Connect with us

RUSIA

Angela Merkel și Vladimir Putin, mulțumiți de progresul Nord Stream 2 după ce SUA au renunțat să mai blocheze finalizarea gazoductului

Published

on

© kremlin.ru

Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin sunt mulțumiți de stadiul construcției gazoductului Nord Stream 2, a cărui finalizare este iminentă odată cu acordul americano-german prin care SUA renunță la opoziția în practică privind proiectul energetic, în schimbul angajamentului Germaniei de a preveni și sancționa orice încercare din partea Rusiei de a utiliza gazoductul sau energia în general pentru a-și constrânge și pedepsi vecinii și adversarii, informează Kremlinul. 

„Liderii (Vladimir Putin și Angela Merkel – n.r.) sunt mulțumiți de finalizarea iminentă a gazoductului Nord Stream 2. Președintele rus a evidențiat angajamentul constant al părții germane față de acest proiect, care este de natură pur comercială și are ca scop consolidarea securității energetice a Germaniei și a Uniunii Europene. Merkel l-a informat pe Putin despre discuția cu președintele SUA, Joseph Biden, la Washington, privind evoluțiile pe marginea proiectului de gazoduct. Vladimir Putin a făcut propriile comentarii pe această temă”, se precizează în comunicatul Kremlinului.

Angela Merkel l-a sunat miercuri, 21 iulie, pe Vladimir Putin pentru a discuta despre compromisul la care a ajuns cu președintele american Joe Biden în timpul vizitei sale la Casa Albă, săptămâna trecută, precum și despre posibilitatea ca acordul dintre Gazprom și compania ucraineană Naftogaz pentru transportul de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei să fie prelungit dincolo de anul 2024.

Cancelarul german și președintele american Joe Biden au lansat în timpul vizitei liderului de la Berlin un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Citiți și Joe Biden și Angela Merkel au lansat Parteneriatul SUA-Germania privind energia: Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est. Nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă

Prin intermediul parteneriatului, SUA și Germania vor mobiliza investiții în Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, într-o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar care va fi finalizat până la finele anului.

Ulterior, în baza discuțiilor celor doi lideri, SUA și Germania au emis miercuri o declarație comună prin care informează asupra acordului la care au ajuns pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este de multă vreme un punct nevralgic între Washington și Berlin. Oficialii americani consideră că este vorba despre un proiect geopolitic al președintelui rus Vladimir Putin de a menține Europa dependentă de serviciile energetice ale țării sale, punând în același timp în pericol securitatea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ucraina, adesea afectată de întreruperi în livrarea de gaze rusești din motive politice. De cealaltă parte, Germania susține că Nord Stream 2 este un proiect economic care va spori securitatea energetică a UE. 

În contextul vizitei de la Washington, Angela Merkel a reiterat că Ucraina trebuie să rămână „o ţară de tranzit” pentru gazul rusesc, în pofida construirii unui gazoduct care va lega direct Germania de Rusia prin Marea Baltică. Liderul german a mai subliniat că „Nord Stream 2 este un proiect suplimentar şi cu siguranţă nu este un proiect de înlocuire a niciunui tranzit via Ucraina”. 

De altfel, în declarația comună emisă miercuri, Statele Unite și Germania sunt de acord că este în interesul Ucrainei și al Europei ca tranzitul de gaze prin Ucraina să continue și după 2024. În conformitate cu această convingere, Germania s-a angajat să utilizeze „toate pârghiile disponibile pentru a facilita o prelungire cu până la 10 ani a acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina și Rusia, inclusiv prin numirea unui trimis special care să sprijine aceste negocieri, urmând să înceapă cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 septembrie”

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

SUA și Rusia se contrează pe tema efectivelor diplomatice, semnalând lipsa progreselor privind această chestiune sensibilă, în pofida summitului Biden-Putin

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Statele Unite și Rusia au avut luni un schimb de replici cu privire la efectivele ambasadelor lor, semnalând lipsa de progrese legate de această problemă sensibilă, în pofida summitului dintre Joe Biden și Vladimir Putin și începutul unui ”dialog strategic” care ar trebui să stabilizeze relațiile lor agitate, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu acordat jurnalului american The National Interest, ambasadorul rus la Washington, Antoli Anyonov, a deplâns ”expulzările” unor diplomați ruși, acuzând SUA că sunt ”perverse și creative” limitând la trei ani durata vizelor rezervate diplomaților ruși, mai scăzută decât pentur ceilalți, în viziunea sa.

”Am primit o listă cu 24 de diplomaţi care trebuie să părăsească ţara înainte de 3 septembrie”, a explicat oficialul rus, subliniind că aproape toţi nu vor fi înlocuiţi ”pentru că Washingtonul a strâns brusc şurubul procedurilor de eliberare a vizelor”.

De cealaltă parte, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvând al Departamentului de Stat american, Ned Price, a apreciat că este o descriere ”inexactă” a situației. Conform acestuia, rușii știau că aceste vize expiră după trei ani și erau liberi să solicite reînnoirea lor.

Pe de altă parte, acesta a acuzat Moscova că a forțat SUA să concedieze angajații ruși din misiunile diplomatice din Rusia, interzicând ambasadelor să angajeze personal local sau din țări terțe.

”Este regretabil, deoarece aceste măsuri au un impact negativ asupra operaţiunilor misiunii americane în Rusia, potenţial asupra securităţii personalului nostru şi asupra capacităţii noastre de a avea schimburi diplomatice cu guvernul rus”, a declarat presei Ned Price.

”Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la măsurile Rusiei”, a adăugat acesta, precizând totodată că expirarea vizelor denunţată de ambasadorul rus nu are nicio legatură cu acest lucru.

Geneva a fost în luna iunie gazda primului summit între președintele american, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, în urma căruia au stabilit ca ambasadorii celor două țări să revină la post și să stabilească un dialog privind stabilitatea strategică, săptămâna trecută având loc, de altfel, discuții cu privire la ”controlul armelor și reducerea riscurilor”.

Continue Reading

RUSIA

Dialog strategic SUA-Rusia după prima vizită a unui oficial american în China: Washingtonul și Moscova au avut discuții substanțiale și pragmatice privind stabilitatea strategică

Published

on

© U.S. Mission Geneva Photo/ Public Domain/ via Flickr

Moscova şi Washingtonul au continuat miercuri, la Geneva, dialogul privind stabilitatea strategică început de preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden în luna iunie, pentru a încerca să stabilizeze o relaţie foarte degradată, runda de discuții între înalţi diplomaţi ruşi şi americani fiind substanţială pentru Washington şi “pragmatică” pentru Moscova, relatează presa internațională.

Întâlnirea de miercuri de pe malul lacului Geneva, între delegaţiile conduse de diplomata Wendy Sherman, secretarul de stat adjunct al SUA, şi de ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov, din partea Rusiei, s-a desfăşurat cu uşile închise şi fără prezenţa presei.

“Discuțiile de la Geneva au fost profesioniste și substanțiale. Cele două delegații au convenit să se întâlnească din nou în cadrul unei sesiuni plenare la sfârșitul lunii septembrie și să organizeze între timp consultări informale, cu scopul de a stabili subiectele pentru grupurile de lucru ale experților în cadrul celei de-a doua sesiuni plenare.”, a explicat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Serghei Riabkov s-a declarat “foarte mulţumit” de modul în care s-a desfăşurat reuniunea, cu discuţii “pragmatice, profesioniste şi precise” şi a confirmat următoarea întâlnire la sfârşitul lui septembrie, potrivit agenţiilor ruse de presă, informează Agerpres.

La summitul din luna iunie, de la Geneva, președinții Joe Biden și Vladimir Putin au adoptat o declarație comună privind stabilitatea strategică, în care au reafirmat “principiul conform căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată” și au anunțat că “Statele Unite și Rusia vor demara împreună, în viitorul apropiat, un dialog bilateral integrat privind stabilitatea strategică”.

“Prin acest dialog, încercăm să punem bazele unor viitoare măsuri de control al armamentului și de reducere a riscurilor”, au transmis, în această declarație, Biden și Putin, având în vedere recenta prelungire a Tratatului New START.

Potrivit Departamentului de Stat, întâlnirea de la Geneva a fost începutul acestui dialog cu Federația Rusă.

“Delegația americană a discutat despre prioritățile politicii americane și despre mediul de securitate actual, despre percepțiile naționale privind amenințările la adresa stabilității strategice, despre perspectivele unui nou control al armelor nucleare și despre formatul pentru viitoarele sesiuni ale Dialogului privind stabilitatea strategică”, a mai subliniat sursa citată.

Înalți funcționari din cadrul Departamentelor de Stat și de Apărare se vor deplasa la Bruxelles, Belgia, la 29 iulie, pentru a informa aliații la sediul NATO cu privire la evoluțiile acestor discuții

Întrevederea dintre Sherman și Riabkov de la Geneva a făcut parte dintr-un turneu complicat al secretarului de stat adjunct al SUA, care s-a aflat la Beijing la începutul săptămânii. Wendy Sherman a fost primul oficial din cadrul administrației Biden care a efectuat o vizită în China, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe Wang Yi, context în care Statele Unite au salutat “concurența acerbă” dintre Washington și Beijing și intenționează să își consolideze propria forță competitivă.

Pe de altă parte, într-un discurs susținut marți la Biroul Directorului de informaţii naţionale, președintele american Joe Biden a spus că dacă Statele Unite se vor afla în viitor într-un adevărat război armat cu o altă mare putere acesta va fi din cauza unui atac cibernetic, referindu-se în majoritatea timpului la provocările reprezentate de Rusia și China pe care le-a descris “viitori competitori mortali”.

Continue Reading

CHINA

Joe Biden descrie Rusia și China drept “posibili concurenți mortali în viitor”: Dacă ne vom afla într-un război, acesta va fi din cauza unui atac cibernetic

Published

on

© The White House/ Flickr

Dacă Statele Unite se vor afla în viitor într-un adevărat război armat cu o altă mare putere acesta va fi din cauza unui atac cibernetic, a afirmat marți președintele american Joe Biden, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Biroul Directorului de informaţii naţionale, lângă Washington, referindu-se în majoritatea timpului la provocările reprezentate de Rusia și China pe care le-a descris “viitori competitori mortali”.

Preşedintele SUA şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la intensificarea atacurilor cibernetice, inclusiv prin ”ransomware”, care constă în introducerea în reţele a unui program pentru a-i cripta datele, cerând apoi o răscumpărare, cel mai adesea în bitcoin, în schimbul decriptării, relatează și Agerpres.

“Dacă ne aflăm în război, într-un adevărat război armat, cu o altă mare putere, aceasta va fi din cauza unui atac cibernetic”, a spus preşedintele SUA.

El a reproşat Rusiei că încearcă să perturbe alegerile legislative din 2022 din Statele Unite prin răspândirea ”dezinformării”, subliniind că situația în care se află Moscova îl face și mai periculos pe liderul rus Vladimir Putin.

“Când am fost cu domnul Putin, care are o problemă reală – el este – el stă în vârful unei economii care are arme nucleare și puțuri de petrol și nimic altceva. Nimic altceva. Economia lor este – ce? – a opta cea mai mare din lume? El știe – știe că are probleme reale, ceea ce îl face și mai periculos, din punctul meu de vedere”, a spus Biden, îndreptându-și apoi atenția spre China.

Aruncați o privire la China. Am petrecut mai mult timp cu Xi Jinping ca lider mondial decât oricine altcineva. Am petrecut 25 de ore singur cu el când eram vicepreședinte, deoarece era important ca, potrivit președintelui Obama, cineva să știe cine este noul tip care vine la bord, iar acesta nu putea fi președintele. (…) El este extrem de serios în privința devenirii celei mai puternice forțe militare din lume, precum și a celei mai mari – cea mai proeminentă economie din lume până la mijlocul anilor 2040″, a avertizat liderul de la Casa Albă.

El s-a arătat îngrijorat de faptul că Statele Unite sunt pe locul al optulea în lume la capitolul investiții în cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, în timp ce China ocupă poziția a doua.

Deși a descris atât China, cât și Rusia drept “posibili concurenți mortali în viitor“, Biden a indicat că SUA trebuie să coopereze cu cele două națiuni pentru a face față amenințărilor existențiale precum schimbările climatice.

Încălzirea dramatică a Arcticii deschide competiția pentru resurse care altădată erau greu accesibile. Am avut – așa cum se spune în sudul Delaware – am avut o întâlnire “Vino la Iisus”, o “chemare la altar” cu domnul Putin despre ceea ce crede el că este proprietatea Rusiei în Arctica“, a criticat el.

“China se uită foarte atent și ea la asta”, a completat președintele american.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL8 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO9 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending