Connect with us

NEWS

Angela Merkel și Vladimir Putin, primul summit după anexarea Crimeei de către Rusia. Kremlin: Nu s-a ajuns la niciun acord

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit sâmbătă în cadru bilateral pentru prima oară după anexarea Crimeei de către Rusia, relatează DPA. Cei doi au făcut declaraţii jurnaliştilor înainte de summitul de la castelul Meseberg, la nord de Berlin, dar nu au permis presei să pună întrebări, relatează Agerpres, citând agenția internațională.

Cei doi lideri au discutat despre conflictele din Ucraina şi din Siria, precum şi despre Iran şi despre gazoductul Nord Stream 2, în cadrul convorbirilor avute în apropiere de Berlin, în urma cărora, însă, nu s-a înregistrat niciun progres, transmite și Reuters.

Merkel a afirmat că Ucraina trebuie să joace în continuare un rol în aprovizionarea Europei cu gaze din Rusia şi după ce o parte din transportul gazelor va fi preluat de viitoarea magistrală Nord Stream 2. Ea a menţionat că va discuta cu oaspetele său şi despre relaţiile cu Iranul, despre situaţia din Ucraina şi cea din Siria.

Liderul rus a ţinut să sublinieze că gazoductul Nord Stream 2 este strict un proiect economic, după ce Ucraina s-a arătat îngrijorată că ar putea fi izolată economic.

„Vreau să subliniez că Nord Stream 2 este un proiect strict economic. Nu înseamnă că tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri. Ştiu care este poziţia cancelarului în această privinţă. Tot ce contează pentru noi este ca acest proiect să fie fezabil din punct de vedere economic”, a afirmat Putin.

Putin şi-a exprimat speranţa că o misiune ONU în Ucraina ar putea contribui la pacificarea ţării. În dialogul din trecut cu cancelarul german pe tema conflictului din estul Ucrainei, liderul de la Kremlin a reprezentat poziţia rebelilor pro-ruşi, reaminteşte DPA.

Ulterior întrevederii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitry Peskov le-a declarat jurnaliştilor că nu s-a ajuns la niciun acord, dar că nici nu a fost acesta scopul întâlnirii.

Lucrările premergătoare construcţiei secţiunii offshore a gazoductului Nord Stream 2 au debutat la 15 mai în Germania. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.

Totodată, contactele la cel mai înalt nivel dintre Rusia şi Germania au fost reluate în ultimele luni.

 

.

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, mesaj de mulțumire pentru președintele Klaus Iohannis: În mod special, salutăm apelul către liderii UE cu privire la soluționarea situației politice actuale din Republica Moldova

Published

on

Maia Sandu, premierul coaliției constituite săptămâna trecută între socialiștii lui Igor Dodon și Blocul ACUM, format din PAS și PPDA, a transmis, vineri dimineața, un mesaj de mulțumire președintelui României, Klaus Iohannis, după anunțul că Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru politică externă, va efectua vineri o vizită de lucru la Chișinău, pe fondul crizei politice existente.

”Vreau să mulțumesc României și domnului Președinte Klaus Iohannis pentru sprijinul constant pe care România îl acordă Republicii Moldova. În mod special, salutăm apelul Președintelui Iohannis către liderii Uniunii Europene cu privire la soluționarea, în regim de urgență, a situației politice actuale din țara noastră”, a scris Maia Sandu, vineri dimineață, pe pagina de Facebook.

Aceasta a completat că ”Guvernul pro-european învestit la Chișinău de către o majoritate parlamentară legal constituită, în virtutea aspirațiilor noastre europene și a loialității față de statul de drept și interesele cetățenilor, își afirmă adeziunea fermă față de valorile democratice și obiectivul de a asigura pacea și stabilitatea în Republica Moldova și în regiune”.

”Un dialog politic pentru rezolvarea crizei politice poate avea loc doar în Parlament, după ce vor fi deblocate instituțiile guvernului și vor fi înlăturați oamenii agresivi care împiedică accesul și funcționarea administrației învestite de Parlament în mod democratic”, a mai spus noul premier de la Chișinău.

Consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, efectuează vineri o vizită de lucru la Chișinău, în contextul evoluțiilor politice recente din Republica Moldova.

Vizita sa vine după ce, miercuri, președintele României Klaus Iohannis a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situația din Republica Moldova.

În scrisoarea înaintată și Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică de Securitate și Afaceri Externe, Federica Mogherini, și comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, șeful statului face apel urgent la liderii instituțiilor europene ca ”împreună cu statele membre ale UE să identifice acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

Continue Reading

NEWS

Victor Ponta renunță la mandatul de europarlamentar. Reprezentanții PRO România în Parlamentul European vor fi Corina Crețu și Mihai Tudose

Published

on

© Pro Romania/Facebook

Președintele PRO România, Victor Ponta, care deschide lista partidului pentru europarlamentare, a anunțat joi că renunță la mandarul său de deputat european, așa cum anunțase înainte de alegeri, informează Agerpres.

Citiți și:
Pro România și-a desemnat candidații pentru europarlamentare: Fostul premier Victor Ponta și comisarul european Corina Crețu deschid lista din care mai face parte și fostul premier al Republicii Moldova Iurie Leancă

Amintim că PRO România a obținut 6.7% din voturile exprimate de români în data de 26 mai, lucru ce i-a asigurat partidului două mandate în Legislativul european.

Victor Ponta a precizat că a informat Autoritatea Electorală Permanentă că renunță la mandatul de europarlamentar.

Astfel, locul acestuia va fi luat de fostul prim-ministru al României, Mihai Tudose, aflat pe cel de- treia poziție a listei anunțată la 27 martie, acesta alăturându-i-se în Parlamentul European comisarului pentru politică regională, Corina Crețu.

Cei doi vor face parte din familia democraților europeni (EDP), fondată de Francois Bayrou, o mișcare politică transnațională, care intenționează să construiască o democrație europeană fixată pe valorile comune ale libertății, solidarității și educației.

Citiți și:
Corina Crețu va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar european. Formațiunea sa va adera, între timp, la Partidul Democrat European, urmând să anunțe dacă va activa în grupurile S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS din PE

Aderarea PRO România la Partidul Democrat European a devenit oficială marți, când, în urma unui vot în cadrul unei ședințe EDP, desfășurate la Paris, statutul PRO România a fost schimbat de la observator la membru cu drepturi depline.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: Doar 9% dintre tinerii din România sunt interesați de politică. Existența unor mesaje politice de stânga ar mări interesul acestora față de politică

Published

on

Existența unor mesaje politice de stânga ar spori interesul tinerilor față de politică, relevă un infografic al Monitorulul Social despre opțiunile politice ale tinerilor din România, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Potrivit sondajului realizat de Fundația Friedrich Ebert, interesul tinerilor față de politică este în generă scăzut.

Astfel, în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, doar 9% sunt interesați sau foarte interesați de politică. 26% dintre aceștia au afirmat că nu sunt deloc interesați.

Dezinteresul față de politică nu se traduce însă și prin dezinteres față de temele socio-economice majore, cu implicații politice evidente. Pe împărțirile ideologice tradiționale, marea majoritate a tinerilor adoptă o perspectivă de stânga, dorind reducerea inegalităților și o implicare mai mare a statului în societate.

Astfel, marea majoritate a tinerilor își doresc o reducere a declalajelor de venituri dintre diferitele categorii sociale (80% dintre tineri), o mai mare asumare a responsabilității guvernului pentru nivelul de trai al fiecăruia (83%) și o mai amre participare a guvernului în economie (67%).

Disonanța dintre interesul redus față de politică și acordul înalt cu afirmații ale căror conotații politice sunt importante poate determinată de două variabile: a) clasa politică nu furnizează mesaj coerente cu valorile tinerilor, lucru ce determină o listă de interes față de actorii de pe scena politică , b) tinerii nu percep corelația dintre valorile pe care ei le susțin și activitatea politică în sine, aceasta fiind văzută de ei drept o competiție care are loc pe alte coordonate.

O creștere temeinică a interesului tinerilor față de politică ar putea avea loc în cazul în care scena politică ar prezenta mesajele față de care tinerii sunt interesați, mai ales în contextul în care tinerii de azi devin adulții de mâine.

Infograficul poate fi consultat la:

https://monitorsocial.ro/indicator/existenta-unor-mesaje-politice-de-stanga-ar-mari-interesul-tinerilor-fata-de-politica/

Sursele datelor folosite în infografic sunt sondajul realizat pentru Fundația Friedrich Ebert de Kantar TNS.

https://monitorsocial.ro/data/tinerii-saracia/

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending