Uniunea noastră ”va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu tinerii noștri”, a fost mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, aceasta a arătat care ar trebui să fie lecțiile pe care UE ar trebui să le învețe de la tânăra generație, care ”arată empatie și compasiune față de ceilalți, grijă față de viitorul planetei noastră” și este ”hotărâtă să construiască o lume mai bună”.

”Doresc să mulțumesc tinerei generații: mă inspirați în fiecare zi”, a conchis Ursula von der Leyen.

Our Union will be stronger if it is more like our youth.

Showing empathy and compassion towards others.
Caring about the future of our planet.
Determined to build a better world.

Today I want to thank the young generation: you inspire me, every day. #InternationalYouthDay pic.twitter.com/TanFcISsnc

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 12, 2022

La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ”tinerilor trebuie să li se acorde o voce mai puternică în modelarea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți”.

”Trebuie să continuăm să ne punem încrederea în tineri și să le permitem acestora să devină promotori ai schimbării lumii. Viitorul se află în mâinile tinerilor de astăzi”, a mai spus Metsola într-un mesaj publicat pe aceeași rețea de socializare.

Youth must be given a stronger voice in shaping a better and more sustainable future for all.

We must continue to put our trust in young people and enable them to become world-change makers.

The future lies with the youth of today.#InternationalYouthDay #EYY2022 pic.twitter.com/zk62wKZvSD

— Roberta Metsola (@EP_President) August 12, 2022

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua Internaţională a Tineretului, informează Agerpres.

Potrivit ONU, obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.

Pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a declarat 2022 ”Anul european la tineretului”.

Obiectivul este includerea tinerilor și priorităților acestora în elaborarea politicilor viitoare, precum și organizarea de activități dedicate tinerilor în întreaga UE.

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Cancelarul german, Olaf Scholz, și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului, informează Agerpres.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Revenind la declarațiile cancelarului german, acesta a promis în schimb sporirea ajutorului financiar şi militar destinat Ucrainei pentru ca aceasta să poată respinge agresiunea rusă.

În contextul în care Rusia a readus războiul pe bătrânul continent prin invadândarea vecinului său, Guvernul de la Berlin a luat decizia de a renunța la practica postbelică a Germaniei de a nu oferi ajutoare militare.

Recent, cancelarul german, prin vocea purtătorului de cuvânt, a dat asigurări că țara sa va sprijini în continuare Ucraina și sancțiunile impuse de UE împotriva Moscovei, chiar dacă urmează luni dificile din punct de vedere energetic pentru motorul economiei europene.

Așa se face că Olaf Scolz a propus construirea unui gazoduct între Portugalia și Europa Centrală și a anunțat că va avea discuții cu omologii săi spaniol și portughez, Pedro Sanchez, respectiv Antonio Costa, dar și cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.