Connect with us

U.E.

Annegret Kramp-Karrenbauer, șefa CDU: SPD riscă să declanșeze o criză constituțională prin opoziția distructivă față de candidatura Ursulei von der Leyen

Published

on

© WEF

Social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Uniunea Europeană prin opoziţia lor faţă de numirea Ursulei von der Leyen în funcţie de preşedinte al Comisiei Europene, a indicat şefa Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, transmite Reuters, preluat de Agerpres

După negocieri care au durat aproape trei zile, liderii Uniunii Europene au luat decizia surprinzătoare de a o numi pe Ursula von der Leyen, actualul ministru german al apărări şi membră a CDU a cancelarului Angela Merkel, pentru funcţia de preşedinte al executivului comunitar. Propunerea trebuie validată de Parlamentul European.

,,Dacă social-democraţii îşi menţin opoziţia distructivă faţă de candidatura Ursulei von der Leyen, aceasta ar fi o povară asupra coaliţiei şi riscă să declanşeze o criză constituţională în Europa”, a afirmat joi Annegret Kramp-Karrenbauer, într-o declaraţie pentru presă.

Candidatura lui Von der Leyen a fost aprobată de toți liderii UE, în afară de cancelarul german Angela Merkel, la votul Consiliului European, marți. Angela Merkel a declarat marți că s-a abținut de la votul din Consiliul European privind nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Executivului european ,,din cauza unor reguli electorale germane”. De altfel, cancelarul german a precizat că nu s-a opus unui candidat german, care, dacă va fi votată de Parlamentul European, va deveni atât prima femeie președinte al Comisiei Europene, cât și primul german în fruntea Comisiei după 52 de ani.

Citiți și Angela Merkel explică motivul pentru care nu a votat-o pe compatrioata sa Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ,,Nu m-am opus”

SPD și CSU: nominalizarea Ursulei von der Leyen, o viclenie a politicii ușilor închise

Deputații SPD au declarat miercuri că decizia de a o propune pe von der Leyen nu a respectat rezultatul alegerilor europene din mai. ,,Nu este ceea ce li s-a promis cetățenilor înainte de alegeri”, a declarat Ministrul Justiției al SPD, Katarina Barley, într-un interviu acordat postului public de televiziune ZDF, relatează Deutsche Welle

De asemenea, Sigmar Gabriel, fost lider al social-democraților din Germania (SPD) precum și fost ministru de externe și vice-cancelar, a sugerat miercuri că partidul ar putea ieși din coaliția de guvernământ a cancelarului Angelei Merkel ca urmare a nominalizării ministrului apărării Ursula von der Leyen la funcția de președinte al  Comisiei Europene, potrivit Die Welt.

,,Dacă Merkel o numeşte pe von der Leyen fără o decizie a cabinetului, aceasta este o încălcare gravă a regulilor guvernului federal – şi un motiv de retragere din guvern, a declarat Sigmar Gabriel pentru revista germană Der Spiegel, citată de sursa menționată anterior. 

El a explicat că Von der Leyen ar trebui să fie desemnată de către Germania în calitate de comisar înainte de a putea fi nominalizată de alți lideri ca președinte al Comisiei, deoarece fiecare președinte este, de asemenea, numit comisar național al țării sale: ,,Această numire națională în calitate de comisar trebuie să fie făcută de către cabinetul federal”, a insistat fostul lider al SPD, care a adăugat că ,,o țară nu poate avea un președinte și un comisar”.

În opinia lui Gabriel, nominalizarea ministrului apărării la conducerea Comisiei Europene este ,,un gest fără precedent de viclenie politică” și a făcut apel la SPD să nu o susțină pe von der Leyen sau ,,alegerile europene ar fi o farsă”.

Citiți și: Nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, contestată de social-democrații din coaliția de guvernământ din Germania: Un gest fără precedent de viclenie politică

Deputații din Parlamentul European au cerut celor 28 de lideri ai statelor membre ale UE să numească candidatul blocului parlamentar care a câștigat cea mai mare parte a votului în alegerile europene din mai. Cu toate acestea, candidații din cele două mari blocuri – Manfred Weber de la Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Frans Timmermans din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S & D) – nu au reușit să câștige suficient sprijin în Consiliu. 

Von der Leyen a devenit un candidat de compromis după zile de negocieri dificile ale Consiliului European.

Cu toate acestea, liderul Uniunii Social-Creștine (CSU), partidul soră bavarez al creștin-democraților lui Merkel (CDU), și-a exprimat frustrarea față de nominalizarea ministrului apărării.

Markus Söder, un aliat apropiat al candidatului PPE Weber, a numit decizia o ,,victorie clasică a politicii din spatele ușilor închise în defavoarea democrației” într-o declarație pentru canalul de știri german n-tv, mai prcizează sursa citată. 

Von der Leyen, criticată atât de Verzi, cât și de Social-Democrații din PE

Nominalizarea lui Von der Leyen a fost criticată si de eurodeputații din Parlamentul European, Grupul Verzilor afirmând că acordul ,,nu respectă procesul Spitzenkandidat (candidatul cap-de-listă) și rezultatele alegerilor europene”. La rândul lor, grupul S&D a numit-o ,,inacceptabilă”.

În plus, într-o declaraţie pentru postul de radio Deutschlandfunk, Ralf Stegner, vicepreşedinte al SPD, a afirmat că, cel mai probabil, colegii săi din Parlamentul European vor vota împotriva lui von der Leyen. ‘Deputaţii social-democraţi nu au absolut niciun motiv să voteze pentru von der Leyen’, a afirmat Stegner, citat de Agerpres. 

Nominalizarea Ursulei Von der Leyen trebuie acum aprobată de majoritatea celor 751 de parlamentari din Parlamentul European, în sesiunea plenară de pe 16 iulie. Dacă va obține suficient sprijin, ea va fi prima femeie președinte al Comisiei Europene.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Germania avertizează din nou: Europa trebuie să își dezvolte apărarea, chiar dacă Joe Biden câștigă alegerile prezidențiale din SUA

Published

on

© US Botschaft Berlin/ Flickr

O eventuală victorie a lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din SUA nu înseamnă că Europa se va putea baza pe Statele Unite în privința securității ca înainte, a declarat ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, într-un interviu citat de Politico Europe.

Ministrul apărării din Germania a argumentat că Statele Unite vor rămâne concentrate pe provocările reprezentate de China chiar dacă un candidat democrat îl va învinge pe Donald Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie, iar în acest context Europa trebuie să continue să își dezvolte propria politică externă și de securitate.

Chiar dacă Joe Biden câștigă – ceea ce înseamnă că ne vom interacționa diferit unii cu ceilalți – nu trebuie să uităm că există anumită viziuni care sunt împărtășite de o mare parte a clasei politice americane, cu privire la China sau Rusia, unde aș menționa Nord Stream 2“, a spus Kramp-Karrenbauer, referindu-se la gazoductul prin care Rusia va transporta gaz către Europa prin Germania, un proiect intens criticat de SUA și obiect al unor sancțiuni din partea administrației americane.

Kramp-Karrenbauer a spus că, pe baza declarațiilor date de Biden până în prezent, rivalitatea economică și geopolitică dintre Statele Unite și China va continua dacă acesta ar deveni președinte. De altfel, ea a dublat un mesaj similar pe care l-a transmis și ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas declarând că schimbările structurale pe plan global sunt prea profunde pentru ca o înfrângere a lui Donald Trump în SUA să fie suficientă pentru redresarea relațiilor transatlantice.

“Și asta va conduce inevitabil la întrebarea, având în vedere și capacitățile Statelor Unite și sarcinile pe care trebuie să și le asume, dacă este în măsură să aibă o prezență la fel de mare în două zone și să suporte costurile implicate. – cu alte cuvinte, atât în spațiul european, cât și în zona Indo-Pacific”, a spus Kramp-Karrenbauer, făcând astfel trimitere la decizia recentă a președintelui SUA de a retrage 9.500 de militari din contingentul american staționat în Germania și posibilitatea desfășurării acestuia în alte zone din Europa, dar și în zona Indo-Pacific.

Ea a mai spus că președinția germană a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută, “lucrează foarte mult” pentru a finaliza lucrările în următoarele șase luni la o propunere care să permită țărilor din afara UE să participe la proiecte militare derulate în cadrul Programul de cooperare structurată permanentă (PESCO) al Uniunii Europene

“Acest lucru este important pentru cooperarea viitoare cu Regatul Unit, dar și pentru cooperarea cu Statele Unite”, a spus ea. De altfel, SUA au criticat în ultimii ani eforturile europene în cadrul PESCO întrucât nu facilitează implicarea altor state terțe.

Kramp-Karrenbauer a mai precizat că o orientare a atenției SUA către Asia înseamnă că “este în interesul nostru real să facem progrese mai rapide și mai bune în Europa” în consolidarea politiciii externe și de apărare.

Programul președinției Germaniei la Consiliul UE subliniază că relația cu Statele Unite rămâne cea mai importantă pe plan extern pentru Uniunea Europeană, cancelarul Angela Merkel exprimându-și susținerea pentru comunitatea transatlantică de apărare și pentru umbrela de securitate nucleară. În egală măsură, Germania urmărește să abordeze și relațiile UE cu Rusia și cu China, cu aceasta din urmă Berlinul solicitând reciprocitate și dorind un acord de protejare a investițiilor.

Relația transatlantică este tensionată în mare parte pe axa Berlin – Washington, având în vedere că președintele Donald Trump este un critic de lungă durată al faptului că Germania nu contribuie suficient din punct de vedere financiar în cadrul NATO, dar în schimb dezvoltă o cooperare energetică cu Rusia, țară care este percepută ca amenințare pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat o reformă majoră a sectorului de transport rutier care îi afectează pe transportatorii din România și Europa de Est

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest vot dezavantajează transportatorii din Europa de Est, nouă state membre din regiune, inclusiv România, solicitând anterior Parlamentului European să aducă modificări la Pachetul Mobilitate, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19. De asemenea, și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat celor 705 eurodeputați să respingă acest pachet, argumentând că forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Condiții de lucru mai bune pentru șoferi

Noile reguli asigură condiții de odihnă mai bune pentru șoferi și le permite să petreacă mai mult timp acasă. Companiile vor trebui să-și organizeze programele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru). Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale șoferilor.

O concurență mai loială și combaterea practicilor ilegale

Tahografele vehiculelor vor fi folosite pentru a înregistra trecerea unei frontiere, ajutând astfel la combaterea fraudei. Pentru a evita cabotajul sistematic, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înainte de a putea efectua noi operațiuni de cabotaj în aceeași țară, cu același vehicul.

Pentru a combate utilizarea companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă trebuie să poată demonstra că desfășoară o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor să se întoarcă la centrul operațional al firmei la fiecare opt săptămâni. Folosirea vehiculelor utilitare ușoare de peste 2,5 tone va trebui, de asemenea, să respecte normele Uniunii pentru operatorii de transport. De exemplu, vehiculele vor trebui echipate cu tahografe.

Reguli clare privind detașarea șoferilor pentru a asigura remunerații egale

Noile reguli vor crea un cadru juridic clar, care va evita abordări naționale diferite și va asigura remunerarea echitabilă a șoferilor. Regulile privind detașarea șoferilor se vor aplica cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare.

Următoarele etape

Acordul politic cu Consiliul a fost încheiat în decembrie 2019. Regulile adoptate vor intra în vigoare după ce sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile ce urmează.

Regulile referitoare la detașare se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației. Regulile referitoare la timpul de odihnă, inclusiv la întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislației. Regulile referitoare la întoarcerea camioanelor și alte modificări referitoare la accesul la piață se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației privind accesul la piață.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending