Connect with us

U.E.

Annegret Kramp-Karrenbauer, șefa CDU: SPD riscă să declanșeze o criză constituțională prin opoziția distructivă față de candidatura Ursulei von der Leyen

Published

on

© WEF

Social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Uniunea Europeană prin opoziţia lor faţă de numirea Ursulei von der Leyen în funcţie de preşedinte al Comisiei Europene, a indicat şefa Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, transmite Reuters, preluat de Agerpres

După negocieri care au durat aproape trei zile, liderii Uniunii Europene au luat decizia surprinzătoare de a o numi pe Ursula von der Leyen, actualul ministru german al apărări şi membră a CDU a cancelarului Angela Merkel, pentru funcţia de preşedinte al executivului comunitar. Propunerea trebuie validată de Parlamentul European.

,,Dacă social-democraţii îşi menţin opoziţia distructivă faţă de candidatura Ursulei von der Leyen, aceasta ar fi o povară asupra coaliţiei şi riscă să declanşeze o criză constituţională în Europa”, a afirmat joi Annegret Kramp-Karrenbauer, într-o declaraţie pentru presă.

Candidatura lui Von der Leyen a fost aprobată de toți liderii UE, în afară de cancelarul german Angela Merkel, la votul Consiliului European, marți. Angela Merkel a declarat marți că s-a abținut de la votul din Consiliul European privind nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Executivului european ,,din cauza unor reguli electorale germane”. De altfel, cancelarul german a precizat că nu s-a opus unui candidat german, care, dacă va fi votată de Parlamentul European, va deveni atât prima femeie președinte al Comisiei Europene, cât și primul german în fruntea Comisiei după 52 de ani.

Citiți și Angela Merkel explică motivul pentru care nu a votat-o pe compatrioata sa Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ,,Nu m-am opus”

SPD și CSU: nominalizarea Ursulei von der Leyen, o viclenie a politicii ușilor închise

Deputații SPD au declarat miercuri că decizia de a o propune pe von der Leyen nu a respectat rezultatul alegerilor europene din mai. ,,Nu este ceea ce li s-a promis cetățenilor înainte de alegeri”, a declarat Ministrul Justiției al SPD, Katarina Barley, într-un interviu acordat postului public de televiziune ZDF, relatează Deutsche Welle

De asemenea, Sigmar Gabriel, fost lider al social-democraților din Germania (SPD) precum și fost ministru de externe și vice-cancelar, a sugerat miercuri că partidul ar putea ieși din coaliția de guvernământ a cancelarului Angelei Merkel ca urmare a nominalizării ministrului apărării Ursula von der Leyen la funcția de președinte al  Comisiei Europene, potrivit Die Welt.

,,Dacă Merkel o numeşte pe von der Leyen fără o decizie a cabinetului, aceasta este o încălcare gravă a regulilor guvernului federal – şi un motiv de retragere din guvern, a declarat Sigmar Gabriel pentru revista germană Der Spiegel, citată de sursa menționată anterior. 

El a explicat că Von der Leyen ar trebui să fie desemnată de către Germania în calitate de comisar înainte de a putea fi nominalizată de alți lideri ca președinte al Comisiei, deoarece fiecare președinte este, de asemenea, numit comisar național al țării sale: ,,Această numire națională în calitate de comisar trebuie să fie făcută de către cabinetul federal”, a insistat fostul lider al SPD, care a adăugat că ,,o țară nu poate avea un președinte și un comisar”.

În opinia lui Gabriel, nominalizarea ministrului apărării la conducerea Comisiei Europene este ,,un gest fără precedent de viclenie politică” și a făcut apel la SPD să nu o susțină pe von der Leyen sau ,,alegerile europene ar fi o farsă”.

Citiți și: Nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, contestată de social-democrații din coaliția de guvernământ din Germania: Un gest fără precedent de viclenie politică

Deputații din Parlamentul European au cerut celor 28 de lideri ai statelor membre ale UE să numească candidatul blocului parlamentar care a câștigat cea mai mare parte a votului în alegerile europene din mai. Cu toate acestea, candidații din cele două mari blocuri – Manfred Weber de la Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Frans Timmermans din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S & D) – nu au reușit să câștige suficient sprijin în Consiliu. 

Von der Leyen a devenit un candidat de compromis după zile de negocieri dificile ale Consiliului European.

Cu toate acestea, liderul Uniunii Social-Creștine (CSU), partidul soră bavarez al creștin-democraților lui Merkel (CDU), și-a exprimat frustrarea față de nominalizarea ministrului apărării.

Markus Söder, un aliat apropiat al candidatului PPE Weber, a numit decizia o ,,victorie clasică a politicii din spatele ușilor închise în defavoarea democrației” într-o declarație pentru canalul de știri german n-tv, mai prcizează sursa citată. 

Von der Leyen, criticată atât de Verzi, cât și de Social-Democrații din PE

Nominalizarea lui Von der Leyen a fost criticată si de eurodeputații din Parlamentul European, Grupul Verzilor afirmând că acordul ,,nu respectă procesul Spitzenkandidat (candidatul cap-de-listă) și rezultatele alegerilor europene”. La rândul lor, grupul S&D a numit-o ,,inacceptabilă”.

În plus, într-o declaraţie pentru postul de radio Deutschlandfunk, Ralf Stegner, vicepreşedinte al SPD, a afirmat că, cel mai probabil, colegii săi din Parlamentul European vor vota împotriva lui von der Leyen. ‘Deputaţii social-democraţi nu au absolut niciun motiv să voteze pentru von der Leyen’, a afirmat Stegner, citat de Agerpres. 

Nominalizarea Ursulei Von der Leyen trebuie acum aprobată de majoritatea celor 751 de parlamentari din Parlamentul European, în sesiunea plenară de pe 16 iulie. Dacă va obține suficient sprijin, ea va fi prima femeie președinte al Comisiei Europene.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

52% dintre britanici susțin că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus unui referendum (sondaj)

Published

on

52% dintre britanici sunt de părere că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus referendumului, arată un sondaj de opinie dat publicității miercuri, cu numai 10 săptămâni înainte ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat de Kantar, arată că 52% dintre britanici sprijină organizarea unui referendum cu privire la acord, în vreme ce 29% sunt împotriva acestei idei. 19% dintre cetățenii Regatului Unit au răspuns că ”nu știu”.

În ceea ce privește proferințele electorale, Partidul Conservator, aflat la guvernare, ar fi votat de 42% dintre britanici, în vreme ce Partidul Laburist se află printre preferințele electorale a 28% dintre britanici.

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu doar 72 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Londra, capitala statului care va părăsi Uniunea Europeană, este cea mai vizitată din lume în anul 2019. Pe ce loc se află București

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Londra, ”cea mai căutată capitală din lume” în anul 2019, fiind urmată de Paris şi Amsterdam sunt cele mai vizitate capitale din lume în 2019, în timp ce Bucureşti se află pe poziţia 61 la nivel mondial şi pe 28 în topul capitalelor europene, conform analizei realizate de reprezentanţii unei platforme online de căutare pentru călătorii, relatează Agerpres.

“Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domina clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor. Istoria bogată, bogăţiile naturale, nivelul de trai, sau normele de igienă specifice statelor din vestul continentului contribuie împreună la dezvoltarea industriei turismului”, se arată în analiză realizată de momondo.ro.

Reamintim că noul guvernul britanic, condus de prim-ministrul Boris Johnson, a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

Între capitalele ţărilor europene, Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast (Irlanda de Nord), Cardiff (Ţara Galilor) şi Riga (Letonia). În schimb, la nivel mondial, capitala ţării noastre se află pe locul 61, depăşind Tbilisi, capitala Georgiei, dar atragând mai puţini turişti decât Beirut (locul 60) sau Jakarta (locul 59).

Echipa motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro a studiat căutările de hoteluri din 143 de oraşe-capitală din întreaga lume pentru a afla care sunt locaţiile care atrag cei mai mulţi turişti şi unde ar trebui să se aştepte la cele mai mari şi cele mai mici preţuri pentru cazare.

 

Continue Reading

U.E.

Românii și bulgarii, cetățenii Uniunii Europene care realizează cele mai puține rezervări online pentru vacanțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

În anul 2017,  50% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au declarat că și-au rezervat cazarea pentru vacanță sau călătoria online, potrivit datelor Eurostat.

Trei state membre au înregistrat cea mai mare cotă în acest sens: Luxemburg (73%), Finlanda (65%) și Germania (64%), iar cetățenii români și bulgari se află la coada clasamentului, fiind cei mai puțini cetățeni ai Uniunii Europene care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului, și anume România deține un procent de 18% și Bulgaria de 17%.

© Eurostat

Totodată, rezervările pe internet au fost cele mai populare în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (55%).  Acest obicei a fost mai puțin obișnuit cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (47%) sau 16 și 24 de ani (41%).

Reamintim că România este statul cu cel mai mare procent de cetăţeni care nu-şi permit o vacanţă de o săptămână (58,9%), fiind urmată de Croaţia (51,3%), Grecia (51%) şi Cipru (51%), arată datele unui studiu Eurostat publicat în această săptămână.

Citiți și: Eurostat: Peste jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending