Connect with us

U.E.

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU, o va înlocui pe Ursula von der Leyen la conducerea Ministerului german al Apărării

Published

on

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea cancelarului Angela Merkel la șefia Uniunii Creştin Democrate (CDU), o va înlocui în funcţie pe Ursula von der Leyen, proaspăt aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene, în funcția de ministru al apărării, a confirmat un oficial guvernamental pentru Politico Europe.

Ursula von der Leyen, confirmată marţi de Parlamentul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, anunţase luni că va demisiona din guvernul federal indiferent de rezultatul votului de a doua zi.

Annegret Kramp-Karrenbauer, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel care este considerată o posibilă succesoare a acesteia, nu îndeplineşte în prezent niciun rol la nivelul guvernului, o dificultate majoră, în opinia criticilor acesteia, pe drumul spre funcţia de cancelar federal, scrie și Reuters, potrivit Agerpres.

Ministerul Apărării – care include supravegherea forțelor armate insuficient finanțate de Germania – este considerat un loc de muncă dificil, odată descris ca “scaun ejector” al politicii germane, încheind carierele multor lideri, notează Politico Europe. De pildă, von der Leyen s-a clasat printre cei mai puțin populari politicieni din Germania în timpul mandatului său.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Comisarul Regional Dunărean, scrisoare către decidenții de la nivel guvernamental din România, pentru prioritizarea SUERD și a proiectelor flagship de dezvoltare

Published

on

Comisarul Regional Dunărean, Sever Avram, a transmis o scrisoare principalilor decidenți de la nivel guvernamental din România pentru a intra într-un dialog cu stakeholderii locali și deținătorii de expertiză în vederea relansării Strategiei UE pentru Regiunea Dunării cu scopul dezvoltării acestei zone. 

Scrisoarea, semnată de Comisarul Regional Dunărean în numele comunităților locale, mediului academic și organizațiilor societății civile, este adresată factorilor de decizie de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, precum și Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Finanțelor. 

Dunărea și mai cu seamă macro-regiunea care poartă același nume n-au beneficiat în România, până în prezent, decât de un statut relativ marginal în cadrul strategic al politicilor publice din România, ,,unul de veritabila Cenușăreasă”, în ciuda eforturilor pe care ,,Comunităţile Locale Riverane Dunării” (CLDR) și Catedra Internaţională Onorifică ”Jean Bart” în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD) le-au făcut, ,,în mare parte în sistem de auto-finanțare și pe cont propriu”, se precizează în textul scrisorii.  

,,Nu s-a ajuns în situația ca România, împreuna cu alte state din zona având o situație geo-economică similară (precum Bulgaria, Serbia, Republica Moldova), să ajungă să propulseze pe agenda prioritaților câteva proiecte majore flagship. În cadrul acestora ar fi urmat să fie îndeplinită misiunea generică a Strategiei, aceea de a crea un curent favorabil reducerii decalajelor și sărăciei în partea de jos a fluviului Dunărea. Prin aceasta, ar fi meritat să reușim, în acelasi timp, să fi reușit împreună să sstabilim noi punți de inter-cooperare, dialog și schimburi umane de energii și de competențe între bazinul superior și cel inferior al Dunării”, se mai menționează în scrisoare.

Astfel, inițiatorii scrisorii consideră că Guvernului României îi revine misiunea de a face noi negocieri cu Comisia Europeană și cu alți potențiali suporteri ai SUERD legate de miza proiectelor flagship propuse de România, într-un mod ,,mult mai ferm și auto-contributiv”, în contextul în care proiectele mai vechi care au fost implementate au vizat ,,doar obiective legate de biodiversitate precum salvarea sturionilor, protecția sau observarea bio-diversității Deltei Dunării, având o marjă de receptivitate și adeziune mai mult decât limitată”. 

Sever Avram atarge atenția că aceste lucruri se datorează organizării ,,mai degrabă anemice” a Biroului SUERD din cadrul MAE – Coordonatorul Strategiei Dunării, care nu pare capabil să facă față unor obiective majore și co-interesării decidenţilor din administrația județeană și locală. 

,,Domnule Ministru Aurescu, Domnilor Ministri, reprezentanți ai ministerelor cu responsabilități foarte importante privind Strategia Macro-Regiunii UE a Dunării, ar fi în sfârșit timpul unei abordări complet diferite, nu doar asupra structurii organizatorice la nivel central în România și chiar a calității contribuției românești la Punctul de Contact SUERD (Ministerul Dezvoltării), ci și per global cu privire la o propulsare la nivelul binemeritat al expertizei acumulate între timp prin organizațiile care s-au dovedit cele mai active și nu doar conjunctural”, punctează Comisarul Regional Dunărean. 

În acest sens, inițiatorii scrisorii lansează către ministerele menționate propunerea unui dialog ,,onest și conștructiv, cu obiectivul deblocării actualei situații”, precum și un apel pentru a da, în faza în care Statele Membre încă negociază fondurile UE pentru viitorul exercițiu financiar, o ,,șansă reală luării mult mai în serios a viziunii românești asupra viitorului macro-regiunii, punând astfel România pe această hartă”. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene. 

Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.

De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi

Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.

Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.

Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli, despre riscul unei noi amânări a votului pentru Comisia Europeană din cauza Marii Britanii: ”O non-decizie nu poate să blocheze întreg procesul instituțional”

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Corespondență din Bruxelles

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a susținut marți că serviciile juridice ale Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lucrează la o soluție pentru a se asigura că validarea și instalarea noii Comisii Europene nu vor fi afectate de o posibilă întârziere din partea Marii Britanii în ce privește desemnarea unui comisar european, asigurând totodată că acest drept al Londrei trebuie respectat și pus în practică atât timp cât Regatul Unit face parte din UE.

În cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu jurnaliștii la Bruxelles, Sassoli a avertizat că ”nu există foarte multă claritate în această privință”, referindu-se la posibilitatea unei noi amânări a votului pentru învestirea Comisiei Europene dacă Marea Britanie nu transmite o propunere de comisar european

”Doamna Ursula von der Leyen (n.r. – președintele ales al Comisiei Europene) a declanșat mecanismele necesare pentru luarea unei decizii clare din punct de vedere juridic. Eu sunt sigur, este posibil să ajungem la o decizie clară care să nu poată să fie atacată. Nu putem anticipa de pe acum soluțiile. Dar Guvernul britanic are dreptul să își nominalizeze un comisar”, a spus David Sassoli.

De altfel, Guvernul de la Londra a anunțat luni că își va ”respecta obligațiile juridice” și va desemna un comisar care va face parte din viitoarea Comisie Europeană, dând astfel curs solicitării înainte de Ursula von der Leyen.

”Din punctul nostru de vedere, o non-decizie nu poate să blocheze întreg procesul instituțional. De aceea, suntem bucuroși că doamna von der Leyen a adoptat toate măsurile necesare. Sunt sigur că în următoarele câteva ore vom avea parte de noi informații care să ne permită să avem o poziție mai clară în această privință. Nimeni nu vrea să știrbească libertatea unui stat membru care nu a plecat încă, dar nu putem accepta să ne fie blocate procesele instituționale”, a mai completat președintele Parlamentului European.

Eurodeputații se află în plin proces de finalizare a audierilor pentru cei trei noi candidați propuși de Franța, România și Ungaria, care au primit marți aviz favorabil din partea Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European. Cei trei comisari urmează a fi audiați joi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, în condițiile în care Parlamentul și-a propus să acorde un vot învestire Comisiei von der Leyen, la Strasbourg, la data de 27 noiembrie, pentru ca noul executiv european să își preia mandatul la 1 decembrie.

După ce țările UE-27 au decis la 28 octombrie să accepte solicitarea din partea Marii Britanii pentru extinderea termenului privind Brexit până la cel târziu 31 ianuarie 2020, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a transmis la 6 noeimbrie premierul britanic Boris Johnson o scrisoare prin care îi solicita acestuia din urmă să nominalizeze un comisar european din partea Regatului Unit, de preferat o femeie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending