Un atacator, înarmat cu o armă de vânătoare și explozibili, a ucis două persoane, miercuri, în estul Germaniei după ce a încercat să intre într-o sinagogă în care zeci de persoane participau la oficierea slujbei de Yom Kippur, relateazp CNN și Deutsche Welle. 

Suspectul, un bărbăt de 27 de ani care ar fi acționat singur, a difuzat atacul pe o platformă populară de transmisie live înainte de a fi arestat.

Videoclipul, care acum a fost eliminat, l-a arătat pe acesta făcând comentarii antisemite înainte de a ajunge la o sinagogă din Halle. Vorbind în engleză, bărbatul a spus că este un „anonim” și că neagă producerea Holocaustului.

,,Feminismul este cauza scăderii natalității în Occident, care acționează ca un țap ispășitor pentru imigrația în masă, iar rădăcina tuturor acestor probleme este evreul”, a continuat acesta.

Ajuns în fața sinagogii la ora locală 12:00, atacatorul a forțat intrarea prin mai multe focuri de armă și utilizând un dispozitiv explozibil, însă ușa edificiului nu s-a clintit. Surprins de camerele de vedere din zonă, după ce nu a reușit să intre în sinagogă, atacatorul înarmat și vizibil enervat a  împușcat două persoane din apropiere la întâmplare, o femeie și un bărbat.

 Max Privorotzki, liderul comunității evreiești locale a spus că aproximativ 70 sau 80 de persoane se aflau la acea vreme în interiorul sinagogii din Halle. 

,,Potrivit procurorului federal, există suficiente indicii ca atacatorul să fi fost motivat de extremismul de dreapta”, a spus ministrul german de interne, Horst Seehofer.

Videoclipul, care a fost filmat din perspectiva trăgătorului, seamănă izbitor cu videoclipul filmat în atacul din martie asupra a două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă. Trăgătorul din acel incident a transmis live un videoclip de aproape 17 minute despre atac.

Incidentul de miercuri din Germania arată că antisemitismul și ura față de un anumit popor este în continuare foarte vie la 80 de ani de la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania nazistă și, de asemenea, că ea nu se mai regăsește doar în cercurile de islamiști radicalizați.

Potrivit DW, această crimă arată că protecția unor instituții și lăcașe de cult iudaice în Germania e în continuare o problemă de viață și de moarte. În plus, crima de la Halle demonstrează că trebuie luat în serios și urmărit în mod consecvent chiar și cel mai mic indiciu în legătură cu fapte care ar putea fi motivate de antisemitism, născut dintr-o ideologie de extremă dreapta toxică. Printre acestea se numără și arderea drapelului Israelului sau insultele la adresa unui credincios evreu care poartă kippah în spațiul public.

În ultimii ani, extrema dreaptă din Germania a făcut progrese semnificative în rândul alegătorilor, pe fondul fluxului masiv de refugiați acceptați în țară din 2015, reușind să-și câștige adepți preponderent printr-un discurs anti-imigrație. Astfel, de la alegerile generale din 2013, când AfD, formațiunea reprezentativă pentru extrema dreaptă în Germania, a ieșit pe ultimul loc la alegeri, obținând doar 4,7% din voturi, în 2017, partidul a devenit a treia forță din Bundestag după social-democrați și alianța CDU/CSU, obținând de trei ori mai multe voturi, adică 12,6%, care echivalează cu 94 de mandate în parlamentul de 598 de locuri.

De asemenea, la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, anul acesta, extrema dreaptă germană a punctat bine, obținând 11% din voturi, echivalentul a 11 locuri în Parlamentul European, și a patra poziție în rezultatele scrutinului.

Potrivit Reuters, atacurile asupra evreilor au crescut cu 20% anul trecut și au fost puse în practică în principal de extremiștii de dreapta. Chiar înainte de atacul de la Halle, poliția a fost prezentă în număr mare la sinagoga din eleganta suburbie a Berlinului, Prenzlauer Berg.

Evreii și politicienii germani au fost deosebit de îngrijorați de comentariile lui Bjoern Hoecke, liderul AfD din Turingia, un stat în care formațiunea se bucură de sprijin important, și potrivit căruia memorialul Holocaustului din Berlin este un „monument al rușinii”, iar școlile ar trebui să evidențieze suferința germană din cel de-al Doilea Război Mondial.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi arată că AfD nu trebuie subestimat”, a declarat un credincios evreu, participant la ceremonia religioasă de la sinagoga din Prenzlauer Berg. „Liderii AfD ca Hoecke nu vor să vadă că cuvintele lor încurajează unii oameni să ucidă.”, a adăugat el. 

Cu toate acestea, Hoecke a fost printre liderii AfD care au condamna atacul din Halle.

Atacuri similare împotriva unor sinagogi au mai avut loc în Europa, după 2010, în Copenhaga, unde un danez de origine iordaniano-palestiniană, a împușcat mortal o persoană și a rănit grav doi ofițeri ai forțelor speciale daneze, în 2015, în cadrul unei sinagogi în care se aflau 80 de persoane.