Connect with us

U.E.

Antisemitismul face din nou victime în Germania: 2 oameni ucisi în apropierea unei sinagogi după ce atacatorul nu a putut intra în lăcașul de cult

Published

on

Un atacator, înarmat cu o armă de vânătoare și explozibili, a ucis două persoane, miercuri, în estul Germaniei după ce a încercat să intre într-o sinagogă în care zeci de persoane participau la oficierea slujbei de Yom Kippur, relateazp CNN și Deutsche Welle

Suspectul, un bărbăt de 27 de ani care ar fi acționat singur, a difuzat atacul pe o platformă populară de transmisie live înainte de a fi arestat.

Videoclipul, care acum a fost eliminat, l-a arătat pe acesta făcând comentarii antisemite înainte de a ajunge la o sinagogă din Halle. Vorbind în engleză, bărbatul a spus că este un „anonim” și că neagă producerea Holocaustului.

,,Feminismul este cauza scăderii natalității în Occident, care acționează ca un țap ispășitor pentru imigrația în masă, iar rădăcina tuturor acestor probleme este evreul”, a continuat acesta.

Ajuns în fața sinagogii la ora locală 12:00, atacatorul a forțat intrarea prin mai multe focuri de armă și utilizând un dispozitiv explozibil, însă ușa edificiului nu s-a clintit. Surprins de camerele de vedere din zonă, după ce nu a reușit să intre în sinagogă, atacatorul înarmat și vizibil enervat a  împușcat două persoane din apropiere la întâmplare, o femeie și un bărbat.

 Max Privorotzki, liderul comunității evreiești locale a spus că aproximativ 70 sau 80 de persoane se aflau la acea vreme în interiorul sinagogii din Halle. 

,,Potrivit procurorului federal, există suficiente indicii ca atacatorul să fi fost motivat de extremismul de dreapta”, a spus ministrul german de interne, Horst Seehofer.

Videoclipul, care a fost filmat din perspectiva trăgătorului, seamănă izbitor cu videoclipul filmat în atacul din martie asupra a două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă. Trăgătorul din acel incident a transmis live un videoclip de aproape 17 minute despre atac.

Incidentul de miercuri din Germania arată că antisemitismul și ura față de un anumit popor este în continuare foarte vie la 80 de ani de la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania nazistă și, de asemenea, că ea nu se mai regăsește doar în cercurile de islamiști radicalizați.

Potrivit DW, această crimă arată că protecția unor instituții și lăcașe de cult iudaice în Germania e în continuare o problemă de viață și de moarte. În plus, crima de la Halle demonstrează că trebuie luat în serios și urmărit în mod consecvent chiar și cel mai mic indiciu în legătură cu fapte care ar putea fi motivate de antisemitism, născut dintr-o ideologie de extremă dreapta toxică. Printre acestea se numără și arderea drapelului Israelului sau insultele la adresa unui credincios evreu care poartă kippah în spațiul public.

În ultimii ani, extrema dreaptă din Germania a făcut progrese semnificative în rândul alegătorilor, pe fondul fluxului masiv de refugiați acceptați în țară din 2015, reușind să-și câștige adepți preponderent printr-un discurs anti-imigrație. Astfel, de la alegerile generale din 2013, când AfD, formațiunea reprezentativă pentru extrema dreaptă în Germania, a ieșit pe ultimul loc la alegeri, obținând doar 4,7% din voturi, în 2017, partidul a devenit a treia forță din Bundestag după social-democrați și alianța CDU/CSU, obținând de trei ori mai multe voturi, adică 12,6%, care echivalează cu 94 de mandate în parlamentul de 598 de locuri.

De asemenea, la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, anul acesta, extrema dreaptă germană a punctat bine, obținând 11% din voturi, echivalentul a 11 locuri în Parlamentul European, și a patra poziție în rezultatele scrutinului.

Potrivit Reuters, atacurile asupra evreilor au crescut cu 20% anul trecut și au fost puse în practică în principal de extremiștii de dreapta. Chiar înainte de atacul de la Halle, poliția a fost prezentă în număr mare la sinagoga din eleganta suburbie a Berlinului, Prenzlauer Berg.

Evreii și politicienii germani au fost deosebit de îngrijorați de comentariile lui Bjoern Hoecke, liderul AfD din Turingia, un stat în care formațiunea se bucură de sprijin important, și potrivit căruia memorialul Holocaustului din Berlin este un „monument al rușinii”, iar școlile ar trebui să evidențieze suferința germană din cel de-al Doilea Război Mondial.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi arată că AfD nu trebuie subestimat”, a declarat un credincios evreu, participant la ceremonia religioasă de la sinagoga din Prenzlauer Berg. „Liderii AfD ca Hoecke nu vor să vadă că cuvintele lor încurajează unii oameni să ucidă.”, a adăugat el. 

Cu toate acestea, Hoecke a fost printre liderii AfD care au condamna atacul din Halle.

Atacuri similare împotriva unor sinagogi au mai avut loc în Europa, după 2010, în Copenhaga, unde un danez de origine iordaniano-palestiniană, a împușcat mortal o persoană și a rănit grav doi ofițeri ai forțelor speciale daneze, în 2015, în cadrul unei sinagogi în care se aflau 80 de persoane. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Ursula von der Leyen, vizită în Etiopia, prima în afara UE după preluarea mandatului de președinte al Comisiei Europene. Problemele migrației şi sprijinul acordat operaţiunilor de securitate africane, pe agendă

Published

on

© Moussa Faki Mahamat/ Twitter

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început sâmbătă în Etiopia prima sa vizită în afara Uniunii după preluarea oficială a conducerii Extecutivului european, în cursul căreia problemele migrației şi sprijinul acordat operaţiunilor de securitate africane vor figura în program, potrivit France Presse, citat de Agerpres.

Fost ministru german al Apărării, care și-a preluat mandatul depreședinte al Comisiei Europene la 1 decembrie, Ursula von der Leyen a sosit sâmbătă dimineața la Addis Abeba. Aceasta s-a deplasat la cartierul general al Uniunii Africane (UA) pentru a se întâlni cu președintele Comisiei UA, Moussa Faki Mahamat.

Ursula von der Leyen se va întâlni apoi cu premierul etiopian Abiy Ahmed, care va fi primit marți la Oslo Premierul Nobel pentru Pace. Cei doi oficiali vor discuta despre sprijinul pe care îl poate acorda Uniunea Etiopiei, unde în 2020 vor avea loc alegeri generale.

După aceste întrevederi, prima femeie la conducerea Comisiei Europene urmează să aibă o întâlnire cu președinta etiopiană Sahle-Worke Zewde, de asemenea, prima femeie aflată în această funcție.

Uniunea Europeană a sprijinit constant operațiunile de pace și de securitate inițiate de Uniunea Africană.

 Mecanismul de sprijinire a păcii pentru Africa, stabilit în 2004, a permis alocarea a 2.7 miliarde de euro pentru operaţiunile de pace şi de securitate pe continent, destinate pentru 14 intervenţii sub mandat african în 18 ţări.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu

Published

on

© Ministerul Finanțelor Publice/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, i-a asigurat pe miniștrii de finanșe din cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), reunit la Bruxelles la 5 decembrie, că a identificat pachetul de măsuri necesare și potrivite în vederea realizării unei consolidări fiscale durabile în România.

În contextul discuțiilor pe marginea Pactului de Stabilitate și Creștere, am prezentat Consiliului cele mai recente date economice referitoare la rectificarea bugetară. I-am asigurat pe partenerii europeni că acest guvern va lua măsuri eficiente pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, potrivit unui comunicat al Mininsterului Finanțelor Publice.

În cadrul Procedurii de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), au fost puse în discuție evoluțiile României și Ungariei.

Citiți și: 
Comisia Europeană: România trebuie să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Consiliul UE a adoptat o decizie legată de faptul că nu au fost luate măsuri eficiente drept răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019 și a emis o recomandare pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în cazul ambelor state membre.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a recomandat României la 20 noiembrie, să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, ca urmare a neîndeplinirii Recomandării Consiliului UE din iunie 2019.

Mai exact, în cazul României, la 14 iunie 2019, Consiliul a constatat că în 2018 o deviere semnificativă observată de la calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu s-a produs din nou și a emis o recomandare pentru ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

La 25 septembrie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere îmbunătățită în România în scopul monitorizării la fața locului în temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.

Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române intenționează să efectueze doar o ajustare structurală începând cu 2022 și, prin urmare, nu intenționează să acționeze la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019.

În ceea ce privește raportul cerut de Consiliu în iunie, la 15 octombrie 2019, autoritățile române au prezentat un document care conține acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie.

Raportul înaintat nu a cuprins o proiecție cuprinzătoare a categoriilor bugetare individuale și nici nu include impactul bugetar al fiecărei măsuri menționate. Prin urmare, raportul nu respecta cerințele de raportare recomandate de Consiliu.

Astfel, Comisia Europeană a propus adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa adoptării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada Franței în România salută solidaritea dintre Marina Franceză și cea Română, după ce nava ”Commandant Birot” face escală în țara noastră pentru a treia oară în 2019

Published

on

© Forțele Navale Române - Faceboom/ by Cosmin Costea & Cristian Vlăsceanu

Ambasadoarea Franţei în România, Michele Ramis, a declarat vineri, în Portul Constanţa, că escala în ţara noastră a navei maritime franceze de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, reprezintă o oportunitate pentru desfăşurarea de exerciţii în comun între militarii forţelor navale ale celor două state, evidenţiind totodată solidaritatea Franţei faţă de forţele aliate, relatează Agerpres.

“Această patrulare în Marea Neagră a unei nave a Marinei Franceze, a cincea în 2019 şi a treia care face escală în România în acest an, demonstrează încă o dată interesul puternic manifestat de Franţa în această regiune. Aceasta face ca Franţa să fie naţiunea europeană nonriverană cea mai prezentă în Marea Neagră din 2019. Această detaşare evidenţiază (…) solidaritatea noastră cu aliaţii noştri, această vizită la Constanţa reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Marina Română şi Marina Franceză de a desfăşura exerciţii în comun şi dezvoltă o mai bună cunoaştere reciprocă şi realizarea unui schimb de experienţă. Aceste exerciţii sunt descrise şi forţelor aeriene române şi detaşamentelor aeriene aliate detaşate la Baza Mihail Kogălniceanu, în scopul de a îmbunătăţi şi varia antrenamentele respective”, a spus Michele Ramis, într-o conferinţă de presă organizată în Portul Constanţa, pe cheiul unde este acostată nava Commandant Birot.

Nava maritimă franceză de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, face o escală în Portul Constanţa, în perioada 4 – 7 decembrie, în cadrul misiunilor regulate pentru a arăta solidaritatea Franţei faţă de aliaţii săi şi pentru a păstra libertatea de navigaţie pe această mare, a informat Ambasada Franţei în România.

Conform sursei citate, escala bastimentului francez în Portul Constanţa se înscrie în cooperarea dintre forţele navale franceze şi române şi va permite realizarea de acţiuni comune.

Nava maritimă de patrulare Commandant Birot, cu un echipaj de 96 de marinari, a fost concepută iniţial pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, dar astăzi este o platformă multirol, capabilă să îndeplinească misiuni care acoperă cele cinci funcţii strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecţie, protecţie şi informaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending