Connect with us

U.E.

Antisemitismul face din nou victime în Germania: 2 oameni ucisi în apropierea unei sinagogi după ce atacatorul nu a putut intra în lăcașul de cult

Published

on

Un atacator, înarmat cu o armă de vânătoare și explozibili, a ucis două persoane, miercuri, în estul Germaniei după ce a încercat să intre într-o sinagogă în care zeci de persoane participau la oficierea slujbei de Yom Kippur, relateazp CNN și Deutsche Welle

Suspectul, un bărbăt de 27 de ani care ar fi acționat singur, a difuzat atacul pe o platformă populară de transmisie live înainte de a fi arestat.

Videoclipul, care acum a fost eliminat, l-a arătat pe acesta făcând comentarii antisemite înainte de a ajunge la o sinagogă din Halle. Vorbind în engleză, bărbatul a spus că este un „anonim” și că neagă producerea Holocaustului.

,,Feminismul este cauza scăderii natalității în Occident, care acționează ca un țap ispășitor pentru imigrația în masă, iar rădăcina tuturor acestor probleme este evreul”, a continuat acesta.

Ajuns în fața sinagogii la ora locală 12:00, atacatorul a forțat intrarea prin mai multe focuri de armă și utilizând un dispozitiv explozibil, însă ușa edificiului nu s-a clintit. Surprins de camerele de vedere din zonă, după ce nu a reușit să intre în sinagogă, atacatorul înarmat și vizibil enervat a  împușcat două persoane din apropiere la întâmplare, o femeie și un bărbat.

 Max Privorotzki, liderul comunității evreiești locale a spus că aproximativ 70 sau 80 de persoane se aflau la acea vreme în interiorul sinagogii din Halle. 

,,Potrivit procurorului federal, există suficiente indicii ca atacatorul să fi fost motivat de extremismul de dreapta”, a spus ministrul german de interne, Horst Seehofer.

Videoclipul, care a fost filmat din perspectiva trăgătorului, seamănă izbitor cu videoclipul filmat în atacul din martie asupra a două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă. Trăgătorul din acel incident a transmis live un videoclip de aproape 17 minute despre atac.

Incidentul de miercuri din Germania arată că antisemitismul și ura față de un anumit popor este în continuare foarte vie la 80 de ani de la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania nazistă și, de asemenea, că ea nu se mai regăsește doar în cercurile de islamiști radicalizați.

Potrivit DW, această crimă arată că protecția unor instituții și lăcașe de cult iudaice în Germania e în continuare o problemă de viață și de moarte. În plus, crima de la Halle demonstrează că trebuie luat în serios și urmărit în mod consecvent chiar și cel mai mic indiciu în legătură cu fapte care ar putea fi motivate de antisemitism, născut dintr-o ideologie de extremă dreapta toxică. Printre acestea se numără și arderea drapelului Israelului sau insultele la adresa unui credincios evreu care poartă kippah în spațiul public.

În ultimii ani, extrema dreaptă din Germania a făcut progrese semnificative în rândul alegătorilor, pe fondul fluxului masiv de refugiați acceptați în țară din 2015, reușind să-și câștige adepți preponderent printr-un discurs anti-imigrație. Astfel, de la alegerile generale din 2013, când AfD, formațiunea reprezentativă pentru extrema dreaptă în Germania, a ieșit pe ultimul loc la alegeri, obținând doar 4,7% din voturi, în 2017, partidul a devenit a treia forță din Bundestag după social-democrați și alianța CDU/CSU, obținând de trei ori mai multe voturi, adică 12,6%, care echivalează cu 94 de mandate în parlamentul de 598 de locuri.

De asemenea, la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, anul acesta, extrema dreaptă germană a punctat bine, obținând 11% din voturi, echivalentul a 11 locuri în Parlamentul European, și a patra poziție în rezultatele scrutinului.

Potrivit Reuters, atacurile asupra evreilor au crescut cu 20% anul trecut și au fost puse în practică în principal de extremiștii de dreapta. Chiar înainte de atacul de la Halle, poliția a fost prezentă în număr mare la sinagoga din eleganta suburbie a Berlinului, Prenzlauer Berg.

Evreii și politicienii germani au fost deosebit de îngrijorați de comentariile lui Bjoern Hoecke, liderul AfD din Turingia, un stat în care formațiunea se bucură de sprijin important, și potrivit căruia memorialul Holocaustului din Berlin este un „monument al rușinii”, iar școlile ar trebui să evidențieze suferința germană din cel de-al Doilea Război Mondial.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi arată că AfD nu trebuie subestimat”, a declarat un credincios evreu, participant la ceremonia religioasă de la sinagoga din Prenzlauer Berg. „Liderii AfD ca Hoecke nu vor să vadă că cuvintele lor încurajează unii oameni să ucidă.”, a adăugat el. 

Cu toate acestea, Hoecke a fost printre liderii AfD care au condamna atacul din Halle.

Atacuri similare împotriva unor sinagogi au mai avut loc în Europa, după 2010, în Copenhaga, unde un danez de origine iordaniano-palestiniană, a împușcat mortal o persoană și a rănit grav doi ofițeri ai forțelor speciale daneze, în 2015, în cadrul unei sinagogi în care se aflau 80 de persoane. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre doresc reprezentarea echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea procesului de reflecție

Published

on

© Council of the European Union

Miniștrii afacerilor europene din statele membre doresc o reprezentare echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea deplină a parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea Conferinței privind Viitorul Europei, se arată într-un comunicat ulterior întrunirii Consiliului Afaceri Generale. 

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la propunerea legată de Conferința privind Viitorul Europei, care va începe în 2020 și se va încheia în 2022.

Consiliul European a luat în considerare ideea unei astfel de conferințe în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019 și a solicitat președinției croate a Consiliului să lucreze pentru definirea unei poziții privind conținutul, sfera de aplicare, compoziția și funcționarea conferinței și să coopereze, pe această bază, cu Parlamentul European și cu Comisia.

În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța punerii cetățenilor în centrul conferinței și concentrarea pe probleme care contează cu adevărat pentru ei.

După cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European din decembrie, ar trebui să se acorde prioritate implementării Agendei strategice pentru anii 2019-2024 și furnizării de rezultate concrete. Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor UE pe termen mediu și lung pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă Europa. Astfel, bazat pe succesul dialogurilor cetățenești care au avut loc în ultimii doi ani, procesul ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate și organizații pentru a se asigura că diversitatea de opinie este bine reprezentată.

„Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor despre viitorul Europei – despre modul în care putem aborda provocările actuale și viitoare și tipul de de Europă pe care ne-o dorim. Conferința despre viitorul Europei va oferi o oportunitate valoroasă de a reflecta asupra acestor probleme. Este important să ascultăm opinii diferite într-un mod care să creeze încredere și să asigure de faptul că UE îndeplinește în mod eficient așteptările cetățenilor”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat croat pentru afaceri europene

Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la organizarea în detaliu a conferinței. Majoritatea acestora au subliniat necesitatea de a asigura o reprezentare echilibrată a celor trei instituții ale UE și de a implica pe deplin parlamentele naționale. Mai mulți miniștri și-au exprimat preferința pentru o guvernanță relaxată și simplă a procesului conferinței.

Președinția a concluzionat că discuțiile vor continua după ședința Consiliului în vederea definirii poziției Consiliului cu privire la eveniment și la colaborarea cu celelalte instituții ale UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

U.E.

Epidemia de coronavirus: Uniunea Europeană a activat mecanismul de alertă rapidă

Published

on

Uniunea Europeană a activat marți sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania, anunță DPA, citat de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că discuții pe această temă urmează să aibă loc miercuri între comisarii europeni. Aceasta a precizat că Centrul Uniunii Europene de coordonare a reacției la situații de urgență dialoghează cu statele membre.

În China, epidemia de coronavirus a făcut peste o sută de morți iar autoritățile au confirmat aproape două mii de noi infecții. Oficial, numărul total al celor infectați se ridică acum la 4.500.

Între timp, țările vecine Mongolia, Coreea de Nord și Kirghistan-ul și-au închis granițele cu China în timp ce Hong Kong și Malaysia au anunțat că nu mai permit intrarea în țară a persoanelor care vin din provincia Hubei, considerată epicentrul epidemiei.

Germania a anunțat luni primul caz de coronavirus, potrivit Politico Europe. 

Autoritățile bavareze au precizat că un bărbat de 33 de ani a fost infectat de o colegă chineză din Shanghai, când cei doi au participat la un workshop organizat săptămâna trecută de compania unde lucrează.

Femeia a fost vizitată de părinții săi care trăiesc în regiunea Wuhan înainte de a participa la workshop. Aceasta a începtul să se simtă rău pe 23 ianuarie, iar testele pentru coronavirus au ieșit pozitive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending