Connect with us

MAREA BRITANIE

Antony Blinken a discutat telefonic cu omologi europeni despre ”consecințele de proporții și costurile severe” pe care le va suferi Rusia în cazul unei ”noi agresiuni împotriva Ucrainei”

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretatul de stat al SUA, Antony Blinken, a discutat miercuri la telefon cu omologii săi francez, Jean-Yves Le Drian, german, Annalena Baerbock, şi britanic, Liz Truss, despre creșterea tensiunilor în Ucraina pe fondul mişcărilor de trupe ruse la frontiera cu această ţară din ultimele săptămâni, a informat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, potrivit EFE, citat de Agerpres. 

Conform acestuia din urmă, cei patru au subliniat ”importanța unei coordonări continue pentru a descuraja orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei”, reafirmând ”consensul dintre aliați și parteneri pentru impune Rusiei consecințe de proporții și costuri severe pentru astfel de acțiuni”.

În egală măsură, aceștia au reiterat ”sprijinul imuabil pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Pe lângă dosarul ucrainean, Blinken și omologii săi mai sus amintiți au abordat și chestiunile legate de evoluția programului nuclear iranian.

De asemenea, aceștia și-au exprimat solidaritatea cu Lituania în fața ”escaladării presiunii politice și a coerciției economice din partea Chinei și au respins aceste practici”.

Președintele american, Joe Biden, urmează să îi propună omologului rus, Vladimir Putin, ”o cale diplomatică” pentru soluționarea crizei din Ucraina în cadrul convorbirii telefonice care urmează să aibă loc joi, înaintea discuțiilor ce vizează securitatea europeană, programate pentru 10 ianuarie.

Convorbirea de joi dintre Biden și Putin va fi a doua din această lună, după ce președintele american l-a avertizat pe omologul său rus, în urmă cu trei săptămâni, că Statele Unite și aliații europeni vor impune sancțiuni economice ”ferme” și vor recurge la alte acțiuni punitive la adresa Rusiei în cazul în care aceasta va organiza o invazie în Ucraina, idee semnalată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se bucură de sprijinul României

La acel moment, Jake Sullivan, consilierul prezidențial pentru probleme de securitate, a declarat că Washingtonul intenționează să ”furnizeze Ucrainei material defensiv suplimentar” și că ”își va ajuta aliații NATO de pe flancul estic cu capacități suplimentare”.

De asemenea, Sullivan a dat asigurări că SUA vor folosi controversatul gazoduct Nord Stream 2 ca ”pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, țară care și-a exprimat îngrijorarea că acest proiect ar putea reduce rolul său energetic regional.

Punând în practică promisiunile, Statele Unite s-au angajat să finanțeze proiecte, inclusiv echipamente de supraveghere și monitorizare, pentru a consolida frontierele Ucrainei cu Rusia și Belarus, după ce au livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari.

Discuțiile americano-ruse ce vor avea loc la cel mai înalt nivel anticipează întâlnirea dintre reprezentanţi ai SUA şi Rusiei din 10 ianuarie, de la Geneva pentru a aborda tensiunile privind Ucraina şi garanţiile de securitate cerute de Moscova, care dorește ca NATO să promită că îşi va opri extinderea spre Est şi că nu va permite aderarea Ucrainei, considerând că aceasta ar fi o ameninţare.

Casa Albă a subliniat în repetate rânduri că europenii vor avea un loc la masa negocierilor cu Rusia. Horne a declarat miercuri că administrația ”continuă să se angajeze într-o diplomație extinsă cu aliații și partenerii noștri europeni, consultându-se și coordonându-se cu privire la o abordare comună” a consolidării militare.

Afirmațiile acesteia răspund astfel solicitărilor exprimate de Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică externe, Josep Borrell, într-un interviu pentru publicația germană Die Welt.

”Securitatea europeană este securitatea noastră. Este vorba despre noi. Nu este vorba de două state, adică SUA și Rusia, sau NATO și Rusia – chiar dacă Moscova își imaginează acest lucru”, a argumentat Borrell, care a respins solicitările categorice ale Rusiei.

De altfel, mesajul lui Horne ranforsează asigurările exprimate anterior de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a transmis că Statele Unite vor fi transparente și solidare în cadrul discuțiilor pe care urmează să le aibă cu Rusia, dublând garanțiile prin care anunțau că se vor coordona cu Uniunea Europeană pentru orice tratative privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina, unitate ce poate fi observată și pe axa NATO-UE, cele două atrăgând atenția asupra consecințelor grave pe care le are de suportat Moscova dacă recurge la noi agresiuni împotriva Kievului, ecou al avertismentelor enunțate de Olaf Scholz în primul său discurs susținut în Parlamentul german. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

Published

on

© Permanent Representation of Belgium to NATO

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie și Suedia au semnat un acord de securitate și apărare, care pavează calea aderării acestui stat nordic la NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson și omologul său suedez Magdalena Andersson au semnat miercuri, la Stockholm, un acord privind garanții de securitate și apărare reciproce, o înțelegere similară urmând a fi parafată și cu Finlanda, pavând astfel calea pentru ca cele două țări nordice – state membre UE, dar nealiniate militar – să declanșeze procesul de aderare la NATO, într-un răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Johnson și Andersson au semnat o declarație de securitate prin care Marea Britanie se angajează să apere Suedia în cazul în care armata acestei țări ar fi atacată, relatează BBC și The Guardian, care anticipează că în cursul aceleiași zile premierul britanic își va lua același angajament față de Finlanda. Și Reuters notează că Marea Britanie descrie ambele declarații semnate cu Suedia și Finlanda drept “un pas înainte în cooperarea în domeniul apărării și securității”.

 

“Suntem fermi și fără echivoc în sprijinul nostru atât față de Suedia, cât și față de Finlanda, iar semnarea acestei declarații de securitate este un simbol al asigurării veșnice dintre națiunile noastre”, a declarat premierul într-un comunicat emis înainte de a lua cuvântul.

© No. 10/ Flickr

Conform declarației, Johnson “expune intenția Regatului Unit de a sprijini forțele armate ale celor două națiuni în cazul în care oricare dintre ele se va confrunta cu o criză sau va fi atacată”.

În cazul în care oricare dintre țări va fi atacată, Marea Britanie și Suedia se vor ajuta reciproc în diverse moduri, a declarat liderul suedez Magdalena Andersson în debutul conferinței comune de presă cu Boris Johnson.

La conferința de presă comună cu premierul suedez, Magdalena Andersson, șeful guvernului de la Londra a declarat că Marea Britanie va sprijini orice decizie a Suediei cu privire la o eventuală viitoare aderare la NATO, subliniind că pactul de asigurare a securității cu Suedia este o discuție separată de viitoarea relație a Suediei cu NATO, care este “o chestiune care ține de Suedia”.

“Ceea ce spunem cu tărie este că, în cazul unui dezastru sau al unui atac asupra Suediei, atunci Regatul Unit va veni în ajutorul Suediei cu tot ceea ce aceasta va solicita. (…) Cred că există o problemă separată cu privire la NATO, pe care cred că Suedia o va aborda în cursul următoarelor zile. Nu este treaba mea să comentez acest lucru, cu excepția, desigur, a faptului că sunt sigur că Marea Britanie va sprijini orice fel de acțiune pe care Suedia va decide să o întreprindă”, a explicat el.

Citiți și Suedia şi Finlanda au decis să depună simultan cereri de aderare la NATO. Alianța s-ar extinde la 32 de state membre și și-ar dubla granița cu Rusia

Suedia și Finlanda sunt așteptate să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, extinzând blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.

Ministrul suedez al apărării a afirmat marți că aderarea Suediei și Finlandei la NATO va consolida apărarea regiunii nordice, iar Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez a declarat că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Published

on

© The Royal Family/ Facebook

Prinţul Charles, aşezat la stânga coroanei pe care urmează să o moştenească de la mama lui, a avut o atitudine solemnă şi dedicată, marţi, cu ocazia primului său discurs al tronului – care deschide în mod oficial o nouă sesiune a Parlamentului Marii Britanii -, marcând astfel un moment de cotitură în istoria monarhiei din această ţară din cauza problemelor de mobilitate cu care se confruntă regina Elisabeta a II-a, informează AFP, potrivit Agerpres.

Devenit simbolul unei vieţi petrecute în aşteptare, fiul cel mare al suveranei britanice a trebuit să aştepte până la vârsta de 73 de ani pentru a se achita pentru prima dată de această funcţie esenţială care le revine regilor şi reginelor din Marea Britanie.

Absenţa reginei în această zi de marţi, în anul dedicat celebrărilor ce marchează Jubileul de Platină, reprezintă o nouă etapă simbolică în transferul progresiv al sarcinilor oficiale ale suveranei britanice către prinţul Charles, care o reprezintă deja în străinătate de mai mulţi ani.

Purtând uniforma de amiral de marină, prinţul Charles a subliniat priorităţile Guvernului britanic, condus de prim-ministrul conservator Boris Johnson.

Prinţul Charles s-a aşezat pe tronul alocat consorţilor, folosit în trecut de tatăl lui, prinţul Philip, decedat în 2021 la vârsta de 99 de ani. La dreapta lui, locul rezervat de obicei tronului suveranei, care a împlinit recent vârsta de 96 de ani, a rămas gol.

În discursul său, ritmat de expresii precum “Guvernul Majestăţii Sale” şi “miniştrii Majestăţii Sale”, în locul obişnuitelor cuvinte “Guvernul meu” şi “miniştrii mei” pronunţate de regina Elisabeta a II-a, prinţul Charles a detaliat principalele proiecte de lege ale Guvernului de la Londra pentru sesiunea parlamentară inaugurată marţi. Numeroase chestiuni – inclusiv puterea de cumpărare şi Irlanda de Nord – au fost trecute în revistă, precum şi “apărarea democraţiei” în lume, în special în Ucraina.

 

În Camera Lorzilor – camera superioară a Parlamentului britanic -, prinţul Charles a lecturat cu o voce gravă textul acestui discurs timp de aproape nouă minute.

Pe durata discursului, moştenitorul tronului britanic a privit de mai multe ori către parlamentarii prezenţi în sală.

După finalizarea lecturării textului, prinţul Charles, la fel cum a procedat atunci când a intrat în Camera Lorzilor, a urmat coroana plasată pe o pernă de catifea purpurie, salutându-i la ieşire pe parlamentarii aşezaţi în ambele jumătăţi ale sălii.

La stânga lui, în locul în care stătea el de obicei, s-a aşezat de această dată soţia lui, Camilla, în timp ce fiul său cel mare, prinţul William, în vârstă de 39 de ani, al doilea în ordinea de succesiune la tron, s-a aşezat la dreapta prinţului Charles şi a participat pentru prima dată la acest eveniment.

A fost pentru prima dată în aproape 60 de ani şi pentru a treia oară în cei 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a când suverana a lipsit de la acest eveniment anual.

Regina britanică şi-a delegat atribuţiile asociate acestui discurs doar de două ori: atunci când era însărcinată cu prinţii Andrew şi Edward, în 1959, respectiv în 1963.

Continue Reading

Facebook

SUA46 seconds ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO1 hour ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending