Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, pe rețeaua sa socială Truth Social, că a avut o „convorbire lungă și aprofundată” cu omologul său chinez, Xi Jinping, menționând Iranul, războiul Rusiei din Ucraina, achizițiile de energie ale Chinei și vizita sa programată în aprilie drept principalele teme discutate.

Comunicatul Beijingului a evidențiat însă Taiwanul drept „cea mai importantă problemă” în relațiile bilaterale, îndemnând Statele Unite să „trateze cu prudență problema vânzărilor de arme către Taiwan”, relatează CNBC. China susține că Taiwanul face parte din teritoriul său, afirmații respinse de insula guvernată democratic.

Washingtonul a aprobat în decembrie anul trecut vânzări de armament către Taiwan în valoare de până la 11,15 miliarde de dolari — unele dintre cele mai mari din istorie — pentru a consolida capacitățile de apărare ale insulei și a descuraja orice agresiune militară din partea Beijingului.

„Am încheiat o convorbire telefonică excelentă cu președintele Chinei, Xi. A fost o discuție lungă și aprofundată, în cadrul căreia au fost abordate numeroase subiecte importante, inclusiv comerțul, domeniul militar, vizita pe care o voi face în China în luna aprilie (pe care o aștept cu mare interes!). Taiwanul, războiul dintre Rusia și Ucraina, situația actuală din Iran, achizițiile de petrol și gaze ale Chinei din Statele Unite, analiza de către China a achiziționării unor produse agricole suplimentare, inclusiv creșterea cantității de soia la 20 de milioane de tone pentru sezonul curent (s-au angajat la 25 de milioane de tone pentru sezonul următor!), livrările de motoare pentru avioane și numeroase alte subiecte, toate foarte pozitive!”, a scris Trump, pe Truth Social.

În timpul convorbirii, Trump a subliniat importanța relațiilor comerciale dintre cele două țări, inclusiv achizițiile Chinei de petrol și gaze, produse agricole și livrări de motoare pentru avioane.

China a fost de acord să își majoreze achizițiile de soia americană la 20 de milioane de tone în sezonul curent și la 25 de milioane de tone în sezonul următor, a afirmat Trump.

În timp ce Trump a descris convorbirea drept „excelentă” și a subliniat că relația sa personală cu Xi este „una extrem de bună”, liderul chinez a adoptat un ton mai temperat, afirmând că „SUA au preocupările lor și China are preocupările sale”, dar că o soluție poate fi găsită dacă ambele părți se apropie una de cealaltă cu „reciprocitate”.

Ce a lipsit din convorbire: pământurile rare, Venezuela

Niciuna dintre părți nu a menționat aprovizionarea Chinei cu minerale de pământuri rare — o temă care a revenit în prim-plan anul trecut, după ce Beijingul și-a folosit poziția dominantă în domeniul mineralelor critice pentru a obține pârghii și a-l determina pe Trump să își tempereze amenințările tarifare, mai precizează CNBC.

Comunicatele oficiale ale ambelor părți au omis și tensiunile persistente legate de Venezuela, după ce SUA l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și pe soția acestuia într-o operațiune militară spectaculoasă la începutul acestui an și au preluat controlul asupra industriei petroliere a țării.

În urma operațiunii militare, Trump a cerut Venezuelei să își reducă legăturile economice cu mai multe state, inclusiv cu China, dar ulterior și-a nuanțat poziția, afirmând că investițiile chineze ar fi binevenite.

Punct sensibil: Iranul

Convorbirea lui Trump cu Xi a avut loc la câteva ore după ce președintele chinez a purtat o videoconferință cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta puncte sensibile geopolitice din regiune.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Yuri Ușakov, le-a declarat jurnaliștilor, într-un briefing susținut după discuția Xi–Putin, că cei doi lideri au urmărit să își alinieze pozițiile privind dosare globale sensibile, inclusiv Iranul, Venezuela și Cuba.

„Relația cu China, precum și relația mea personală cu președintele Xi, este una extrem de bună, iar amândoi realizăm cât de important este să o menținem astfel. Cred că în următorii trei ani ai mandatului meu vor fi obținute multe rezultate pozitive în legătură cu președintele Xi și cu Republica Populară Chineză!”

Regatul Unit și China au anunțat lansarea unui nou parteneriat în domeniul serviciilor, menit să sprijine companiile britanice care operează pe piața chineză, inclusiv prin introducerea călătoriilor fără viză pentru șederi de scurtă durată, relatează Politico.

În cadrul acestui parteneriat, Beijingul va relaxa regimul de vize pentru cetățenii britanici, adăugând Regatul Unit pe lista țărilor ai căror cetățeni pot intra în China fără viză. Măsura va permite șederi de până la 30 de zile în scop de afaceri sau turistic, fără obligația obținerii unei vize. Autoritățile nu au precizat deocamdată calendarul exact pentru intrarea în vigoare a noilor reguli.

Parteneriatul vizează o cooperare mai strânsă în domenii-cheie precum sănătatea, serviciile financiare și profesionale, serviciile juridice, educația și dezvoltarea competențelor, sectoare în care firmele britanice se confruntă frecvent cu obstacole de natură reglementară sau administrativă pe piața chineză.

Totodată, Londra și Beijingul au convenit să lanseze un „studiu de fezabilitate” pentru a analiza posibilitatea inițierii unor negocieri în vederea unui acord bilateral în domeniul serviciilor. Dacă va fi dus la bun sfârșit, un astfel de acord ar urma să stabilească reguli clare și obligatorii din punct de vedere juridic pentru companiile britanice care desfășoară activități în China.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că mediul de afaceri a cerut în mod constant măsuri care să faciliteze extinderea prezenței în China.

„În calitate de una dintre marile puteri economice ale lumii, companiile au cerut insistent soluții pentru a-și extinde prezența în China”, a afirmat Starmer.

„Vom face acest lucru mai ușor, inclusiv prin relaxarea regulilor de viză pentru călătoriile pe termen scurt, sprijinindu-le să se extindă în străinătate, în timp ce stimulăm creșterea economică și locurile de muncă acasă”, a adăugat premierul britanic.

În paralel, cele două țări au semnat acorduri privind cooperarea în domeniul evaluărilor de conformitate pentru exporturile britanice către China, siguranța alimentară, sănătatea animală și fitosanitară, precum și privind activitatea Comisiei Economice și Comerciale Mixte Marea Britanie–China.

Potrivit Politico, părțile nu intenționează să publice textele integrale ale acordurilor semnate.

Keir Starmer a început miercuri o vizită de lucru în China, la o distanță de 8 ani de la ultima vizită a unui prim-ministru britanic în „a doua cea mai mare economie a lumii” și „al treilea partener comercial al Regatului Unit”, cu scopul de a consolida „relațiile vitale” cu acest stat. 

De la preluarea mandatului, guvernul condus de Keir Starmer a reluat relațiile cu China, recunoscând că aceasta este „una dintre cele mai importante puteri mondiale și că creșterea sa monumentală are un impact semnificativ asupra vieții poporului britanic”: „Este a doua cea mai mare economie a lumii, un actor crucial în lanțurile de aprovizionare globale și o putere militară în creștere. Este al treilea partener comercial al Regatului Unit și susține 370 000 de locuri de muncă britanice”, a mai transmis un comunicat oficial. 

Înainte de sosirea sa la Beijing, premierul britanic s-a angajat să stabilească un „parteneriat adaptat vremurilor noastre, bazat pe interesul național al Regatului Unit și axat pe îmbunătățirea situației economice”.

Starmer este însoțit de o delegație de aproape 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, sportului și culturii britanice. Acesta va promite stabilitate și claritate în abordarea guvernului, „compensând ani de inconsecvență sub guvernele anterioare”.

Președintele Chinei, Xi Jinping, a cerut marți o cooperare mai strânsă cu Finlanda pentru a sprijini un sistem internațional bazat pe Carta ONU și pentru a contribui la conturarea unei ordini mondiale multipolare, subliniind totodată că Helsinki ar putea juca un rol important în menținerea unui dialog echilibrat între Beijing și Uniunea Europeană, informează guvernul chinez într-un comunicat.

Mesajul a fost transmis la Beijing, în cadrul întrevederii cu premierul finlandez Petteri Orpo, într-un moment în care statele europene caută să își diversifice relațiile externe, pe fondul schimbărilor din politica externă a Statelor Unite.

Xi a afirmat că, într-o lume confruntată cu multiple riscuri și crize, comunitatea internațională trebuie să răspundă prin cooperare și respectarea regulilor, iar marile puteri trebuie să promoveze egalitatea, statul de drept și dialogul. El a reiterat disponibilitatea Beijingului de a colabora cu Helsinki pentru a susține sistemul internațional centrat pe ONU și ordinea bazată pe dreptul internațional, precum și pentru a promova o lume „multipolară, echitabilă și ordonată”, alături de o globalizare economică „incluzivă și benefică pentru toți”.

În același context, liderul chinez a subliniat că relația dintre China și Europa nu trebuie privită ca una de confruntare. El a declarat că cele două părți sunt „parteneri, nu adversari”, iar cooperarea depășește competiția. Beijingul speră ca Finlanda să joace un rol constructiv în promovarea unei dezvoltări sănătoase și stabile a relațiilor China–UE.

Poziția Chinei a fost dublată de un mesaj transmis anterior de premierul Petteri Orpo, care a declarat, înaintea vizitei, că „este important să continuăm dialogul cu China privind cooperarea bilaterală și problemele internaționale de actualitate, precum provocările la adresa sistemului bazat pe reguli și comerțul”. Orpo a subliniat că China este „o piață importantă de export pentru companiile finlandeze și al doilea cel mai mare partener comercial al UE”, adăugând că relația dintre Uniunea Europeană și China trebuie să se bazeze „pe reciprocitate și acces egal la piețe”.

Mesajul a fost completat de poziția ministrului chinez al comerțului, Wang Wentao, care i-a cerut premierului finlandez să încurajeze Uniunea Europeană să manifeste prudență în utilizarea instrumentelor comerciale restrictive, să se opună protecționismului și să contribuie la crearea unui „mediu echitabil, deschis și predictibil” pentru companiile chineze, potrivit Xinhua, preluat de Agerpres.

© Janna Laine, Suomen suurlähetystö, Peking

Cei doi lideri au discutat și despre aprofundarea cooperării bilaterale în domenii precum tranziția energetică, economia cu emisii scăzute de carbon, economia circulară, agricultura, silvicultura și inovarea tehnologică. Xi a invitat întreprinderile finlandeze să „înoate liber” în „vastul ocean” al pieței chineze, pentru a-și consolida competitivitatea la nivel global.

Întâlnirea a avut loc și pe fondul creșterii interesului internațional pentru securitatea Arcticii, o regiune cu importanță strategică pentru Finlanda, NATO și China. Aproximativ o treime din teritoriul Finlandei se află deasupra Cercului Polar Arctic, în timp ce Beijingul se autodefinește drept „stat aproape arctic” și urmărește dezvoltarea unui „Drum al Mătăsii Polar”, mizând pe noile rute maritime care pot lega mai rapid Asia de Europa.

Oficialii finlandezi au ridicat îngrijorări legate de securitatea infrastructurii critice din regiune, după incidente recente care au afectat cabluri electrice submarine, conducte de gaze și rețele de telecomunicații, unele dintre acestea fiind asociate cu nave înregistrate în China.

Discuțiile au vizat și războiul din Ucraina, precum și sprijinul acordat de Coreea de Nord Rusiei, pe care Finlanda îl consideră o provocare la adresa NATO și a Uniunii Europene.

Între Finlanda și China există relații stabile și de lungă durată. Președintele finlandez Alexander Stubb a efectuat o vizită de stat în China în octombrie 2024, iar președintele Parlamentului, Jussi Halla-aho, a vizitat Beijingul în aprilie 2025. Ultimul premier finlandez care a efectuat o vizită oficială în China înaintea lui Orpo a fost Juha Sipilä, în 2017, potrivit guvernului de la Helsinki.

Cooperarea bilaterală se concentrează în principal asupra sectoarelor-cheie pentru tranziția verde, inclusiv economia cu emisii reduse de carbon, economia circulară și combaterea schimbărilor climatice. China este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Finlandei. În 2024, exporturile finlandeze de bunuri către China au totalizat 3,5 miliarde de euro, iar exporturile de servicii 1,82 miliarde de euro. Importurile de bunuri din China au ajuns la 7,5 miliarde de euro.

În 2023, 239 de filiale ale companiilor finlandeze operau în China, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 14 miliarde de euro. Premierul Petteri Orpo se află într-o vizită de patru zile în China, fiind însoțit de reprezentanți ai peste 20 de companii finlandeze din domenii precum industria, silvicultura, energia curată, tehnologia și sectorul alimentar.

China și Finlanda urmează să semneze un acord de cooperare economică, menit să consolideze schimburile comerciale și investițiile bilaterale.