Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut întrevederi separate cu premierul chinez LI Qiang, în marja summitului G20 de la New Delhi, acolo unde Beijingul nu este reprezentat de președintele Xi Jinping, spre surprinderea mediului internațional.

În cadrul întâlnirii Michel – Li, ambele părți au făcut un schimb de opinii cu privire la o gamă largă de probleme și și-au confirmat interesul pentru menținerea unor relații stabile și constructive, în vreme ce președinta Comisiei Europene a precizat că a avut un dialog “onest” cu premierul Chinei.

“China are un rol-cheie de jucat în eforturile comune de a găsi soluții la problemele globale”, a transmis von der Leyen, după întrevedere, precizând că aceste probleme sunt reprezentate de schimbările climatice, impactul global al războiului Rusiei în Ucraina și dezvoltarea internațională.

“În ceea ce privește războiul, sperăm că China poate juca un rol pozitiv în obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina”, a subliniat ea.

Frank exchange with PM Li Qiang.

China has a key role to play in the common efforts to find solutions to global problems.

Development, climate change, the global impact of Russia’s war on Ukraine.

When it comes to the war, we hope China can play a positive role in achieving… pic.twitter.com/YOdhVEuKuA

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 9, 2023

“UE și China trebuie să colaboreze pentru a face față provocărilor globale, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice, pandemiile din domeniul sănătății și provocările economiei mondiale, în special reducerea datoriei”, a spus și președintele Consiliului European, Charles Michel.

În ce-l privește, șeful Consiliului European a precizat, într-un comunicat, că “a confirmat interesul comun de a organiza summitul UE-China până la sfârșitul anului”.

Astfel, el a subliniat importanța organizării unor dialoguri sectoriale la nivel înalt înaintea summitului, cum ar fi cel de-al zecelea dialog economic și comercial la nivel înalt UE-China, dialogul strategic privind politica externă sau dialogul digital.

El a indicat faptul că UE și China sunt parteneri comerciali și economici importanți și că europenii vor continua să se asigure că această relație este echilibrată și reciproc avantajoasă.

“UE va continua să abordeze vulnerabilitățile critice și să se diversifice acolo unde este necesar și adecvat, fără a submina interesele economice esențiale”, a punctat el.

Ambele părți au discutat despre consecințele globale ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în special despre securitatea alimentară și energetică.

Președintele Michel a salutat condamnarea de către China a amenințării cu utilizarea armelor nucleare și a remarcat că China, în calitate de membru al CSONU, are o responsabilitate specială în ceea ce privește asigurarea păcii și stabilității globale, precum și respectarea dreptului internațional.

Președintele Michel a confirmat că politica “O singură China” este un principiu fundamental al relației UE-China, dar a precizat că, în același timp, UE are, în mod natural, legături economice cu Taiwanul.

Relaţiile dintre UE şi Beijing traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii şi au fost agravate de tensiunile comerciale şi de invazia Rusiei în Ucraina, UE acuzând China că menţine o poziţie echidistantă în conflict fără a se distanţa pe deplin de Moscova.

Liderii celor 27 de state membre au reconfirmat la summitul Consiliului European din luna iunie abordarea multifațetată a UE față de China, percepută ca “partener, concurent și rival sistemic”.

Acea poziție a venit după deplasarea, din luna aprilie, în China a președintelui francez Emmanuel Macron și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, moment precedat de un discurs definitoriu al șefei executivului european privind relațiile dintre UE și Beijing. Potrivit acesteia, raporturile dintre Europa și China trebuie concentrate pe o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”.

Uniunea Europeană, Statele Unite, India, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au semnat sâmbătă, la summitul G20 de la New Delhi, un acord care oficializează crearea coridorului economic India – Orientul Mijlociu – Europa, un proiect strategic creat sub auspiciile Parteneriatului pentru infrastructură și investiții globale lansat de președintele american Joe Biden și liderii G7 menit, între altele, să rivalizeze cu proiectul “Noile Drumuri ale Mătăsii” promovat intens de China.

La un eveniment al PGII găzduit de premierul indian Narendra Modi și președintele american Joe Biden, cele cinci părți au lansat Coridorul economic India – Orientul Mijlociu – Europa, care va lega cele trei regiuni “prin intermediul unei infrastructuri de conectivitate de ultimă generație, contribuind la ridicarea relațiilor economice dintre ele la un nou nivel și oferind cetățenilor și întreprinderilor un acces îmbunătățit la bunuri, energie și date”.

“Au trecut doi ani de când am lansat PGII, o viziune comună a principalelor economii ale lumii de a investi în infrastructura de care au nevoie țările cu venituri mici și mijlocii. Și, după doi ani, tot mai multe proiecte la scară largă văd lumina tiparului. Astăzi prezentăm două dintre acestea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la acest coridor și la o declarație comună UE-SUA, prin care cele două mari puteri transatlantice vor moderniza un coridor trans-african crucial pentru infrastructura critică din Africa Subsahariană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, coridorul economic India – Orientul Mijlociu – Europa va integra liniile de cale ferată și conexiunile portuare din India către Europa, prin EAU, Arabia Saudită, Iordania și Israel, ceea ce va duce la un tranzit mai ușor și mai rapid al mărfurilor, va dezvolta infrastructura energetică și va permite producerea și transportul de hidrogen verde către toți partenerii; și va consolida telecomunicațiile și a transferurile de date datorită unui nou cablu submarin care va conecta regiunile.

“Acesta nu este nimic mai puțin decât istoric. Va fi cea mai directă conexiune de până acum între India, Golful Arabiei și Europa: cu o legătură feroviară care va accelera cu 40 % schimburile comerciale dintre India și Europa; cu un cablu de electricitate și o conductă de hidrogen nepoluant pentru a promova comerțul cu energie curată între Asia, Orientul Mijlociu și Europa; cu un cablu de date de mare viteză pentru a lega unele dintre cele mai inovatoare ecosisteme digitale din lume și pentru a crea oportunități de afaceri pe tot parcursul traseului. Acestea sunt conexiuni de ultimă generație pentru lumea de mâine – mai rapide, mai scurte, mai curate. Acest coridor este mult mai mult decât “doar” o cale ferată sau un cablu, este o punte ecologică și digitală care traversează continente și civilizații”, a declarat Ursula von der Leyen, în cadrul evenimentului.

PGII reprezintă inițiativa emblematică a președintelui Joe Biden și a G7 în domeniul infrastructurii pentru a contracara proiectul strategic cu “Noile Drumuri ale Mătăsii” promovat de China, iar anunțul acestei implicării a Statelor Unite și Uniunii Europene vine pe fondul absenței președintelui chinez Xi Jinping la summitul din India.

UE este un actor cheie în PGII prin programul său emblematic Global Gateway. Global Gateway va activa 300 de miliarde de investiții în proiecte critice de conectivitate în perioada 2021-2027, dintre care jumătate sunt destinate Africii. Au fost identificate peste 90 de proiecte în Africa, America Latină și Caraibe, Asia și Pacific și în Balcanii de Vest.

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au adoptat sâmbătă, în marja summitului G02 din India, o declarație comună prin care își unesc eforturile pentru a sprijini dezvoltarea unui coridor trans-african de infrastructură care să conecteze sudul Republicii Democratice Congo și nord-vestul Zambiei la piețele comerciale regionale și globale prin portul Lobito din Angola.

Cele două puteri economice occidentale au salutat angajamentul recent al Angolei, Zambiei și Republicii Democratice Congo de a dezvolta coridorul trans-african și au stabilit că, pentru a accelera aceste lucrări în parteneriat cu cele trei țări africane, “Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii fac echipă pentru a sprijini dezvoltarea coridorului, inclusiv prin lansarea unor studii de fezabilitate pentru o nouă extindere a liniei feroviare între Zambia și Angola”.

Anunțul a fost făcut în cadrul Parteneriatul pentru infrastructură și investiții globale (PGII) desfășurat sub egida summitului din New Delhi. PGII reprezintă inițiativa emblematică a președintelui Joe Biden și a G7 în domeniul infrastructurii pentru a contracara proiectul strategic cu “Noile Drumuri ale Mătăsii” promovat de China, iar anunțul acestei implicării a Statelor Unite și Uniunii Europene vine pe fondul absenței președintelui chinez Xi Jinping la summitul din India.

Evenimentul PGII a fost găzduit de președintele american Joe Biden și de gazda summitului G20, premierul indian Narendra Modi.

Parteneriatul UE-SUA va moderniza infrastructura critică din Africa Subsahariană pentru a debloca potențialul enorm al acestei regiuni.

Parteneriatul va combina resursele financiare și know-how-ul tehnic pentru a accelera dezvoltarea coridorului transafrican, inclusiv investițiile în accesul digital și în lanțurile valorice agricole care vor crește competitivitatea regională.

Uniunea Europeană și Statele Unite intenționează să exploreze cooperarea în trei domenii specifice: i) investiții în infrastructura de transport; ii) măsuri de facilitare a comerțului, a dezvoltării economice și a tranzitului; și iii) sprijinirea sectoarelor conexe pentru a alimenta o creștere economică incluzivă și durabilă și investiții de capital în Angola, Zambia și Republica Democratică Congo pe termen lung.

UE este un actor cheie în PGII prin programul său emblematic Global Gateway. Global Gateway va activa 300 de miliarde de investiții în proiecte critice de conectivitate în perioada 2021-2027, dintre care jumătate sunt destinate Africii. Au fost identificate peste 90 de proiecte în Africa, America Latină și Caraibe, Asia și Pacific și în Balcanii de Vest.