NATO a anunțat vineri că două avioane de luptă rusești s-au apropiat în mod periculos și neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave ale Alianței care efectuau o operațiune de rutină în Marea Baltică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Incidentul s-a produs marți dimineața, când cele două aeronave rusești s-au apropiat de nave la ”o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri”, fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.

”NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor”, potrivit unui comunicat. ”Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente”, conform NATO.

Comunicatul mai stipulează că forțele Alianței ”au acţionat în mod responsabil” în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. ”NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare”, mai specifică sursa mai sus amintită.

Intensificarea prezenței navale a NATO în Marea Baltică și Marea Nordului vine pe fondul exploziilor care au afectat conductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj.

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, informează AFP, relatează Agerpres.

Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie.

Printre statele care au co-sponsorizat rezoluția se află și România.

“Rusia trebuie să suporte consecințele actelor sale ilicite la nivel internațional împotriva Ucrainei. Astăzi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care se recomandă crearea unui registru internațional al daunelor și se recunoaște necesitatea unui mecanism internațional de reparații. România a fost unul dintre principalii sponsori”, a scris Aurescu, pe Twitter.

RU must bear the consequences of its internationally wrongful acts against #Ukraine 🇺🇦. Today #UNGA adopted a Resolution recommending an International Register of Damage & recognizing the need for an int’l Mechanism for Reparations. RO🇹🇩 was one of the main sponsors.@DmytroKuleba

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 14, 2022

Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.

Această rezoluţie cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi “să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.

Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” şi “un registru internaţional al daunelor pentru a lista (…) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.

From the liberation victory in Kherson to the diplomatic victory in New York – the 🇺🇳 General Assembly has just given the green light to the creation of a compensation mechanism for Russian crimes in Ukraine. The aggressor will pay for what he did!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 14, 2022

Directorul CIA William Burns și șeful spionajului rusesc, Serghei Narîșkin, au avut luni o întrevedere la Ankara, în ceea ce a reprezentat primul contact cunoscut la nivel înalt, față în față între Statele Unite și Rusia, de când Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a acestui an, după cum au relatat surse de la Casa Albă și Kremlin.

Potrivit unui oficial de la Casa Albă citat de Reuters, Burns urma să îl avertizeze pe șeful spionajului președintelui Vladimir Putin, în cadrul discuțiilor de luni, cu privire la consecințele oricărei utilizări a armelor nucleare și să ridice problema prizonierilor americani din Rusia, a declarat un oficial de la Casa Albă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat agențiilor de presă rusești că a avut loc o întâlnire SUA-Rusia în capitala turcă Ankara, dar a refuzat să dea detalii despre participanți sau despre subiectele discutate.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat că Burns s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin, șeful serviciului rus de informații externe SVR.

Acesta a fost primul contact cunoscut la nivel înalt, față în față între SUA și Rusia, de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.

“El nu poartă negocieri de niciun fel. El nu discută despre soluționarea războiului din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ulterior, postul de televiziune CNN a relatat, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, John Kirby, că Burns nu a discutat despre o soluționare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și nici nu a purtat negocieri cu Moscova în timpul vizitei la Ankara.

Mai degrabă, Burns, care a fost ambasador al SUA în Rusia se află în Turcia pentru a transmite că ar exista consecințe enorme pentru utilizarea armelor nucleare, a precizat Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, conform Deutsche Welle.

“El transmite un mesaj cu privire la consecințele utilizării armelor nucleare de către Rusia și la riscurile de escaladare pentru stabilitatea strategică … De asemenea, el va ridica cazurile cetățenilor americani reținuți pe nedrept”, a spus purtătorul de cuvânt.

Burns este un fost ambasador al SUA în Rusia care a fost trimis la Moscova la sfârșitul anului 2021 de către președintele Joe Biden pentru a-l avertiza pe Putin cu privire la consolidarea trupelor în jurul Ucrainei.

De altfel, publicația Wall Street Journal informa recent că Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, a purtat discuții nedeclarate public cu înalți oficiali ruși în speranța de a reduce riscul ca războiul din Ucraina să se extindă sau să degenereze într-un conflict nuclear. Presa a relatat la acel moment că a fost vorba despre o utilizare a “telefonului roșu” instituit între Washington și Moscova după criza rachetelor din Cuba, mai ales că Sullivan declara public faptul că SUA au explicat în privat Rusiei că vor “exista consecințe catastrofale” dacă Moscova utilizează arme nucleare în Ucraina.

În ceea ce privește potențialul conținut al întâlnirii Burns – Narîșkin, se așteaptă ca directorul CIA să aducă în discuție cazurile a doi americani, vedeta baschetului feminin și fostă campioană olimpică americană Brittney Griner și fostul pușcaș marin american Paul Whelan, care au fost reținuți în Rusia și riscă sentințe lungi într-o colonie penală. Tema a fost abordată și în această vară într-o convorbire între secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Un oficial american a declarat pentru agenția de presă Associated Press că Kievul a fost informat înainte de întâlnire. “Am informat Ucraina în avans cu privire la călătoria sa. Rămânem ferm la principiul nostru fundamental: nimic despre Ucraina fără Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ziarul rusesc Kommersant a relatat luni că Narîșkin s-a aflat la Ankara pentru discuții la nivel înalt cu omologul său american.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia “nu confirmă și nici nu infirmă” că astfel de discuții au loc în capitala turcă. Ulterior, agenția de știri rusă de stat Tass a declarat că Kremlinul a confirmat întâlnirea.

Datele de urmărire a zborurilor au arătat că un avion guvernamental rusesc folosit de Narîșkin și de ministrul rus de externe Serghei Lavrov a aterizat luni la Ankara, a declarat analistul Yoruk Isik, cu sediul la Istanbul.

Întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil și nici nu a fost dezvăluită anterior, dar ea a avut loc în timp ce preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez Xi Jinping au avut luni, în marja summitului G20 din Indonezia, o “discuţie sinceră” asupra principalelor subiecte de disensiune între cele două puteri rivale, ambii lideri condamnând împreună orice recurgere la arme nucleare și argumentând că “un război nuclear nu ar trebui să fie purtat niciodată și nu poate fi câștigat”.

Puține contacte la nivel înalt între oficiali americani și ruși au fost făcute publice în ultimele luni, deoarece Washingtonul a insistat ca orice discuții privind încetarea războiului din Ucraina să aibă loc între Moscova și Kiev. Luna trecută, de pildă, secretarul american al apărării a purtat două convorbiri telefonice cu ministrul rus al apărării, la solicitarea acestuia din urmă, în contextul în care Rusia a acuzat Ucraina că s-ar pregăti să utilizeze o bombă murdară, ipoteză respinsă de întreg Occidentul.