Connect with us

RUSIA

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat marți la telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Convorbirea Blinken – Lavrov, ce a avut loc înaintea vizitelor secretarului de stat american la Berlin și la Kiev, este subsecventă dialogului de stabilitate strategică din 10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și reuniunile Consiliului Permanent al OSCE din 13 ianuarie.

Secretarul de stat a subliniat importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia“, a declarat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Acesta a indicat că Blinken “a reiterat angajamentul de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că orice discuție privind securitatea europeană trebuie să includă aliații NATO și partenerii europeni, inclusiv Ucraina”.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO condamnă survolul periculos al unor avioane de luptă rusești în Marea Baltică

Published

on

© NATO

NATO a anunțat vineri că două avioane de luptă rusești s-au apropiat în mod periculos și neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave ale Alianței care efectuau o operațiune de rutină în Marea Baltică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Incidentul s-a produs marți dimineața, când cele două aeronave rusești s-au apropiat de nave la ”o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri”, fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.

”NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor”, potrivit unui comunicat. ”Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente”, conform NATO.

Comunicatul mai stipulează că forțele Alianței ”au acţionat în mod responsabil” în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. ”NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare”, mai specifică sursa mai sus amintită.

Intensificarea prezenței navale a NATO în Marea Baltică și Marea Nordului vine pe fondul exploziilor care au afectat conductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj.

Continue Reading

ONU

ONU: Adunarea Generală a votat o rezoluție co-sponsorizată și de România care solicită Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei

Published

on

© United Nations

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, informează AFP, relatează Agerpres.

Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie.

Printre statele care au co-sponsorizat rezoluția se află și România.

“Rusia trebuie să suporte consecințele actelor sale ilicite la nivel internațional împotriva Ucrainei. Astăzi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care se recomandă crearea unui registru internațional al daunelor și se recunoaște necesitatea unui mecanism internațional de reparații. România a fost unul dintre principalii sponsori”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.

Această rezoluţie cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi “să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.

Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” şi “un registru internaţional al daunelor pentru a lista (…) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șefii serviciilor de spionaj din SUA și Rusia s-au întâlnit la Ankara. Directorul CIA avertizează Rusia cu consecințe enorme dacă utilizează arme nucleare în Ucraina

Published

on

© Georgetown University

Directorul CIA William Burns și șeful spionajului rusesc, Serghei Narîșkin, au avut luni o întrevedere la Ankara, în ceea ce a reprezentat primul contact cunoscut la nivel înalt, față în față între Statele Unite și Rusia, de când Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a acestui an, după cum au relatat surse de la Casa Albă și Kremlin.

Potrivit unui oficial de la Casa Albă citat de Reuters, Burns urma să îl avertizeze pe șeful spionajului președintelui Vladimir Putin, în cadrul discuțiilor de luni, cu privire la consecințele oricărei utilizări a armelor nucleare și să ridice problema prizonierilor americani din Rusia, a declarat un oficial de la Casa Albă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat agențiilor de presă rusești că a avut loc o întâlnire SUA-Rusia în capitala turcă Ankara, dar a refuzat să dea detalii despre participanți sau despre subiectele discutate.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat că Burns s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin, șeful serviciului rus de informații externe SVR.

Acesta a fost primul contact cunoscut la nivel înalt, față în față între SUA și Rusia, de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.

“El nu poartă negocieri de niciun fel. El nu discută despre soluționarea războiului din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ulterior, postul de televiziune CNN a relatat, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, John Kirby, că Burns nu a discutat despre o soluționare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și nici nu a purtat negocieri cu Moscova în timpul vizitei la Ankara.

Mai degrabă, Burns, care a fost ambasador al SUA în Rusia se află în Turcia pentru a transmite că ar exista consecințe enorme pentru utilizarea armelor nucleare, a precizat Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, conform Deutsche Welle.

“El transmite un mesaj cu privire la consecințele utilizării armelor nucleare de către Rusia și la riscurile de escaladare pentru stabilitatea strategică … De asemenea, el va ridica cazurile cetățenilor americani reținuți pe nedrept”, a spus purtătorul de cuvânt.

Burns este un fost ambasador al SUA în Rusia care a fost trimis la Moscova la sfârșitul anului 2021 de către președintele Joe Biden pentru a-l avertiza pe Putin cu privire la consolidarea trupelor în jurul Ucrainei.

De altfel, publicația Wall Street Journal informa recent că Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, a purtat discuții nedeclarate public cu înalți oficiali ruși în speranța de a reduce riscul ca războiul din Ucraina să se extindă sau să degenereze într-un conflict nuclear. Presa a relatat la acel moment că a fost vorba despre o utilizare a “telefonului roșu” instituit între Washington și Moscova după criza rachetelor din Cuba, mai ales că Sullivan declara public faptul că SUA au explicat în privat Rusiei că vor “exista consecințe catastrofale” dacă Moscova utilizează arme nucleare în Ucraina.

În ceea ce privește potențialul conținut al întâlnirii Burns – Narîșkin, se așteaptă ca directorul CIA să aducă în discuție cazurile a doi americani, vedeta baschetului feminin și fostă campioană olimpică americană Brittney Griner și fostul pușcaș marin american Paul Whelan, care au fost reținuți în Rusia și riscă sentințe lungi într-o colonie penală. Tema a fost abordată și în această vară într-o convorbire între secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Un oficial american a declarat pentru agenția de presă Associated Press că Kievul a fost informat înainte de întâlnire. “Am informat Ucraina în avans cu privire la călătoria sa. Rămânem ferm la principiul nostru fundamental: nimic despre Ucraina fără Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ziarul rusesc Kommersant a relatat luni că Narîșkin s-a aflat la Ankara pentru discuții la nivel înalt cu omologul său american.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia “nu confirmă și nici nu infirmă” că astfel de discuții au loc în capitala turcă. Ulterior, agenția de știri rusă de stat Tass a declarat că Kremlinul a confirmat întâlnirea.

Datele de urmărire a zborurilor au arătat că un avion guvernamental rusesc folosit de Narîșkin și de ministrul rus de externe Serghei Lavrov a aterizat luni la Ankara, a declarat analistul Yoruk Isik, cu sediul la Istanbul.

Întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil și nici nu a fost dezvăluită anterior, dar ea a avut loc în timp ce preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez Xi Jinping au avut luni, în marja summitului G20 din Indonezia, o “discuţie sinceră” asupra principalelor subiecte de disensiune între cele două puteri rivale, ambii lideri condamnând împreună orice recurgere la arme nucleare și argumentând că “un război nuclear nu ar trebui să fie purtat niciodată și nu poate fi câștigat”.

Puține contacte la nivel înalt între oficiali americani și ruși au fost făcute publice în ultimele luni, deoarece Washingtonul a insistat ca orice discuții privind încetarea războiului din Ucraina să aibă loc între Moscova și Kiev. Luna trecută, de pildă, secretarul american al apărării a purtat două convorbiri telefonice cu ministrul rus al apărării, la solicitarea acestuia din urmă, în contextul în care Rusia a acuzat Ucraina că s-ar pregăti să utilizeze o bombă murdară, ipoteză respinsă de întreg Occidentul.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.14 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA19 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA19 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO1 day ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending