Exercițiul NATO Steadfast Defender 2021, cea mai amplă operațiune de descurajare și apărare din ultimii ani, a debutat în această săptămână, reunind peste 20 de aliați NATO și parteneri din America de Nord și Europa care vor desfășura 9.000 de militari, inclusiv din și în România.

“Exercițiul Steadfast Defender 2021 va testa pregătirea și mobilitatea militară a NATO – cu forțe care se desfășoară pe uscat și pe mare, din America de Nord până în regiunea Mării Negre și în largul coastei Portugaliei. Cu peste 9.000 de soldați, exercițiul demonstrează că NATO are capacitățile și hotărârea de a proteja toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al Alianței.

Steadfast Defender are loc de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă și desfășurându-se ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România. 

Steadfast Defender 2021 va fi primul test pe scară largă al structurii de comandă adaptate a NATO, cu implicarea a două noi comandamente NATO – Comandamentul de sprijin și abilitare comună cu sediul în Ulm, Germania și Comandamentul forțelor întrunite din Norfolk, cu sediul în Statele Unite.

La exercițiu participă militari din 18 state membre NATO Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite și două țări partenere Finlanda și Suedia.

De altfel, exercițiul debutează în mod simultan cu o decizie a statelor membre ale Uniunii Europene de a invita trei aliați NATO – Canada, Norvegia și SUA – să se alăture la proiectul mobilității militare al UE.

Scenariul exercițiului a fost descris generalul locotenent Brice Houdet de la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa, iar el implică și România.

Prima fază a Steadfast Defender 2021 se concentrează pe consolidarea rapidă a aliaților europeni ai NATO de către forțele nord-americane.

Această fază este condusă de Comandamentul Forțelor Comune Norfolk și va include un exercițiu maritim cu aproximativ 5.000 de forțe și 18 nave.

Între timp, o parte a exercițiului se va desfășura la Ulm, Germania. Acest lucru va antrena și testa capacitatea noului Comandament  de a coordona mișcarea rapidă a forțelor și echipamentelor aliate de-a lungul granițelor europene.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări. Alte exerciții asociate vor avea loc și în regiune.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Exerciţiul militar multinaţional ”Defender Europe 21” este o dovadă a angajamentului SUA faţă de NATO, a declarat, vineri, generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii.

El a participat la o declaraţie de presă comună cu şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, şi comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, generalul-maior Tomiţă-Cătălin Tomescu.

“‘Defender Europe 21’ este dovadă a angajamentului nostru faţă de NATO. Este un exemplu elocvent al capabilităţilor noastre comune şi demonstrează că aliaţii şi partenerii NATO rămân mai puternic uniţi”, a spus Kolasheski, potrivit Agerpres.

El a adăugat că exerciţiul militar promovează interoperabilitatea cu aliaţii şi partenerii Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic.

Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani, a început marți, 4 mai, cu ocazia unei ceremonii de deschidere desfășurate în Portul Durres, din Albania. Defender Europe 21 include un număr mai mare de țări aliate și partenere ale NATO care desfășoară activități într-o zonă mai largă decât cea planificată pentru 2020. Peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv România, pentru a exersa apărarea flancului estic al NATO. Din cei peste 28.000 de soldați, 2.900 vor fi militari americani.

Generalul-maior Tomiţă-Cătălin Tomescu a evidenţiat că exerciţiul este un eveniment de instruire “major” pentru Corpul Multinaţional Sud-Est de la Sibiu pentru a demonstra atingerea capabilității operaționale inițiale a acestui comandament în acest an. 

“Participarea acestui comandament la exerciţiul ‘Defender Europe 21’ reprezintă un prim pas în procesul de creare şi dezvoltare a capabilităţilor acestui comandament activat în structura de forţă a NATO, începând cu 16 februarie 2021, şi este menit să demonstreze atingerea capabilităţilor operaţionale iniţiale. (…) Noi trebuie să declarăm capabilitatea operaţională iniţială în cursul acestui an şi ne vom folosi de acest exerciţiu pentru a face acest demers”, a punctat Tomescu.

Amintim că în contextul modificării radicale a mediului internațional de securitate și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră a prezentat la summitul NATO din 2018 o ofertă de constituire pe teritoriul național a unei capabilități multinaționale de comandă și control în domeniul terestru – HQ MNC-SE, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare. Propunerea României a fost acceptată de aliați, iar MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control.

Şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, a completat că “prezenţa trupelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul naţional reprezintă o garanţie esenţială pentru întărirea apărării împotriva riscurilor ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, regionale, colective, atât în cadru bilateral, cât şi aliat”.

El a vorbit şi despre investiţiile la nivel militar. “Cadrul strategic al domeniului terestru, cel puţin până în anul 2030, ne permite transformarea responsabilă a procentului asumat de 2% din Produsul Intern Brut pentru Armata României în capabilităţi esenţiale destinate Forţelor Terestre”, a evidenţiat Berdilă, dând ca exemplu recepţia şi realizarea capacităţii operaţionale pentru sistemele HIMARS.

Comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, generalul-locotenent John Kolasheski, este în vizită de lucru în România, până duminică, la invitaţia şefului Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), generalul-maior Iulian Berdilă.

România nu se simte ameninţată, ci îngrijorată de prezenţa militară sporită a Rusiei în regiune, iar datorită Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, Marea Neagră “e parţial şi un lac NATO”, a afirmat, joi, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, informează Agerpres.

El a participat la EPC Talks Geopolitics, dezbatere organizată online. În acest context, a vorbit despre rolul ţării noastre pe flancul estic al NATO.

Întrebat dacă România se simte ameninţată de prezenţa militară sporită a Federaţiei Ruse în regiune, Aurescu a răspuns: “Nu ne simţim ameninţaţi. România este aliat NATO, face parte din Alianţă – cea mai de succes şi cea mai puternică alianţă militară din istorie -, nu ne simţim ameninţaţi, dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi când vedem o dislocare masivă de militari, o asemenea demonstraţie de forţă militară în regiune. Nu putem să nu ne întrebăm care este motivul pentru acest lucru, ce tip de îngrijorare vrea să transmită Rusia către noi, în calitate de aliaţi NATO din regiune”.

A pleasure 2 join @epc_eu’s series EPC Talks #Geopolitics 4 an insightful exchange w/@D0Sullivan on #security in #BlackSea region, strengthening #NATO Eastern Flank,deepening t/Transatlantic link&enhancing cooperation in🔑regional formats, such as @BSECorg & #ThreeSeasInitiative pic.twitter.com/e99qb8xv1j

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 6, 2021

În cadrul intervențiilor sale în dialogul cu David O’Sullivan, ministrul Bogdan Aurescu  a realizat o analiză asupra mediului de securitate și evoluțiilor geopolitice din regiunea Mării Negre, precum și asupra priorităților țării noastre în regiune și a modalităților de promovare a acestora, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Ministrul român de externe a vorbit despre prioritățile României pentru Summitul NATO din 14 iunie 2021, cu accent pe evidențierea importanței securității și stabilității la Marea Neagră pentru securitatea euroatlantică, precum și pe necesitatea de a continua eforturile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, a reiterat susținerea activă a României pentru procesul de reflecţie strategică NATO 2030, coordonat de Secretarul General al NATO, și relevanța adoptării unui nou Concept Strategic al NATO, adaptat situației de securitate actuale și provocărilor cu care se confruntă aliații în prezent. Totodată, ministrul român a făcut referire la inițiativa României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență, dedicat statelor NATO, UE și partenere.

Ministrul a fost întrebat şi “ce ar putea NATO să facă pentru a împiedica Rusia să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc”

“Datorită aliaţilor NATO, Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO. Nu putem renunţa la a fi prezenţi în regiune ca membri ai Alianţei şi cred că este important să continuăm să ne promovăm valorile în regiune“, a spus şeful diplomaţiei române.

El a apreciat că “este important ca NATO să continue apărarea şi descurajarea în această zonă şi că, în acelaşi timp, conflictele prelungite din zonă reprezintă o ameninţare la securitatea regională şi nu numai”.

Totodată, a arătat că ţara noastră îşi doreşte “mai mulţi aliaţi în brigada multinaţională din România” și a vorbit de nevoia de coeziune pe Flancul estic al Alianţei, conchide sursa citată.

Afirmațiile șefului diplomației române urmează unei reuniuni trilaterale pe teme de securitate România – Polonia – Turcia pe care Bogdan Aurescu a găzduit-o în urmă cu două săptămâni la București, la care au fost invitați și omologii din Ucraina și Georgia, și unde miniștrii de externe român, polonez și turc au reafirmat sprijinul lor pentru securitatea la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO.

Mai mult, în același siaj, președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, vor găzdui luni, la București, un summit al formatului București 9, cadru ce reunește statele aliate de pe flancul estic al NATO.

De asemenea, Bogdan Aurescu a afirmat recent că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, într-o referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că România ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis săptămâna trecută ca țara noastră să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România și în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internațional, în urma tensiunilor din Marea Neagră dintre Rusia și Ucraina.