Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Anunț oficial: Premierul Ludovic Orban îi propune pe eurodeputații Siegfried Mureșan și Adina Vălean pentru poziția de comisar european

Published

on

Noul prim-ministru Ludovic Orban i-a propus miercuri pe Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, pe Adina Vălean, eurodeputat și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, pentru funcția de membru al Comisiei Europene din partea României pentru portofoliul Transporturi, Bucureștiul răspunzând astfel solicitărilor venite din partea președintelui ales al executivului european, Ursula von der Leyen, ca țara noastră să nominalizeze un nou comisar european. Prin această decizie, anunțată de Orban în timpul primei ședințe oficiale de guvern, România respectă modelul aplicat anterior, când și precedentul cabinet a trimis inițial două propuneri – un bărbat și o femeie – la Bruxelles.

Decizia a fost luată în şedinţa de Guvern la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, iar propunerile vor fi trimise preşedintelui Comisiei Europene.

După consultarea președintelui, am luat decizia să trimitem către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi candidați pentru funcția de comisar european din partea României – europarlamentarii liberali Siegfried Mureșan și Adina Vălean“, a anunțat premierul la finalul ședinței de guvern.

El a spus că va solicita Parlamentului audierea în comisiile parlamentare de specialitate fie pentru ambii candidați, fie doar în cazul candidatului pe care îl va decide președinta Comisiei Europene.

De altfel, imediat după votul de învestitură, obținut cu o majoritate de 240 de parlamentari, premierul Ludovic Orban a declarat că va face o propunere după consultarea președintelui Klaus Iohannis și audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Reamintim că propunerile inițiale făcute de fostul executiv PSD nu au respectat reglementările naționale în vigoare. Potrivit legii afacerilor europene (373/2013), articolul 19, aliniatul 1 stipulează că ”Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”. La aliniatul 2 este prevăzut că ”Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.

Mai mult, propunerea prin care premierul Orban arată că România respectă obiectivul politic al Ursulei von der Leyen, acela de a avea un echilibru de gen în Comisia Europeană, apare după ce social-democrații europeni i-au transmis marți președintei alese a executivului european că ”este deja dificil să înghită lipsa unui echilibru politic” și că ”lipsa parității de gen va fi inacceptabilă”. În formula inițială a echipei propuse de Ursula von der Leyen la data de 10 septembrie, social-democrații europeni aveau 10 comisari, iar popularii europeni 9, iar în privința echilibrului de gen, Comisia von der Leyen era formată din 14 bărbați și 13 femei. Noua nominalizare a Franței, Thierry Breton în locul lui Sylvie Goulard, a afectat echilibrul de gen (15 bărbați și 11 femei), în vreme ce instalarea unui guvern de centru-dreapta la București și nominalizarea unui comisar din rândul PPE va modifica raportul politic dintre populari și socialiști în Colegiul Comisiei Europene (10 PPE și 9 PES).

De asemenea, și președintele Klaus Iohannis a făcut cunoscut, după întâlnirea sa cu Ursula von der Leyen din 17 octombrie, că președinta aleasă a Comisiei Europene dorește ca România să nominalizeze ”o doamnă pentru portofoliul de comisar european pentru transporturi”.

La 10 septembrie 2019, când a anunțat componența Comisiei sale, von der Leyen a alocat României portofoliul Transporturilor.

După ce candidații inițiali ai Franței (Sylvie Goulard – Renew Europe), României (Rovana Plumb – S&D) și Ungariei (Laszlo Trocsanyi – PPE) au fost respinși în comisiile Parlamentului European, Budapesta l-a propus pe ambasadorul său la UE, Oliver Varhelyi, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron, acuzând un joc politic al Parlamentului European și indirect al PPE-ului împotriva lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, prejudiciind echilibrul de gen promis eurodeputaților de Ursula von der Leyen la sesiunea plenară la care Parlamentul European a confirmat-o în funcția de președinte.

După ce Franța și Ungaria și-au nominalizat noi comisari, deja acceptați de președinta aleasă a Comisiei Europene, iar situația Marii Britanii este incertă, Uniunea Europeană aștepta o nouă propunere de comisar european din partea României în urma respingerii Rovanei Plumb și a celorlalte propuneri făcute de fostul guvern PSD.

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie. Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European are loc în perioada 25-28 noiembrie, iar un vot de aprobare pentru echipa Ursulei von der Leyen ar putea fi dat la 27 noiembrie, pentru ca noua Comisie să își preia mandatul la 1 decembrie 2019, cu 30 de zile întârziere.

Candidații Franței, României și Ungariei trebuie audiați în următoarele două săptămâni în Comisia pentru afaceri juridice și în comisiile de specialitate ale PE, în conformitate cu portofoliile alocate.

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Siegfried Mureșan (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European din anul 2014, când a candidat din partea Partidului Mișcarea Populară, fiind reales la alegerile din 26 mai 2019 pe listele Partidului Național Liberal. În precedenta legislatură, Mureșan a fost vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a devenit primul român numit negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii. Din această poziție, Siegfried Mureșan a negociat cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană adoptarea bugetului UE pentru anul 2018.

La nivel politic, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European din anul 2015.

În noua legislatură europeană, a fost ales vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și este președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE – Republica Moldova.

© Adina Vălean/ Facebook

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Din această calitate, Adina Vălean a prezidat și co-prezidat deja mai multe audieri ale comisarilor europeni desemnați, inclusiv audierea candidatului inițial al Franței, Sylvie Goulard, și a purtat discuții cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind audierile echipei sale de comisari.

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Consumatorii vor fi mai bine protejați. Noile norme europene, prin care Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor vor fi mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe și mijloace de cooperare, au intrat în vigoare

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a salutat intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin care Bruxelles-ul urmărește să îmbunătățească modul în care Comisia și autoritățile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităților să detecteze neregulile și să ia măsuri, informează Executivul european printr-un comunicat.

”UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.”, a precizat Vera Jourova, vicepreșdintele pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru Justiție a declarată că ”aceste norme reprezintă un nou pas în direcția protejării consumatorilor europeni. Comisia și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care își desfășoară activitatea sau statutul profesioniștilor din cadrul pieței interne, va fi mai dificil să se evite normele.”

120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, și aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile.

Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre ele regăsindu-se competența de achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda ”clientului misterios”, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online.

De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni.

Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul de informare al pieței interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi utilizate direct de către autoritățile de aplicare a legii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O femeie din Europa de Est a devenit cel mai influent funcționar european: Ilze Juhansone, din Letonia, a fost numită secretar general al Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a numit-o marţi pe Ilze Juhansone, fost ambasador al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană, în funcţia de secretar general, cea mai înaltă poziție administrativă din cadrul executivului european, funcție pe care a deținut-o în trecut germanul Martin Selmayr și a cărui numire de către Jean-Claude Juncker a fost plină de controverse.

Juhansone a fost secretar general interimar din noiembrie 2019, după plecarea din acest post a germanului Martin Selmayr, iar acum a devenit primul secretar general al Comisiei Europene care provine din Europa de Est. Din 1957 și până la numirea Ilzei Johansone, Comisia Europeană a avut șapte secretari generali.

Ea a intrat în Ministerul Afacerilor Externe leton în 2008, după ce fusese director-adjunct de şcoală. A fost ambasador al Letoniei pe lângă UE din 2011 până în 2015, an în care a devenit secretar general-adjunct al Comisiei Europene.

”De la sosirea mea în vara trecută, Ilze Juhansone s-a dovedit a fi competentă şi documentată”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a lăudat-o pe fosta diplomată letonă pentru experienţa şi abilităţile sale manageriale, notează Agerpres.

Von der Leyen a făcut o prioritate din a avea mai multe femei în poziţii de top în Comisia Europeană. Pe de altă parte, numirea lui Juhansone reprezintă și un răspuns dat criticilor care acuză că pozițiile de top din Comisia Europeană și din instituțiile UE sunt acordate oficialilor din Vest, creând un dezechilibru geografic din punct de vedere politic.

Politico Europe notează că Juhansone i-a avut drept contracandidați pe francezul Jean-Eric Paquet, director general al Comisiei Europene pentru cercetare și inovație și pe spaniolul Daniel Calleja Crespo, care conduce Direcția general pentru mediu.

Numirea lui Martin Selmayr în 2018 în funcţia de secretar general al Comisiei Europene a provocat o undă de şoc în instituţiile UE.

De formaţie jurist, Martin Selmayr, fost şef de cabinet al fostului preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a fost numit în februarie 2018 secretar general al executivului european, în cadrul unei proceduri secrete descrisă de unii europarlamentari drept o ”acţiune de tipul unei lovituri de stat”.

În urma acestui scandal, Comisiei Europene i s-a cerut să elaboreze o procedură specifică de numire a secretarului său general, caracterizată de mai multă transparenţă în procesul de selecţie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending