COMISIA EUROPEANA
Apărare europeană: 12 state UE au solicitat deja activarea clauzei de relaxare a regulilor bugetare pentru a se înarma, anunță Comisia Europeană
Published
2 months agoon

Până în prezent, 12 state membre au transmis Comisiei Europene, în scris, solicitarea de activare a clauzei naționale de excepție prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere, ca parte a pachetului ReArm Europe/Readiness 2030 prezentat în martie 2025, a anunțat miercuri executivul european.
Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia sunt țările care au solicitat creșterea bugetului național al apărării cu până la 1,5% din PIB, conform clauzei de exceptare de la regulile bugetare. Se preconizează că și alte solicitări vor fi transmise ulterior, întrucât mai multe state membre și-au exprimat deja interesul de a beneficia de această clauză, mai arată sursa citată.
Activarea clauzei naționale de excepție oferă statelor membre un spațiu bugetar suplimentar pentru creșterea cheltuielilor de apărare, păstrându-se totodată în limitele regulilor fiscale ale UE, în conformitate cu documentul publicat de Comisie ca parte a pachetului ReArm Europe/Readiness 2030.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințarea pe care o reprezintă pentru securitatea europeană constituie circumstanțe excepționale, care exercită o presiune semnificativă asupra finanțelor publice ale statelor membre, din cauza necesității urgente de consolidare a capacităților de apărare.
În acest context, UE a propus un pachet ambițios în domeniul apărării, care oferă instrumente financiare pentru a stimula investițiile în sectorul european de apărare, inclusiv prin clauza națională de excepție. Activarea acestei clauze le va permite statelor membre respective să se abată de la traiectoriile de cheltuieli nete aprobate sau de la traiectoria corectivă din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. O astfel de flexibilitate este prevăzută pentru cazurile de circumstanțe excepționale în afara controlului statelor membre, care au un impact semnificativ asupra finanțelor publice – așa cum este cazul actual.
Pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, abaterea de la traiectoria recomandată a cheltuielilor nete va fi limitată la maximum 1,5% din PIB reprezentând cheltuieli suplimentare pentru apărare, pentru fiecare an de activare, până în 2028.
Comisia va analiza în perioada următoare solicitările transmise de statele membre, cu scopul de a formula recomandări către Consiliu pentru activarea clauzei naționale de excepție în cadrul pachetului de primăvară 2025 al Semestrului European. Consiliul va avea apoi la dispoziție o lună pentru a lua o decizie.
Activarea clauzei naționale de excepție pentru scopuri de apărare, alături de împrumutul SAFE (Security Action for Europe), reprezintă pilonii principali ai planului ReArm Europe / Readiness 2030, prezentat la 19 martie. Acesta este un pachet ambițios în domeniul apărării, care oferă statelor membre ale UE instrumente financiare pentru a impulsiona investițiile în capacități de apărare.
În cadrul împrumutului SAFE, Comisia va mobiliza până la 150 de miliarde de euro de pe piețele de capital, bazându-se pe abordarea sa unificată bine consolidată în materie de finanțare. Utilizarea acestui împrumut poate fi complementată prin activarea clauzei naționale de excepție, oferind astfel statelor membre posibilitatea de a crește substanțial și rapid investițiile în apărarea europeană.
Deși clauza națională de excepție le oferă statelor membre un spațiu bugetar suplimentar pentru cheltuieli de apărare, regulile fiscale ale UE rămân pe deplin aplicabile. Orice abatere de la traiectoriile de cheltuieli nete aprobate, în afara celor specificate, va fi monitorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263 pe întreaga perioadă de activare.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
”Vladimir Putin este războiul însuși”, susține Zelenski, în urma unor noi atacuri ale armatei ruse
Iulian Chifu: Război în Orientul Mijlociu. Israel și distrugerea sistematică a programului nuclear iranian
“Groenlanda nu este de vânzare”: Macron, vizită în Groenlanda înainte de summitul G7 pentru a arăta sprijinul european pentru insula arctică strategică râvnită de Trump
România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului
Președintele Donald Trump neagă implicarea SUA în atacul asupra Iranului și propune un acord de pace Iran-Israel
Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă
COMISIA EUROPEANA
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
Published
3 days agoon
June 13, 2025
Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.
Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.
Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.
„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.
Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.
Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.
Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.
Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE
Published
4 days agoon
June 12, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au început discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară pentru a îmbunătăți deplasarea trupelor, a echipamentelor și a mijloacelor militare în Uniunea Europeană și în afara acesteia.
Potrivit unui comunicat al executivului european, acest pachet va aborda blocajele existente în materie de infrastructură, obstacolele procedurale și lacunele de capacitate. Acesta face parte din eforturile mai ample de consolidare a pregătirii de apărare a UE, ca urmare a publicării Cărții albe comune pentru pregătirea europeană în domeniul apărării 2030.
”Mobilitatea militară este fundamentală pentru securitatea noastră. Este vorba despre capacitatea noastră de a trimite trupele acolo unde avem nevoie de ele, atunci când avem nevoie de ele. Acesta este motivul pentru care accelerăm discuțiile pentru a identifica toate obstacolele posibile pe care trebuie să le abordăm ca parte a unui pachet complet privind mobilitatea militară, la sfârșitul acestui an. O mai bună mobilitate militară în Europa va consolida cooperarea noastră cu NATO, asigurând în același timp că europenii sunt mai agili în a răspunde amenințărilor și crizelor și mai bine echipați pentru a proteja cetățenii de pe întregul continent”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas.
Se așteaptă ca pachetul să prezinte obiective strategice, să armonizeze procedurile naționale și să consolideze reziliența infrastructurii.
Aceste măsuri vor eficientiza mișcările militare în Europa, integrând în același timp nevoile militare în politicile mai ample ale UE, cum ar fi transporturile, energia și impozitarea.
În acest scop, Comisia va propune o comunicare comună, un regulament și modificări ale legislației UE existente.
Consultarea se va desfășura între jumătatea lunii iunie și sfârșitul lunii august 2025.
Această inițiativă va implica o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, Agenția Europeană de Apărare, PESCO, NATO, asociațiile industriale din sectoarele apărării, transporturilor și energiei, administratorii infrastructurii de transport, sectoarele financiare, societatea civilă, organizațiile de cercetare și grupurile de reflecție.
Procesul de consultare include un sondaj la nivelul UE (deschis până la sfârșitul lunii iulie), prezentarea de documente de cercetare și de poziție, precum și reuniuni bilaterale, toate acestea având ca scop conturarea pachetului privind mobilitatea militară.
COMISIA EUROPEANA
UE consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron, dar lasă libertatea statelor membre să ia o astfel de măsură la nivel național
Published
4 days agoon
June 12, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.
„Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron. Dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucât aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre”, a precizat un purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier.
Emmanuel Macron a declarat marți că va încerca să interzică accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal o aistenta școlară de la Colegiul Françoise Dolto din Nogent.
Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vârste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental.
Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.
Macron a avertizat că, dacă nu va obține în câteva luni suficient sprijin european pentru ca această inițiativă să se materializeze, va negocia interzicerea la nivel național a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vârstă din intervalul 13-16 ani ca vârstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare „statele membre pot folosi această opțiune”. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vârstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Vladimir Putin este războiul însuși”, susține Zelenski, în urma unor noi atacuri ale armatei ruse

Iulian Chifu: Război în Orientul Mijlociu. Israel și distrugerea sistematică a programului nuclear iranian

Maia Sandu va fi distinsă la München cu premiul “Franz Josef Strauss”. Printre laureații premiului se numără și Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

“Groenlanda nu este de vânzare”: Macron, vizită în Groenlanda înainte de summitul G7 pentru a arăta sprijinul european pentru insula arctică strategică râvnită de Trump

România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului

Președintele Donald Trump neagă implicarea SUA în atacul asupra Iranului și propune un acord de pace Iran-Israel

Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș

Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și-a desemnat noua echipă de conducere pentru 2025–2026. Gilles Ballot, CEO Carrefour România, ales Președinte

Papa Leon al XIV-lea pledează pentru o lume ”liberă de amenințarea nucleară” și îndeamnă Israelul și Iranul la ”responsabilitate și rațiune”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- NATO6 days ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA5 days ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ENERGIE1 week ago
Secretarul de stat, Cristian Bușoi, discurs la Conferința Gas Infrastructure Europe: România sprijină dezvoltarea infrastructurii europene de gaze
- ROMÂNIA1 week ago
FMI recomandă României un pachet de reforme fiscale care ar putea aduce 1,2% din PIB la buget în 2025. Creșterea TVA, a impozitului pe dividende, impozitare progresivă a veniturilor din muncă, printre măsuri
- INTERNAȚIONAL1 week ago
În perspectiva summitului NATO de la Haga, ministrul Apărării a discutat cu omologii din Turcia și Bulgaria despre întărirea posturii de apărare pe Flancul Estic