Connect with us

#RO2019EU

Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au evaluat marți progresele realizate în cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo), la un distanță după ce cooperarea în materie de apărare a fost pusă în practică la nivel european, asumându-și totodată faptul că proiectele dezvoltate vor continua să asigure ”coerența dintre procesele UE și cele ale NATO” la nivel de priorități strategice.

La reuniunea prezidată de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a participat și secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. În același context, România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a forțelor militare a frontierei în Europa.

Conform unui comunicat oficial remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astfel o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Consiliul UE: Bugetele apărării au crescut cu 4,6% în 2019

©️ Consilium.europa.eu

Consiliul subliniază că statele membre participante au realizat progrese în creșterea nivelului bugetelor pentru apărare și sporirea investițiilor comune în domeniul apărării, cu o creștere a bugetelor de apărare agregate de 3,3% în 2018 și de 4,6% în 2019. O altă tendință pozitivă este faptul că statele membre participante utilizează din ce în ce mai mult mijloacele, inițiativele și instrumentele UE în planificarea națională în domeniul apărării, cum ar fi Planul revizuit de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acestea au început să se pregătească pentru Fondul european de apărare, care ar trebui să înlocuiască EDIDP pentru perioada 2021-2027.

Consiliul invită statele membre participante să continue să facă progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte legate de alinierea în continuare a sistemelor lor de apărare, în special pentru a consolida dezvoltarea capabilităților prin colaborare. De asemenea, acesta le încurajează să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității și a capacității de desfășurare a forțelor, inclusiv pentru operațiile și misiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

34 de proiecte PESCO trebuie puse în aplicare. Următoarele proiecte, în 2021

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să avanseze cu lucrările și să se axeze pe punerea în aplicare rapidă și eficace a celor 34 de proiecte PESCOla care participă, pentru a obține rezultate și produse concrete. Întrucât un număr mare de proiecte PESCO răspund priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților, care reflectă, de asemenea, prioritățile NATO, coerența dintre procesele UE și cele ale NATO va continua să fie asigurată. Recomandarea prevede, de asemenea, ca, după 2019, următoarea cerere de proiecte PESCO să aibă loc în 2021.

©️ European Parliament

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Amintim faptul că din cele 34 de proiecte, primele 17 au fost convenite la nivel politic în decembrie 2017, restul fiind adoptate în noiembrie 2018. Din primele 17 proiecte, România s-a angajat să participe la 5 dintre acestea.

Cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Mobilitatea militară, o nouă bornă: România România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Tot în contextul cooperării UE-NATO a apărut și dimensiunea mobilității militare, considerată un nou capitol de excelență al colaborării dintre cele două organizații.

Astfel,  în marja reuniunii, statele UE participante la proiectul mobilității militare, au semnat, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, Acordul „Optimising Cross Border Movement Permission in Europe”,  privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei în Europa, care va facilita acordarea de permisiuni transfrontaliere militare, în domeniul aerian si terestru.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, scopul semnării acestui acord este, ca până în anul 2020, statele membre să-și armonizeze diferitele reglementări naționale, proceduri și termene de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei. Programul implementează o parte importantă a „Planului de acțiune privind mobilitatea militară”, care a fost prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, Comisiei Parlamentului European și Consiliului, în luna martie a anului 2018.

Cum a început proiectul mobilității militare în Europa?

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică. Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie 2017 măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăUlterior, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. Această decizie a fost supusă unei hotărâri formale la Summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, când a fost semnată și o nouă Declarație Comună UE-NATO.

Citiți și Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Anterior, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat atunci Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, l-a numit pe vicepremierul Viorel Ștefan în funcția de membru la Curtea de Conturi Europeană, deși Parlamentul European a respins propunerea printr-un vot consultativ

Published

on

© Guvernul României

Consiliul Uniunii Europene a numit marţi în funcţie un nou membru la Curtea de Conturi Europeană (ECA): vicepremierul României, Viorel Ştefan, care îl va înlocui pe George Pufan, al cărui mandat urmează să expire, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Mandatul lui Viorel Ştefan va începe la 1 iulie 2019 şi se va încheia la 30 iunie 2025. Amintim faptul că luna trecută, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest mandat, eurodeputații au respins candidatura vicepremierului Viorel Ștefan pentru Curtea Europeană de Conturi, cu 372 de voturi împotrivă și 222 pentru, însă votul europarlamentarilor în această chestiune are caracter consultativ.

Tot marţi, Ivana Maletic, din Croaţia, a primit un mandat ce va începe la 15 iulie 2019 şi se va încheia la 14 iulie 2025. Aceasta îl va înlocui pe Neven Mates, membrul croat al cărui mandat expiră.

În conformitate cu tratatul, membrii trebuie să îşi exercite îndatoririle în deplină independenţă şi în interesul general al Uniunii Europene.

Consiliul a luat aceste decizii pe baza propunerilor formulate de statele membre din care aceştia provin şi după consultarea Parlamentului European.

Colegiul membrilor, prezidat de Klaus-Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene, se va reuni în noua sa componenţă pentru a stabili atribuţiile specifice care vor reveni celor doi noi membri. Ivana Maletic şi Viorel Ştefan vor depune jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la o dată ulterioară, se arată în comunicatul instituţiei. 

Continue Reading

#RO2019EU

Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Este oficial: Produsele de plastic de unică folosință vor dispărea până în 2021, în baza noilor măsuri de combatere a poluării adoptate de UE

Published

on

Noile restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință au fost adoptate astăzi de Consiliul UE, reprezentând etapa finală a procedurii legislative inițiată prin prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană în această perioadă, anul trecut, potrivit unui comunicat. Astfel, UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice.

Directiva privind materialele plastice de unică folosință se bazează pe legislația existentă a UE în materie de deșeuri, dar o depășește prin faptul că stabilește norme mai stricte pentru acele tipuri de produse și de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvență a apariției pe plajele europene.

Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosință pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosință sunt fabricate integral sau parțial din materiale plastice și, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate.

Unul dintre principalele obiective ale acestei directive este reducerea cantității de deșeuri de plastic pe care le generăm. Conform noilor norme, până în 2021 vor fi interzise, printre produsele din plastic de unică folosință, farfuriile, tacâmurile, paiele, bețele pentru baloane și bețișoarele pentru urechi.

Statele membre au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conțină, până în 2025, cel puțin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puțin 30%.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending