Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi o serie de decizii de stabilire a patru măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace (EPF) în sprijinul Georgiei, Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Mali, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste măsuri vizează consolidarea capacităților țărilor beneficiare în domeniul militar și al apărării, cu scopul de a promova reziliența internă și pacea. În cazul Georgiei, al Republicii Moldova și al Ucrainei, UE urmărește, de asemenea, să consolideze capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale de a contribui la misiunile și operațiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). Măsurile sunt un răspuns la solicitările trimise Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de către țările implicate.

Toată asistența va face obiectul respectării dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, precum și a instrumentelor juridice relevante și a celor mai bune practici bazate pe normele, standardele și politicile internaționale și ale UE privind furnizarea de echipamente forțelor armate. Niciuna dintre măsuri nu implică furnizarea de echipamente concepute pentru utilizarea forței letale.

În ce privește Georgia, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor de apărare georgiene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii civililor în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va furniza echipamente medicale și de inginerie neletale și mijloace de mobilitate de tip civil.

Această măsură are o valoare de 12,75 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

În privința Republicii Moldova, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului medical militar și ale Batalionului de geniu al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a oferi serviciile respective populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul medical militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de geniu.

Această măsură are o valoare de 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Referitor la Ucraina, această măsură de asistență va spori capacitatea generală de rezistență a Ucrainei și va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de geniu, de mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic.

Măsura este în valoare de 31 de milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Împreună cu Misiunea de instruire a UE în Mali, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate maliane pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupurile teroriste. Acest lucru ar trebui să contribuie la o prezență sporită a serviciilor de stat în zonele îndepărtate și să conducă la o mai bună protecție a civililor.

UE va continua să profesionalizeze forțele armate maliane în trei domenii principale: sprijinirea Academiei de subofițeri din Banankoro; renovarea infrastructurii de instruire din Sévaré Mopti; și furnizarea de echipamente pentru unitățile susținute ale forțelor armate maliane.

UE urmărește îndeaproape situația politică din Mali și este alături de poporul malian pentru a promova pacea și stabilitatea în această țară. UE intenționează să își continue cooperarea cu această țară, în special în ceea ce privește asigurarea securității civililor. Măsura este în valoare de 24 de milioane EUR pe o perioadă de 30 de luni. Măsura de asistență va fi evaluată cu atenție și ar putea fi suspendată în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru o bună punere în aplicare a acesteia.

Facilitatea europeană pentru pace a fost înființată în martie 2021 pentru a finanța acțiunile externe ale UE cu implicații militare sau de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, FPM permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Consiliul a adoptat deja trei măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace: o măsură în valoare de 130 de milioane EUR pentru a sprijini Uniunea Africană în iulie și măsuri de sprijinire a Bosniei și Herțegovinei și a Mozambicului în valoare de 10 milioane EUR și, respectiv, 40 de milioane EUR, în noiembrie 2021.

În cadrul unei reuniuni desfășurate joi, Consiliul UE a adoptat în mod formal politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027. Noua legislație pregătește terenul pentru o PAC mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță, care urmărește să asigure un viitor durabil pentru fermierii europeni, să ofere un sprijin mai bine direcționat fermelor mai mici și să permită o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește adaptarea măsurilor la condițiile locale, informează comunicatul oficial. 

„După mai mult de trei ani de eforturi intense, am ajuns în cele din urmă la linia de sosire. Noua PAC care a fost adoptată astăzi marchează o etapă importantă în politica agricolă a UE, deschizând calea către un viitor mai echitabil și mai durabil pentru fermierii europeni”, a transmis ministrul sloven al agriculturii.  

Procesul de reformare a PAC a început în 2018, când Comisia Europeană și-a publicat propunerea inițială. În octombrie 2020, Consiliul și Parlamentul European și-au adoptat pozițiile de negociere, lansând nouă luni de negocieri care au culminat cu un acord politic la care s-a ajuns în iunie 2021.

O caracteristică esențială a noii politici este introducerea unor planuri strategice la nivelul statelor membre, care să permită guvernelor naționale să adapteze dispozițiile PAC la nevoile comunităților lor agricole, în cooperare cu autoritățile locale și cu părțile interesate relevante.

De asemenea, politica este cea mai ambițioasă din punct de vedere ecologic până în prezent, un sfert din plățile directe fiind rezervate practicilor agricole verzi. În plus, este prima PAC care include o dimensiune socială menită să garanteze condiții adecvate de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii agricoli.

Cele trei regulamente care alcătuiesc pachetul de reformă a PAC vor fi semnate atât de Consiliu, cât și de Parlament și vor fi publicate în Jurnalul Oficial. Statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri strategice până la 1 ianuarie 2022, după care Comisia va începe procesul de evaluare a acestor planuri și va furniza feedback. Noua PAC va intra în vigoare din 2023 și se va aplica până în 2027.

Citiți și: Noua Politică Agricolă Comună a fost adoptată de PE și va intra în vigoare în 2023. Versiunea reformată este mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă

Politica agricolă comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE. Aceasta urmărește:

• să asigure aprovizionarea cetățenilor UE cu alimente sigure și la prețuri convenabile
• să garanteze un nivel de trai echitabil pentru fermieri
• să conserve resursele naturale și să respecte mediul înconjurător

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat trei propuneri legislative menite să pregătească PAC pentru viitor. Printre principalele aspecte ale propunerilor se numără:

• o mai bună direcționare a plăților directe și a intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, ambele categorii făcând obiectul unei planificări strategice
• o nouă arhitectură „verde” bazată pe condițiile de mediu care trebuie respectate de către fermieri și măsuri voluntare suplimentare în cadrul ambilor piloni
• o abordare bazată pe performanță („noul model de performanță”), conform căreia statele membre ar trebui să raporteze realizările lor în fiecare an

La finalul anului 2020 a fost adoptat regulamentul de tranziție privind PAC, care avea ca obiectiv asigurarea continuității sprijinului juridic și financiar în cadrul PAC pentru fermieri și alți beneficiari înainte ca noile norme reformate să intre în vigoare în 2023. Regulamentul a asigurat faptul că plățile nu vor fi întrerupte, oferind în același timp statelor membre timpul necesar pentru a-și pregăti planurile strategice naționale în domeniul PAC.

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a atenua efectele pandemiei asupra sectoarelor culturale şi creative şi pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, oficialul român a formulat această propunere cu prilejul participării sale la Consiliul Educaţie, Tineret, Cultură, Sport al Uniunii Europene – secţiunea Cultură şi Audiovizual, desfăşurat marţi, la Bruxelles şi a lansat un apel către omologii săi pentru susţinerea acestei iniţiative.

”Fiecare ţară are propriile exemple cu privire la depăşirea unor situaţii critice prin artă şi prin cultură. Deşi omenirea este, în acest moment, supusă unor grele încercări, aceşti doi ani de restricţii, izolare şi înstrăinare ne-au arătat că, prin cultură, putem redobândi umanitatea, dând dovadă de rezilienţă. Aşadar, vă propun să reflectăm astăzi la posibila desemnare a anului 2023 drept Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a identifica împreună noi măsuri de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative şi pentru a valorifica potenţialul acestora în asigurarea tranziţiei verzi şi digitale”, a declarat Lucian Romaşcanu.

Propunerea României a fost salutată de mai multe ţări, care au susţinut acest demers de reconstruire a Uniunii Europene prin cultură. În lunile următoare vor avea loc noi discuţii între partea română, instituţiile europene şi statele membre UE, pentru concretizarea acestei iniţiative.

De asemenea, Consiliul a dezbătut tematica propusă de Președinția slovenă, referitoare la ”drepturile pentru patrimoniu, în contextul dezvoltării durabile și al viitorului Europei”.

În acest context, domnul ministru Romașcanu a subliniat faptul că promovarea și protejarea drepturilor de patrimoniu este fundamentată, în primul rând, de politicile și programele educaționale, prin intermediul cărora toți cetățenii își pot cunoaște mai bine trecutul și îl pot aprecia ca atare.

În egală măsură, a prezentat obiectivul asumat de Guvernul României de a crea conexiuni între politicile digitale, de cercetare, inovare, mediu și dezvoltare regională, printr-o abordare integrată, susținută de reforme ce vizează eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

Acestea vor fi implementate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și vor fi susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Consiliul a adoptat, de asemenea, Proiectul de Concluzii intitulat ,,cultura, arhitectura de calitate și mediul construit ca elemente cheie ale inițiativei Noul Bauhaus European”, ce conturează noi pași de acțiune la nivelul Uniunii Europene, pentru accentuarea rolului deținut de politicile culturale în îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În domeniul audiovizual și media, miniștrii au agreat o serie de direcții de lucru pentru promovarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii Europene și pentru creșterea ofertei  de conținut audiovizual și media european, cu precădere în mediul online.

Concluziile Consiliului referitoare la ,”disponibilitatea și competitivitatea conținutului european audiovizual și media” propun, astfel, noi măsuri de sprijin pentru acest sector de acțiune, reafirmând importanța strategiilor de creștere a audienței și a promovării conținutului de calitate european, inclusiv prin coproducții europene.