CONSILIUL UE
Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare
Published
6 years agoon

Corespondență din Bruxelles
Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.
Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene.
Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.
De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.
România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi
Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.
Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.
”România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.
Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.
În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.
Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa
Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.
Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Citiți mai multe despre apărarea europeană
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu
Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare
Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7
Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”
CONSILIUL UE
UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Teodora Ion
Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament care impune noi tarife pentru restul produselor agricole și anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus care nu au fost încă supuse unor taxe vamale suplimentare.
Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul este de a reduce dependența UE de aceste importuri, precum și de a reduce veniturile Rusiei din exporturi, limitând astfel capacitatea acesteia de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Punerea în aplicare a acestor tarife va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura protecția industriei de îngrășăminte și a agricultorilor din UE. Creșterea tarifelor la îngrășăminte va avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.
„Motto-ul președinției poloneze este <<Securitate, Europa!>>, iar aceste măsuri ne sporesc securitatea economică prin reducerea dependenței de Rusia. Reducem și mai mult veniturile din export ale Rusiei și, prin urmare, capacitatea acesteia de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa”, a declarat subsecretarul de stat în cadrul Ministerului pentru dezvoltare economică și tehnologie din Polonia, responsabil pentru comerț, Michał Baranowski.
Odată cu intrarea în vigoare a legislației, tarifele UE se vor aplica tuturor produselor agricole din Rusia, deoarece alte produse agricole sunt deja supuse taxelor vamale.
Noile tarife se vor aplica produselor care reprezentau aproximativ 15% din toate importurile agricole din Rusia în 2023. În cazul îngrășămintelor, noile tarife se vor aplica anumitor produse pe bază de azot.
Pe lângă slăbirea economiei de război a Rusiei, noile tarife vor contribui la reducerea dependenței UE de Rusia și Belarus și vor stimula diversificarea și producția internă.
Acestea vor permite diversificarea aprovizionării, asigurând o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, menținerea accesibilității pentru agricultorii din UE.
Regulamentul intră în vigoare la 1 iulie.
CONSILIUL UE
Statele membre acordă echivalența UE pentru anumite importuri de semințe din Ucraina și Republica Moldova
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Andreea Radu
Statele membre au adoptat joi o decizie prin care se acordă Ucrainei și Republicii Moldova echivalența cu cerințele UE în ceea ce privește inspecțiile în câmp și standardele de producție a semințelor, potrivit comunicatului oficial.
În special, decizia acordă echivalența pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia produse și certificate în Ucraina și pentru semințele de plante furajere produse în Republica Moldova și certificate oficial de autoritățile acesteia, precum și în ceea ce privește inspecțiile în câmp relevante care sunt efectuate.
Echivalența confirmă faptul că procedurile naționale ale celor două țări oferă aceleași garanții pentru caracteristicile semințelor și normele privind examinarea, identificarea și controlul semințelor ca și cele aplicabile semințelor recoltate în UE.
În conformitate cu decizia adoptată joi, semințele din aceste specii produse în Ucraina și în Republica Moldova vor putea intra pe piața UE. Aceasta înseamnă că, la rândul lor, întreprinderile cu sediul în UE vor putea să își diversifice zonele de producție a semințelor. Noile norme vor contribui, de asemenea, la menținerea aprovizionării continue cu semințe de înaltă calitate în UE.
Decizia este o punere în aplicare tehnică a cerințelor existente și modifică Decizia 2003/17/CE, care acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii.
Decizia va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.
Semințele recoltate în afara UE pot fi comercializate în UE numai dacă oferă aceleași garanții ca semințele certificate oficial din UE. Țările din afara UE care doresc să exporte către UE trebuie să îndeplinească aceleași criterii pentru caracteristicile, examinarea, identificarea, marcarea, controlul și ambalarea semințelor ca și semințele recoltate și controlate în UE. Certificarea cuprinde inspecții în câmp, eșantionarea și testarea semințelor.
Decizia 2003/17/CE a Consiliului acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii, asigurând o aprovizionare continuă cu semințe de înaltă calitate în UE.
Ucraina este inclusă pe lista acestor țări din 2020 în ceea ce privește semințele de cereale. În 2022, Ucraina a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de sfeclă, de floarea-soarelui și de rapiță să fie, de asemenea, acoperite de echivalență. În 2023, Ucraina a prezentat o cerere suplimentară privind semințele de soia.
Din 2018, Republica Moldova este inclusă printre aceste țări din afara UE în ceea ce privește semințele de cereale, semințele de legume și semințele de plante oleaginoase și de plante pentru fibre. În 2022, Republica Moldova a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de plante furajere să fie și ele acoperite de echivalență.
Laboratoarele de semințe ale țărilor solicitante sunt acreditate de Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor. Aceasta oferă o asigurare suplimentară privind calitatea inspecțiilor și a semințelor produse în țările respective și conformitatea acestora cu legislația Uniunii.
CONSILIUL UE
Dezvoltarea industriei europene de apărare va fi una dintre prioritățile președinției daneze a Consiliului UE: O Europă capabilă să se protejeze este singura modalitate de a descuraja un potențial agresor
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Teodora Ion
Premierul danez Mette Frederiksen a anunțat miercuri că dezvoltarea industriei europene de apărare va reprezenta una dintre prioritățile președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, responsabilitate pe care o va prelua de la Polonia la 1 iulie, anunță EFE, citat de Agerpres.
„Avem suficient timp, motiv pentru care este prioritatea noastră ca guvern al Danemarcei și, de asemenea, ca următoare președinție rotativă”, a menționat aceasta într-o conferință susținută alături de cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, în cadrul căreia a solicitat ”să se producă din ce în ce mai rapid” armament.
„Trebuie să ne reconstruim industria europeană de apărare și, desigur, industria germană este esențială pentru noi. Reînarmați Europa și faceți-o rapid”, a subliniazt Frederiksen, conform Euronews.
O Europă capabilă să se protejeze este singura modalitate de a descuraja un potențial agresor, a afirmat ea, făcând aluzie la Rusia.
La rândul său, Merz a subliniat că oricine are o perspectivă suficient de clară trebuie să recunoască faptul că „Rusia este o amenințare la adresa securității” întregii alianțe NATO.
În apropierea summitului liderilor NATO de la Haga, cancelarul german a subliniat că „Rusia reprezintă un risc pentru securitatea de pe ambele maluri ale Atlanticului”. Merz a menționat că aliații urmează să discute la summit o creștere „istorică” a cheltuielilor pentru apărare, având în vedere amenințarea pe care Kremlinul o reprezintă pentru Europa.
„Vom consolida împreună pilonul european al NATO”, a spus Merz.
La 1 iulie, Danemarca va prelua președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Polonia, cu doar câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din cadrul NATO se vor fi întâlnit la Haga într-un summit important pentru viitorul finanțării Alianței.
Recent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, sublinia într-un discurs susținut la Londra nevoia de pragmatism în definirea cheltuielilor pentru apărare, atrăgând atenția că Rusia ar putea fi folosită să folosească forța militară împotriva Alianței într-un termen de cinci ani.
„Să nu ne amăgim singuri. Suntem cu toții pe flancul estic acum. Noua generație de rachete rusești se deplasează de mai multe ori mai repede decât viteza sunetului. Distanțele dintre capitalele europene se măsoară acum în minute. Nu mai există Est sau Vest – există doar NATO”, a subliniat el.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Comisia Europeană: România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene