Connect with us

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi o serie de decizii de stabilire a patru măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace (EPF) în sprijinul Georgiei, Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Mali, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste măsuri vizează consolidarea capacităților țărilor beneficiare în domeniul militar și al apărării, cu scopul de a promova reziliența internă și pacea. În cazul Georgiei, al Republicii Moldova și al Ucrainei, UE urmărește, de asemenea, să consolideze capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale de a contribui la misiunile și operațiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). Măsurile sunt un răspuns la solicitările trimise Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de către țările implicate.

Toată asistența va face obiectul respectării dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, precum și a instrumentelor juridice relevante și a celor mai bune practici bazate pe normele, standardele și politicile internaționale și ale UE privind furnizarea de echipamente forțelor armate. Niciuna dintre măsuri nu implică furnizarea de echipamente concepute pentru utilizarea forței letale.

În ce privește Georgia, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor de apărare georgiene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii civililor în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va furniza echipamente medicale și de inginerie neletale și mijloace de mobilitate de tip civil.

Această măsură are o valoare de 12,75 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

În privința Republicii Moldova, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului medical militar și ale Batalionului de geniu al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a oferi serviciile respective populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul medical militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de geniu.

Această măsură are o valoare de 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Referitor la Ucraina, această măsură de asistență va spori capacitatea generală de rezistență a Ucrainei și va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de geniu, de mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic.

Măsura este în valoare de 31 de milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Împreună cu Misiunea de instruire a UE în Mali, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate maliane pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupurile teroriste. Acest lucru ar trebui să contribuie la o prezență sporită a serviciilor de stat în zonele îndepărtate și să conducă la o mai bună protecție a civililor.

UE va continua să profesionalizeze forțele armate maliane în trei domenii principale: sprijinirea Academiei de subofițeri din Banankoro; renovarea infrastructurii de instruire din Sévaré Mopti; și furnizarea de echipamente pentru unitățile susținute ale forțelor armate maliane.

UE urmărește îndeaproape situația politică din Mali și este alături de poporul malian pentru a promova pacea și stabilitatea în această țară. UE intenționează să își continue cooperarea cu această țară, în special în ceea ce privește asigurarea securității civililor. Măsura este în valoare de 24 de milioane EUR pe o perioadă de 30 de luni. Măsura de asistență va fi evaluată cu atenție și ar putea fi suspendată în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru o bună punere în aplicare a acesteia.

Facilitatea europeană pentru pace a fost înființată în martie 2021 pentru a finanța acțiunile externe ale UE cu implicații militare sau de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, FPM permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Consiliul a adoptat deja trei măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace: o măsură în valoare de 130 de milioane EUR pentru a sprijini Uniunea Africană în iulie și măsuri de sprijinire a Bosniei și Herțegovinei și a Mozambicului în valoare de 10 milioane EUR și, respectiv, 40 de milioane EUR, în noiembrie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

Published

on

© European Union, 2022

Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Pactul de creştere şi de stabilitate este un cadru în care noi am putut pune în aplicare, de exemplu, planul de relansare europeană” post-COVID, a spus Scholz într-o conferinţă de presă comună la Madrid cu omologul său spaniol Pedro Sanchez, ambii social-democrați.

Europa trebuie să continue să meargă împreună în anii care vin şi noi vom reuşi aceasta pe baza Pactului nostru de stabilitate şi de creştere, care a furnizat cadrul unor operaţiuni atât de importante“, a adăugat el, citat de AFP, informează Agerpres.

Miza pentru Europa este de a concilia “viabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice” şi “tranziţia ecologică”, care necesită “investiţii private”, dar şi “un leadership în materie de investiţii publice”, a subliniat luni premierul spaniol.

Din acest motiv, viitorul reglementărilor bugetare trebuie să fie abordat în cadrul unei dezbateri “constructive”, evitându-se “blocajele” cu ţări care susţin poziţii opuse, a continuat şeful guvernului spaniol.

Atât Olaf Scholz, cât şi ministrul său de finanţe, liberalul Chrisian Lindner, s-au declarat în ultimele săptămâni deschişi discuţiilor cu privire la evoluţia acestor reglementări comune, urmărindu-se în acelaşi timp să nu se piardă din vedere disciplina bugetară.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Pactul “în ansamblul său nu este depăşit, dar regula datoriei publice este”, a declarat duminică și ministrul economiei francez, Bruno Le Maire.

În virtutea Pactului de stabilitate și creștere și a “criteriilor de la Maastricht”, deficitul public al statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul lor, iar datoria lor publică trebuie să rămână sub sau egală cu 60% din avuţia naţională, chiar dacă ajustări punctuale sunt posibile.

Aceste reguli bugetare sunt suspendate din cauza pandemiei de COVID-19, ca măsură pe care Comisia Europeană a acceptat-o pentru ca statele membre să își poată finanța ieșirea din criză.

De altfel, Consiliul UE a solicitat, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificare apărută în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această poziție a urmat unei propuneri a Comisiei Europene din 3 martie 2021, potrivit căreia clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 14 ianuarie 2022, la cea de-a doua zi a reuniunii informale (de tip Gymnich) a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, organizată de Serviciul European de Acțiune Externă și Președinția franceză a Consiliului UE, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda de discuții a inclus relațiile UE-China și evoluțiile din Mali.

De asemenea, miniștrii europeni de externe au participat la un dejun de lucru cu reprezentanții conducerii Uniunii Africane. Principalul subiect abordat a fost pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană prevăzut pentru perioada 17-18 februarie 2022.

În ceea ce privește dezbaterea cu privire la relațiile UE-China, ministrul român de externe a arătat că abordarea multifațetată a UE din Comunicarea Comună „EU-China: A Strategic Outlook” din martie 2019 este, în continuare, în mare parte valabilă și a subliniat importanța poziționării UE în baza valorilor fundamentale ale dreptului internațional, democrației și drepturilor omului.

A reluat importanța unității statelor membre și a exprimat solidaritatea cu Lituania. A susținut continuarea coordonării cu partenerii, precum SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România. A exprimat, totodată, susținerea pentru implementarea cât mai rapidă a Strategiei privind Indo-Pacificul. A evidențiat că poate să existe deschidere pentru cooperarea cu China, în baza cadrului agreat la nivelul UE, în domenii precum schimbările climatice, biodiversitate, răspunsul la pandemia de COVID-19 și dosare internaționale de interes comun, cum ar fi dosarul nuclear iranian sau Afganistan.

Evoluțiile din Mali au fost abordate în contextul Summitului extraordinar al ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane), care s-a desfășurat la 9 ianuarie 2022 la Accra și la care s-a decis menținerea sancțiunilor impuse asupra autorităților de tranziție din Mali. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni țintite împotriva celor care împiedică tranziția democratică din Mali, în completarea măsurilor adoptate în decembrie 2021. Totodată, a evidențiat necesitatea analizării cu atenție a impactului unor eventuale sancțiuni economice, pentru a nu submina eforturile Uniunii în sprijinul tranziției civile și politice și al combaterii terorismului. A evidențiat, de asemenea, angajamentele României în regiune, inclusiv decizia de participare la misiunea Takuba.

În cadrul dejunului informal cu reprezentanții Uniunii Africane (UA), ministrul afacerilor externe al Republicii Senegal, al cărei președinte va exercita calitatea de președinte al Uniunii Africane în perioada 2022-2023, și președintele Comisiei Uniunii Africane, miniștrii de externe europeni au avut o discuție pe tema modalităților de consolidare a legăturilor strategice UE-UA, în baza unor priorități comune precum prosperitatea, securitatea și mobilitatea și în pregătirea Summitului UE-UA din februarie 2022.

Șeful diplomației române a exprimat sprijinul României pentru dezvoltarea parteneriatului UE-Africa de o manieră strategică, cu accent pe inițiative concrete și rezultate de substanță, în beneficiul ambelor continente. A prezentat prioritățile țării noastre pe continentul african, cu accent pe educație și formare, agricultură durabilă / securitate alimentară, pace și securitate, combaterea dezinformării, sănătate, gestionarea dezastrelor. A accentuat că educația este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru o redresare socio-economică sustenabilă, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, precum și pentru construirea rezilienței societale și combaterea provocărilor cu care se confruntă Africa.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE6 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA6 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA7 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA7 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO7 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA7 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending