Connect with us

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi o serie de decizii de stabilire a patru măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace (EPF) în sprijinul Georgiei, Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Mali, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste măsuri vizează consolidarea capacităților țărilor beneficiare în domeniul militar și al apărării, cu scopul de a promova reziliența internă și pacea. În cazul Georgiei, al Republicii Moldova și al Ucrainei, UE urmărește, de asemenea, să consolideze capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale de a contribui la misiunile și operațiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). Măsurile sunt un răspuns la solicitările trimise Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de către țările implicate.

Toată asistența va face obiectul respectării dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, precum și a instrumentelor juridice relevante și a celor mai bune practici bazate pe normele, standardele și politicile internaționale și ale UE privind furnizarea de echipamente forțelor armate. Niciuna dintre măsuri nu implică furnizarea de echipamente concepute pentru utilizarea forței letale.

În ce privește Georgia, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor de apărare georgiene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii civililor în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va furniza echipamente medicale și de inginerie neletale și mijloace de mobilitate de tip civil.

Această măsură are o valoare de 12,75 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

În privința Republicii Moldova, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului medical militar și ale Batalionului de geniu al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a oferi serviciile respective populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul medical militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de geniu.

Această măsură are o valoare de 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Referitor la Ucraina, această măsură de asistență va spori capacitatea generală de rezistență a Ucrainei și va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de geniu, de mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic.

Măsura este în valoare de 31 de milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Împreună cu Misiunea de instruire a UE în Mali, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate maliane pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupurile teroriste. Acest lucru ar trebui să contribuie la o prezență sporită a serviciilor de stat în zonele îndepărtate și să conducă la o mai bună protecție a civililor.

UE va continua să profesionalizeze forțele armate maliane în trei domenii principale: sprijinirea Academiei de subofițeri din Banankoro; renovarea infrastructurii de instruire din Sévaré Mopti; și furnizarea de echipamente pentru unitățile susținute ale forțelor armate maliane.

UE urmărește îndeaproape situația politică din Mali și este alături de poporul malian pentru a promova pacea și stabilitatea în această țară. UE intenționează să își continue cooperarea cu această țară, în special în ceea ce privește asigurarea securității civililor. Măsura este în valoare de 24 de milioane EUR pe o perioadă de 30 de luni. Măsura de asistență va fi evaluată cu atenție și ar putea fi suspendată în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru o bună punere în aplicare a acesteia.

Facilitatea europeană pentru pace a fost înființată în martie 2021 pentru a finanța acțiunile externe ale UE cu implicații militare sau de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, FPM permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Consiliul a adoptat deja trei măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace: o măsură în valoare de 130 de milioane EUR pentru a sprijini Uniunea Africană în iulie și măsuri de sprijinire a Bosniei și Herțegovinei și a Mozambicului în valoare de 10 milioane EUR și, respectiv, 40 de milioane EUR, în noiembrie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptată o nouă legislație pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența la nivel întregii Uniuni Europene

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o legislație pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii capacității de reziliență și reacție la incidente, atât în sectorul public și privat, cât și la nivel UE în ansamblu.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua directivă, denumită ”NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).

”Nu există nicio îndoială că securitatea cibernetică va rămâne o provocare cheie în anii următori. Mizele pentru economiile și cetățenii noștri sunt enorme. Astăzi, am făcut încă un pas pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a contracara această amenințare”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministru al dezvoltării regionale.

O mai bună cooperare în materie de riscuri și incidente și o mai bună gestionare a acestora

NIS 2 va stabili nivelul de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele reglementate de directivă, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.

Directiva revizuită are ca obiectiv eliminarea divergențelor privind cerințele în materie de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. În acest scop, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și definește mecanismele pentru o cooperare eficace între autoritățile competente din fiecare stat membru. Aceasta actualizează lista sectoarelor și a activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura respectarea legislației.

Directiva va institui în mod oficial Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice, UE-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare.

Extinderea domeniului de aplicare al normelor

În temeiul vechii directive NIS, statele membre erau responsabile de stabilirea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a se califica drept operatori de servicii esențiale. În schimb, noua directivă NIS 2 introduce o regulă privind un prag după criteriul de dimensiune. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care își desfășoară activitatea în sectoarele reglementate de directivă sau care furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.

Deși acordul între Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare privind importanța critică a entităților pentru a stabili care dintre acestea sunt vizate.

Textul clarifică, de asemenea, faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, siguranța publică, asigurarea aplicării legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, la rândul lor, excluse din domeniul de aplicare.

Dat fiind că administrațiile publice sunt adesea ținta atacurilor cibernetice, NIS 2 se va aplica entităților administrației publice de la nivel central și regional. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice entităților respective și la nivel local.

Alte modificări introduse 

Textul noii directive este aliniat la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (REC), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS 2 și aceste acte.

Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Directiva va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la această publicare.

Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a transpune dispozițiile în legislația lor națională.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre adaugă încălcarea sancțiunilor pe lista infracțiunilor prevăzute de legislația UE

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în unanimitate o decizie prin care se adaugă încălcarea măsurilor restrictive pe lista infracțiunilor prevăzute de legislația UE inclusă în Tratatul privind funcționarea UE.

”UE a reacționat cu hotărâre la războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Ea a adoptat un număr fără precedent de sancțiuni care vizează economia Rusiei și sunt menite să îi contracareze capacitatea de a continua această agresiune. Pentru ca aceste sancțiuni să își atingă obiectivul, punerea lor în aplicare necesită un efort comun, iar decizia de astăzi este un instrument esențial pentru a ne asigura că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită”, a subliniat Pavel Blažek, ministrul ceh al justiției, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

UE a adoptat o serie de măsuri restrictive în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și este esențial ca aceste măsuri să fie puse în aplicare pe deplin.

Potrivit unui comunicat al instituției, în prezent, statele membre au definiții diferite pentru ceea ce constituie o încălcare a măsurilor restrictive și pentru sancțiunile care ar trebui aplicate în cazul încălcării acestora.

Acest lucru ar putea avea drept rezultat niveluri diferite de asigurare a respectării sancțiunilor și riscul ca aceste măsuri să fie eludate, ceea ce le-ar putea permite persoanelor sancționate să continue să aibă acces la activele lor și să sprijine regimurile vizate de măsurile UE.

Includerea încălcării măsurilor restrictive pe lista infracțiunilor prevăzute de legislația UE este prima dintre cele două etape menite să garanteze un nivel similar de asigurare a respectării sancțiunilor în întreaga UE și să descurajeze încercările de a eluda sau de a încălca măsurile UE.

În urma adoptării acestei decizii, Comisia Europeană va prezenta o propunere de directivă care va conține norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE. Acest proiect de directivă va trebui apoi să fie discutat și adoptat de Consiliu și de Parlamentul European.

În temeiul articolului 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul și Consiliul pot stabili norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră. Domeniile criminalității enumerate în prezent în respectivul articol sunt terorismul, traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spălarea banilor, corupția, contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată.

La 25 mai 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere de decizie care urmărește extinderea listei acestor domenii ale criminalității, astfel încât aceasta să includă și încălcarea măsurilor restrictive adoptate de UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Regulament: Statele UE au pledat pentru o mai bună coordonare a achiziționării de gaze în comun. Gazele rusești, excluse

Published

on

© European Union

Miniștrii energiei din UE au convenit asupra conținutului propunerii de regulament al Consiliului privind noi măsuri de urgență temporare pentru a limita prețurile ridicate ale energiei și pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării. Noile măsuri vor îmbunătăți solidaritatea în cazul unei urgențe reale și al unui deficit real de aprovizionare cu gaze, vor asigura o mai bună coordonare a achiziționării de gaze în comun, vor limita volatilitatea prețurilor gazelor și energiei electrice și vor stabili indici de referință fiabili pentru prețul gazelor, potrivit comunicatului Consiliului UE. 

Noile norme vor permite statelor membre și întreprinderilor din domeniul energiei să achiziționeze gaze în comun de pe piețele mondiale. Comasarea cererii la nivelul UE va asigura faptul că țările UE au o pârghie mai bună în ceea ce privește achiziționarea de gaze de pe piețele mondiale și că statele membre nu supralicitează una împotriva celeilalte în acest proces.

UE va angaja un prestator de servicii care să calculeze cererea agregată și să caute oferte pe piețele mondiale pentru a satisface cererea totală.

Statele membre vor impune întreprinderilor naționale obligația să utilizeze prestatorul de servicii respectiv pentru a agrega cererea de volume de gaze la un nivel de 15% din obligațiile lor respective de constituire de stocuri de gaze pentru 2023 (aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru UE în ansamblu). Peste nivelul de 15%, agregarea va fi voluntară, dar se va baza pe același mecanism.

Într-o a doua etapă, întreprinderile din sectorul gazelor și întreprinderile care consumă gaze pot alege să achiziționeze gaze prin intermediul platformei, individual sau în cadrul unui consorțiu, de la producători sau furnizori de gaze ale căror oferte au corespuns cererii agregate.

Regulamentul include, de asemenea, dispoziții de creștere a transparenței licitațiilor preconizate și încheiate și a achizițiilor pentru aprovizionarea cu gaze, întreprinderile având obligația de a notifica în prealabil Comisia și statele membre în cazul în care intenționează să achiziționeze peste 5 TWh/an (puțin peste 500 de milioane de metri cubi).

Statele membre au precizat în mod explicit că gazele rusești vor fi excluse de la achiziționarea în comun.

Acestea au clarificat normele privind organizarea achiziționării în comun, selectarea prestatorului de servicii și participarea la achiziționarea în comun. În special, a fost clarificat faptul că sarcinile prestatorului de servicii includ o clauză de proporționalitate pentru a asigura egalitatea de tratament între întreprinderile mai mari și cele mici. Statele membre au stabilit, de asemenea, modul în care capacitatea subutilizată a infrastructurii ar urma să fie utilizată mai eficient.

Au fost detaliate, de asemenea, măsurile în materie de transparență, pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale.

Noul indice de referință pentru prețurile gazelor

Regulamentul îi încredințează Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) sarcina de a elabora un nou indice de referință al prețurilor complementar, care va asigura prețuri stabile și previzibile pentru tranzacțiile cu GNL. Noul indice de referință va fi disponibil până la 31 martie 2023. Motivul este că multe contracte de furnizare a gazelor din Europa sunt indexate în funcție de principala bursă europeană de gaze, Title Transfer Facility (TTF), care este o platformă virtuală de tranzacționare a gazelor utilizată pe scară largă pentru tranzacțiile cu gaze în UE. TTF este principalul indice de referință utilizat pentru stabilirea prețurilor gazelor în contractele angro, care, la rândul lor, definesc prețurile de pe piețele cu amănuntul. Cu toate acestea, TTF nu mai reflectă cu acuratețe prețul tranzacțiilor cu GNL din UE.

Regulamentul va introduce, de asemenea, o limită de preț pentru tranzacțiile efectuate în aceeași zi în cadrul TTF. Acest mecanism de gestionare a volatilității intrazilnice va preveni fluctuațiile excesive ale prețurilor în cursul unei zile de tranzacționare. Acest lucru va împiedica creșterea și scăderea drastică a prețurilor instrumentelor financiare derivate dincolo de limita superioară și inferioară a coridorului de creștere a prețurilor intrazilnic. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) va avea sarcina de a contribui la punerea în aplicare a mecanismelor de întrerupere a tranzacționării („întrerupătoare de circuit”) în cazul tranzacționării de instrumente financiare derivate intrazilnice.

În acest sens, statele membre au precizat că mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice va fi instituit pentru toate instrumentele financiare derivate pe mărfuri energetice.

Mecanismul de corecție a pieței

Propunerea de regulament includea inițial un cadru general pentru introducerea unui posibil „mecanism de corecție a pieței” temporar pentru a limita prețurile gazelor tranzacționate în cadrul TTF. Ulterior, la 22 noiembrie 2022, Comisia a prezentat o propunere paralelă (bazată, de asemenea, pe articolul 122 din tratat) conținând detaliile specifice ale unui mecanism de corecție a pieței. Prin urmare, Consiliul a eliminat dispozițiile privind mecanismul de corecție a pieței din acest regulament, pentru a aborda chestiunea separat și în mod coerent. Consiliul va analiza acum propunerea privind un mecanism de corecție a pieței și va încerca să ajungă la un acord politic cât mai curând posibil.

Măsuri suplimentare de solidaritate

Regulamentul introduce măsuri suplimentare de solidaritate în cazul unui deficit real de aprovizionare cu gaze, care completează normele existente. Noile norme permit statelor membre să reducă consumul de gaze neesențial al consumatorilor protejați (cum ar fi încălzirea în exterior sau încălzirea piscinelor rezidențiale din gospodării), pentru a putea furniza gazele serviciilor și industriilor esențiale. Consumul esențial al consumatorilor protejați (cum ar fi încălzirea locuințelor, a școlilor și a spitalelor) va fi protejat în toate circumstanțele. Statele membre vor avea libertatea de a defini ce înseamnă consum de gaze neesențial.

De asemenea, noile norme extind măsurile care permit statelor membre să solicite solidaritate din partea altor state membre la cazurile în care statele membre respective nu sunt în măsură să asigure volumele critice de gaze necesare pentru sistemul lor de energie electrică. Statele membre au clarificat excepțiile de la aceste norme, de exemplu pentru volumele esențiale de aprovizionare cu gaze pentru consumatorii protejați în virtutea principiului solidarității (gospodării, anumite servicii sociale), aprovizionarea cu gaze pentru energia electrică necesară pentru a produce și a transporta gaze sau anumite infrastructuri și instalații critice esențiale pentru funcționarea serviciilor militare, de securitate națională și de ajutor umanitar.

Regulamentul extinde, de asemenea, măsurile de solidaritate la statele membre cu instalații GNL.

Regulamentul stabilește o serie de norme implicite pentru partajarea gazelor în cazul unei urgențe reale. Normele implicite se vor aplica numai în cazul în care statele membre nu au încheiat acorduri bilaterale de stabilire a modalităților de acordare a solidarității, astfel cum se prevede în Regulamentul privind securitatea aprovizionării. Până în prezent, au fost încheiate doar șase din posibil 40 de acorduri de solidaritate.

În ceea ce privește prețul gazelor de solidaritate, statele membre au convenit ca acele state membre care beneficiază de solidaritate să acopere prețul de piață al gazelor, pe lângă costurile procedurilor judiciare sau de arbitraj și alte costuri indirecte, inclusiv rambursarea daunelor financiare sau de altă natură rezultate din întreruperea consumului clienților, cu condiția să nu depășească 100% din prețul gazelor. În cazul în care acoperă astfel de costuri, statele membre pot solicita Comisiei să decidă dacă o compensație mai mare este considerată adecvată.


Regulamentul urmează să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu, împreună cu un acord cu privire la propunerea privind un mecanism de corecție a pieței, în cadrul următoarei reuniuni extraordinare a Consiliului Energie. Comisia a prezentat această propunere la 18 octombrie, în temeiul articolului 122, care este prevăzut pentru situații de urgență. Propunerea este o urmare a concluziilor Consiliului European din 20 și 21 octombrie.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL18 mins ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA25 mins ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO55 mins ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA2 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac2 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.3 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO3 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

INTERNAȚIONAL18 mins ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO6 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA9 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO12 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending