Claudio Graziano, președintele Comitetului Militar al UE (CMUE), fost șef al Statul Major General de Apărare al Italiei, face apel la o dezbatere paneuropeană privind apărarea europeană, punctând că autonomia strategică nu ar trebuie să reprezinte o chestiune care provoacă ”discordie” în interiorul Uniunii Europene.
În cadrul unui interviu acordat publicației Politico Europe, generalul Claudio Graziano s-a implicat în dezbaterea politică cu privire la nevoia unei ”independențe strategice” a Uniunii Europene în domeniul miliar, subiect pe marginea căruia, în ultima perioadă, ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, și președintele francez, Emmanuel Macron, au avut schimburi de replici intermediate de presă europeană.
În acest context, președintele Comitetului Militar al UE a recurs la o abordare mai curând defensivă, și anume identificarea unui compromis strategic.
În locul unui răspuns la întrebarea dacă Uniunea Europeană ar trebui sau nu să se bazeze pe intervenția americană, Graziano a precizat că dezbaterea nu gravitează în jurul unei ”independențe față de cineva”, ci se referă mai curând la ambiția de a fi ”independent pentru a face ceva singur, dacă este nevoie”, într-o trimitere la nevoia de maturizare.
”Consolidarea UE (misiunile politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene) va aduce stabilitate în regiune”, a precizat generalul Claudio Graziano, punctând în același timp că este de preferat o cooperare cu partenerii, în special cu NATO.
Poziția președintelui Comitetului Militar al UE exprimată în acest interviu apare în urma unor viziuni antitetice ale președintelui francez Emmanuel Macron și ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer cu privire la această idee referitoare la ”autonomia strategică”.
Citiți și:
Într-un editorial publicat în Politico Europe la începutul acestei luni, Karrenbauer a explicat că ”Europa rămâne dependentă de protecția militară a SUA, atât cea nucleară, cât și cea convențională, dar Statele Unite nu vor putea purta singure stindardul valorilor occidentale”.
La distanță de două săptămâni, președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut uz de dreptul la replică și i-a răspuns ministrului german al Apărării printr-un interviu oferit jurnaliștilor de la Le Grand Continent că ”SUA ne vor respecta ca aliați doar dacă suntem suverani în ceea ce privește apărarea noastră”, evocând accepțiunea neutră a conceptului ”suveranitate”, și anume ”autonomia strategică”.
Emmanuel Macron a folosit cu măiestrie retorica turbulentă și în trecut.
Amintim că la 7 noiembrie 2019, liderul de la Palatul Elysee a provocat un tsunami de stări și reacții în rândul și din partea statelor membre NATO, apreciind că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală” a Alianței.
La un an distanță de la aceste declarații, un grup de experţi au finalizat un set de propuneri de reformă pentru înnoirea NATO.
Raportul lor, care conține aproximativ 140 de recomandări concrete, a fost predat miercuri celor 30 de state membre și evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului.
Aceste propuneri urmează să fie discutate în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, care are loc săptămâna viitoare.