Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis luni cancelarului german Olaf Scholz că trebuie depuse toate eforturile pentru a evita transformarea conflictului din Ucraina într-o „situație imposibil de gestionat”, a relatat radioul de stat chinez, relatează Digi24.

„Trebuie depuse toate eforturile pentru a evita intensificarea și extinderea conflictului din Ucraina, care ar putea duce la o situație imposibil de gestionat”, a declarat Xi în cadrul convorbirii video, potrivit sursei citate.

Xi a invitat, de asemenea, Germania să se alăture Inițiativei pentru Securitate Globală, un cadru generic propus de Xi luna trecută, care apără principiul „securității indivizibile”, pe care Rusia l-a folosit pentru a-și justifica invazia asupra Ucrainei.

Conducerea Chinei nu a condamnat explicit invadarea Ucrainei de către Rusia, iar liderii occidentali l-au abordat pe Xi Jinping pentru a vedea dacă este posibilă o mediere a Chinei în conflict.

Într-o discuție cu premierul britanic Boris Johnson, la finele lunii martie, liderul de la Beijing a expus poziția principială a Chinei în ce privește problema Ucrainei, subliniind că ar trebuie promovate cu adevărat negocierile de pace și crearea condițiilor pentru o rezolvare politică a conflictului din Ucraina. În acest sens, Xi i-a transmis lui Johnson că țara sa va continua să joace un rol constructiv, din acest punct de vedere.

Într-o convorbire anterioară cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron, Xi Jinping a deplâns „reapariția războiului pe continetul european” și a făcut apel la „maximă reținere” în conflictul din Ucraina.

Ulterior, la 5 aprilie, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a solicitat o discuție cu omologul chinez Wang Yi, considerând că Beijingul poate juca „un rol important în obținerea unei încetări a focului în Ucraina”.

Discuția a fost prima la nivel înalt făcută publică între cele două state începând de la 1 martie, când Kuleba a solicitat părții chineze să își folosească relațiile cu Moscova pentru ca aceasta să pună capăt în Ucraina, conform mențiunilor de la acea vreme a Ministerului ucrainean de Externe.

De asemenea, convorbirea dintre cei doi șefi ai diplomației a avut loc la scurt timp după ce președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au lansat un apel la adresa liderilor Chinei, președintele Xi Jinping și premierul Li Keqiang, cu prilejul summitului UE-China, să condamne războiul declanșat de Rusia în Ucraina și să nu sprijine țara agresoare în încercările sale de a ocoli sancțiunile occidentale.

În egală măsură, liderii europeni au atras atenția Beijingului asupra posibilelor consecințe pe care le-ar putea suferi dacă ar decide să sprijine Rusia.

Astfel de avertismente au venit și din partea președintelui american, Joe Biden, cu ocazia unei convorbiri telefonice pe care acesta a avut-o cu omologul chinez, Xi Jinping, la mijloacul lunii martie.

În acest sens, Wang Yi a precizat că guvernul chinez „nu vrea sancţiuni care să afecteze China” și că ţara sa „nu este parte” a războiului din Ucraina după invazia rusă.

Președintele american, Joe Biden, va fi gaza unui summit SUA-Asia de Sud-Est, ce se va desfășura la Washington în perioada 12-13 mai, regiunea aflându-se în centrul strategiei americane de contracarare a ascensiunii Chinei.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, această reuniune are loc după summitul din octombrie 2021 în care liderul american a anunțat 102 milioane de dolari sub formă de inițiative de ”redresare post-COVID-19 și securitate sanitară, combaterea crizei climatice, stimularea creșterii economice pe scară largă, promovarea egalității de gen și aprofundarea legăturilor interumane”.

”Summitul special va demonstra angajamentul de durată al Statelor Unite față de ASEAN, recunoscând rolul central al acesteia în furnizarea de soluții durabile la cele mai presante provocări ale regiunii și va comemora 45 de ani de relații SUA-ASEAN”, mai este precizat în comunicatul mai sus amintit.

Statele Unite reiterează obiectul de promovare a unei regiuni Indo-Pacifice libere și deschise, sigure, conectate și reziliente”.

ASEAN reuneşte zece ţări (Indonezia, Thailanda, Singapore, Malaezia, Filipine, Vietnam, Myanmar, Cambodgia, Laos şi Brunei), dintre care câteva cu ieşire la Marea Chinei de Sud, unde fricţiunile cu China sunt în creştere.

Citiți și:

Din Indonezia, Antony Blinken prezintă viziunea SUA pentru o regiune Indo-Pacifică ”liberă și deschisă”, capabilă să-și aleagă ”propria cale”

La mijlocul lunii februarie, secretarul de stat american, Antony Blinken, a acuzat China că încearcă să devină principala putere militară, economică, diplomatică și politică ”nu doar regională, ci şi mondială”.

Mesajul său venea la scurt timp după ce China, pentru prima dată, s-a alăturat Rusiei și a solicitat NATO să înceteze să mai primească noi membri, aluzie la Ucraina care a fost invadată ulterior de Moscova. 

Secretatul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a respins această alianță, amintind că politica ușilor deschise a adus libertate și securitate în Europa.

Așa se face că, în luna aprilie, aliații SUA din Indo-Pacific au participat pentru prima dată la o reuniune ministerială NATO, aceștia recunoscând că Rusia nu atacă Ucraina, ci ordinea internațională. 

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat marți că guvernele din întreaga lume, inclusiv cele din Rusia și China, au devenit mai represive anul trecut, cu ocazia publicării de către Departamentul de Stat a raportului anual privind drepturile omului la nivel mondial. În acest sens, șeful diplomației americane a subliniat că protejarea drepturilor omului este o chestiune de securitate, deoarece încălcarea acestora nu este decât o altă expresie a comportamentului acelorași state care încalcă și alte norme ale dreptului internațional, perturbând ordinea mondială.

„Investim atât de mult efort în documentarea acestor și altor abuzuri an de an, nu numai pentru că se aliniază cu valorile noastre cele mai sacre, ci și pentru că respectul pentru drepturile omului este o parte fundamentală a menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, care este crucială pentru securitatea și prosperitatea durabilă a Americii. Guvernele care încalcă drepturile omului sunt aproape întotdeauna aceleași care încalcă și alte părți esențiale ale acestei ordini, la fel ca și invadarea, constrângerea sau amenințarea altor țări sau încălcarea normelor comerciale. Așadar, interesul nostru de a apăra drepturile omului nu este doar de principiu; este vital pentru securitatea noastră națională”, a declarat Antony Blinken.

Rapoartele de țară privind practicile în materie de drepturi ale omului, publicate de Departament în 2022, sunt un ecou al avertismentelor președintelui Biden potrivit cărora autoritarismul este în creștere în întreaga lume. În introducerea raportului, se menționează „regresul democratic continuu pe mai multe continente și autoritarismul în creștere care amenință atât drepturile omului, cât și democrația – cel mai notabil, în prezent, prin atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei”.

„În puține locuri, consecințele umane ale acestui declin au fost atât de grave ca în războiul brutal al guvernului rus împotriva Ucrainei. Acest lucru este valabil mai ales în ultimele săptămâni, pe măsură ce forțele rusești au fost împinse din orașele și localitățile pe care le-au ocupat sau înconjurat, iar dovezile atrocităților lor pe scară largă se adună. Vedem ce lasă în urma sa acest val care se retrage – cadavrele, cu mâinile legate, lăsate pe străzi; teatrele, gările, clădirile de apartamente reduse la ruine cu civili înăuntru. O auzim în mărturiile femeilor și fetelor care au fost violate și ale civililor asediați care mor de foame și de frig”, a declarat șeful diplomației americane.

Totuși, detalii referitoare la abuzurile comise de trupele ruse în războiul din Ucraina lipsesc din raport, documentul făcând referire la anul 2021.

Președintele Biden a numit apărarea democrației și a drepturilor omului drept provocarea definitorie a vremurilor noastre. Prin convocarea primului Summit pentru Democrație în decembrie 2021 – care a reunit reprezentanți din 100 de guverne, precum și din societatea civilă și din sectorul privat – el a stârnit atenția globală față de reînnoirea democrației și respectarea drepturilor omului. Guvernele participante și-au asumat angajamente semnificative pentru a revitaliza democrația acasă și în străinătate la primul Summit, cu privire la care sunt așteptate progrese semnificative în timpul actualului An de Acțiune și înainte de organizarea unui al doilea Summit.

Încălcarea drepturilor omului în Rusia

În ceea ce privește Rusia, raportul pe țară din 2021 al Departamentului de Stat privind drepturile omului semnalează că guvernul Rusiei este unul dintre principalii violatori ai drepturilor omului, invocând relatări despre reținerea activiștilor opoziției și ai drepturilor omului, precum și a jurnaliștilor, despre suprimarea severă a libertății de exprimare și a mass-mediei, despre limitări severe ale participării la procesul politic, inclusiv restricții asupra capacității candidaților opoziției de a candida la funcții publice și de a desfășura campanii politice, precum și asupra capacității societății civile de a monitoriza procesele electorale.

Chiar săptămâna aceasta, unul dintre principalii opozanți ai președintelui rus Vladimir Putin și un critic al deciziei lui Putin de a invada Ucraina, Vladimir Kara-Murza, a fost arestat și a fost reținut la Moscova.

Alte persoane, inclusiv Aleksei Navalnîi, care a fost otrăvit și încarcerat, sunt enumerate ca exemple de privare arbitrară de viață și represalii motivate politic ale Rusiei împotriva unor persoane din interiorul și din afara țării.

Alte probleme grave identificate au legătură cu infracțiuni care implică violență sau amenințări cu violența împotriva persoanelor cu handicap, a membrilor minorităților etnice și religioase și a lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor, intersexualilor și homosexualilor, cu suprimarea severă a libertății de exprimare și a mass-mediei, cu execuții extrajudiciare, arestări arbitrare, abuzuri fizice ale suspecților de către poliție și alte infracțiuni, împreună cu impunitatea frecventă a oficialilor de securitate acuzați.

În acest sens, raportul subliniază că Guvernul rus nu a luat măsuri adecvate pentru a identifica, investiga, urmări în justiție sau pedepsi majoritatea funcționarilor care au comis abuzuri și s-au implicat în acte de corupție, ceea ce a dus la un climat de impunitate.

Chiar și înainte de invazia Rusiei, Departamentul de Stat a declarat că ocuparea și pretinsa anexare de către Moscova, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea a avut un efect negativ semnificativ asupra situației drepturilor omului.

„Guvernul rus a continuat să înarmeze, să antreneze, să conducă și să lupte alături de forțele separatiste conduse de Rusia în estul Ucrainei. Autoritățile au efectuat, de asemenea, arestări, detenții și procese motivate politic ale cetățenilor ucraineni în Rusia, mulți dintre aceștia susținând că au fost torturați”, potrivit raportului.

În același timp, societatea civilă, guvernele și oamenii din întreaga lume subliniază pe bună dreptate că Ucraina este, în mod tragic, departe de a fi singurul loc în care se comit abuzuri grave. Aceștia doresc ca comunitatea internațională să atragă atenția asupra încălcărilor drepturilor omului oriunde sunt comise și să manifeste aceeași urgență în ceea ce privește oprirea abuzurilor și tragerea la răspundere a făptuitorilor.

Încălcarea drepturilor omului în China

În ceea ce privește China, Departamentul a declarat în rapotul de țară pe anul 2021 privind practicile în domeniul drepturilor omului că „Genocidul și crimele împotriva umanității au avut loc în cursul anului împotriva uigurilor predominant musulmani și a membrilor altor grupuri etnice și religioase minoritare din Xinjiang”.

În Xinjiang, autoritățile au extins taberele de internare pentru uiguri, etnici kazahi și alți musulmani, se arată în raport, menționând că, în unele cazuri, au fost folosite școli, fabrici și închisori reamenajate pentru a reține deținuții.

China a insistat asupra faptului că ceea ce Statele Unite numesc tabere de internare sunt centre de formare profesională înființate pentru a combate preventiv terorismul și extremismul religios, îndemnând în același timp Washingtonul să nu intervină în „afacerile sale interne”.

Aceeași frază a fost folosită în raportul din 2020, care a fost primul publicat în timpul administrației președintelui Joe Biden. Eticheta de „genocid” a fost aplicată inițial în ultimele zile ale administrației precedente, sub conducerea lui Donald Trump.

De asemenea, oficialii guvernamentali chinezi și serviciile de securitate au comis adesea încălcări ale drepturilor omului cu impunitate, se arată în raport.

„Problemele semnificative în domeniul drepturilor omului au inclus relatări credibile cu privire la omoruri arbitrare sau ilegale comise de guvern; dispariții forțate comise de guvern; tortură comisă de guvern; condiții de închisoare și de detenție dure și care pun în pericol viața”, potrivit Departamentului de Stat.

Raportul a mai arătat că „disparițiile prin mijloace multiple au continuat la scară națională și sistemică” în China, referindu-se la cazul jucătoarei de tenis Peng Shuai, a cărei bunăstare a devenit o sursă de îngrijorare internațională după ce a făcut acuzații de agresiune sexuală pe rețelele de socializare împotriva unui oficial puternic.

Peng a dispărut din atenția publicului timp de aproximativ trei săptămâni după ce a afirmat în postarea de pe Weibo, care a fost ștearsă între timp, la 2 noiembrie, că a fost forțată să întrețină relații sexuale în timpul unei relații extraconjugale cu fostul vicepremier chinez Zhang Gaoling.