Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Apel urgent pentru democrație”. Cum relatează presa internațională cea de-a doua zi de proteste din România

Published

on

Zeci de mii de români au ieșit sâmbătă în stradă, pentru a doua zi la rând, pentru a-și exprima nemulțumirea față de Guvern.

Niciodată nu a mai existat o declaraţie mai clară de faliment politic din partea unui guvern, este menționat în cadrul unui articol de opinie cu titlul ”Ce se întmplă în România nu este democrație”, semnat de jurnalistul Deutsche Welle, Robert Schwartz.

Foto: Twitter

Protestele sunt văzute ca un apel urgent pentru democraţie şi normalitate într-o ţară sugrumată de cleptocraţie şi nepotism. Sunt o premieră absolută pentru Europa pentru faptul că zeci de mii de expați s-au întors acasă pentru a transmite alături de familii şi prieteni un mesaj clar, este opinia jurnalistului Deutsche Welle.

În cadrul unui alt material al aceleiași publicații este menționat că România este una dintre cele mai sărace și corupte state membre ale Uniunii Europene, completând că manifestații de acest fel au avut loc de când guvernul de stânga a preluat puterea în anul 2017.

Contestarea populară din România nu s-a relaxat. Zeci de mii de români au ieşit din nou în stradă să ceară demisia guvernului, furioşi şi din cauza exceselor forţelor de ordine care le-au tulburat mitingul din ziua precedentă, relatează France24. Ciocnirile dintre numai câteva zeci de huligani şi jandarmi s-au soldat cu 450 de răniți, vineri, amintesc jurnaliştii francezi.

Mii de români au protestat, sâmbătă, în Piața Victoriei, la o zi după ce peste 440 de persoane au fost rănite în urma incidentelor dintre jandarmi și grupurile violente, scrie și BBC News, căruia i s-a alăturat The Telegraph. 

Publicația britanică precizează că demonstrația de sâmbătă a fost una pașnică.

Protestatarii au scandat și au fluturat tricolorul și steagul Uniunii Europene, în fața Palatului Victoria, același loc unde vineri protestul a degenerat în violență, titrează News Observer, citând Associated Press.

Printre publicațiile care relatează despre cea de-a doua zi a protestelor se numără și The Guardian, care amintește în materialul său despre poziția cancelarului austriac, Sebastian Kurz, care ”a condamnat cu fermitate confruntările violente din România în urmă cărora numeroși demonstranți și jurnaliști au fost răniți. Așteptăm clarificarea totală a acestor fapte. Cameramanului rănit al ORF îi doresc însănătoșire grabnică”, a mai spus Kurz, făcând trimitere la echipa televiziunii austriece de stat.

Peste 25.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă seara, în Piața Victoriei pentru a manifesta împotriva Guvernului și coaliției PSD-ALDE. Protestul a venit la o zi de la violențele din Capitală, soldate cu 65 de răniți.

Vineri, aproximativ 50.000 de oameni au manifestat în Piața Victoriei din Capitală. Protestul a degenerat, astfel că în cursul serii au avut loc mai multe ciocniri violente între grupuri de protestatari, care au aruncat cu pietre și alte obiecte spre jandarmi, și forțele de ordine, care au folosit grenade, gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

Printre cele 440 de persoane care au primit îngrijiri medicale au fost și copii și femei, iar în jur de 65 au ajuns la spital. Totodată, procurorii militari au deschis dosar penal privind intervenţia jandarmilor în Piaţa Victoriei.

Citiți și: 

Cum relatează presa internațională violențele din cadrul protestelor antiguvernamentale din România

NATO

Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Continue Reading

#RO2019EU

NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Published

on

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

 

.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO, blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților

Published

on

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.

Continue Reading

Trending