Apelul la echilibru al vicepreședintelui grupului PPE înaintea dezbaterii privind România din Parlamentul European: Vorbim despre acțiunile unui guvern, nu despre România

Interviu realizat de Robert Lupițu

Întrevederea președintelui Klaus Iohannis cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, înaintea summitului din 23 februarie în care liderii europeni vor discuta despre viitorul cadru financiar multianual, a fost extrem de importantă în condițiile în care Comisia Europeană și Parlamentul Europeană așteaptă ca țările membre ale UE să își anunțe contribuțiile viitorul buget european, a declarat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE).

Vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European a precizat că o astfel de decizie a alocărilor naționale ar putea fi așteptată pentru Consiliul European din luna decembrie, ceea ce înseamnă că președinția României la Consiliul UE va avea oportunitatea să închidă negocierile privind cadrul financiar multianual post-2020 în primele luni ale anului 2019. Marinescu a precizat că direcția în care se îndreaptă politicile de coeziune și cea agricolă comună, politici importante pentru România, este cea a păstrării sumelor de până acum și chiar și în eventualitatea unor tăieri, diferența pe care țările membre ale UE o vor pune în plus pentru a suplini dispariția contribuției Marii Britanii ar urma să elimine din efectele unor posibile reduceri de fonduri. În același context, eurodeputatul român a mai precizat că Parlamentul European va cere țărilor UE o alocare de 1.3% din venitul național brut pentru bugetul UE.

Vorbind și despre dezbaterea care va avea loc în plenul Parlamentului European de la Strasbourg privind situația justiției din România, Marinescu a transmis că mesajul cu care trebuie să se încheie acea dezbatere este că dezbaterea vizează acțiunile unui Guvern și nu România.

Robert Lupițu (R.L.): Care sunt rezultatele și concluziile vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles, o vizită marcată de discuțiile privind Președinția României la Consiliul UE, adoptarea cadrului financiar multianual?

Marian-Jean Marinescu (M.J.M.): Eu cred că acum se va înțelege mult mai bine ce importanță are președinția Consiliului. Cred că nu este foarte clar faptul că România avea un rol foarte important atât în activitatea de la Bruxelles, cât și în adoptarea cadrului financiar și a politicilor structurale. La această vizită s-au discutat lucruri foarte importante atât pentru Europa, cât și pentru România. E foarte bine că președintele Iohannis s-a întâlnit și cu președintele Consiliului European pentru că în acest proces de adoptare a cadrului financiar multianual cel mai important rol îl joacă Consiliul European pentru că trebuie să ne dea o cifră. Noi ne facem treaba, discutăm politicile structurale și cadrul financiar, însă dacă nu avem o cifră stabilită de Consiliul European nu putem avansa. 

R.L.: Ne putem aștepta ca la summit-ul informal al liderilor UE din 23 februarie pe tema Cadrului Financiar Multianual să avem avansată o cifră sau este prematur?

M.J.M.: E foarte greu să ne gândim la acest lucru. Încă sunt state care ar dori să păstreze aceeași contribuție, sunt state care vor să crească alocația la bugetul Uniunii. Important este că Germania vrea să crească alocația la bugetul european. Franța nu a spus nu, dar avem state precum Suedia, Finlanda, Olanda sau Danemarca care au încă reticențe. Discuțiile vor mai dura. Important este ca decizia în Consiliul European să fie în decembrie 2018. În felul acesta vom avea încă două luni pentru a închide dosarele. De la cifra stabilită de Consiliul European Comisia Europeană stabilește cifrele pe fiecare capitol bugetar și pentru fiecare linie bugetară. Așa cum s-a întâmplat și acum cinci ani: putem discuta rapoartele, putem discuta regulamentele care acum cinci ani au fost 62 legate. Putem discuta, dar fără a avea cifra. În unele regulamente poți să mergi aproape până la capăt fără plafonul alocat, dar în altele nu poți. De exemplu, dacă nu știi cifra la coeziune cum determini dacă mai incluzi regiunile supra-dezvoltate. Este complicat.

R.L.: Dacă vom avea cifra alocată de către Consiliul European la summitul din luna decembrie 2018, vine la rând președinția română a Consiliului. Ce va trebui să facă aceasta?

M.J.M.: Va avea o foarte mare responsabilitate pentru că trebuie să negocieze să închidă dosarele. Președinția română va participa la ultima parte de negociere, cea dintre Consiliu și Parlament, și să închidă dosarele, ajungând la un compromis în fiecare dosare. Președinția română va avea un rol foarte important și va putea să spună că a închis bugetul, politica agricolă comună, coeziunea și toate celelalte. Acest lucru poate să creeze o imagine foarte pozitivă, dar să nu uităm că s-a discutat mult și despre justiție la această vizită a președintelui.

R.L.: Președintele Klaus Iohannis a precizat că nu putem vorbi despre o condiționare a alocării fondurilor europene de statul de drept, referindu-se la această temă ca fiind un discurs politic și a făcut referire și la poziția PPE care și-a lansat prioritățile pentru cadrul financiar multianual. În calitate de coordonator al PPE pe acest subiect, ce ne puteți spune despre prioritățile convenite?

M.J.M.: “Nu cred că va avea loc acea condiționare de statul de drept pe care a anunțat-o Comisia ca o eventuală introducere în cadrul financiar multianual. Este foarte complicat. A condiționa banii care de fapt sunt adresați cetățenilor nu e corect. Un guvern are o durată limitată de mandat, iar lucrurile se pot îndrepta. PPE a spus: Comisia dispune de mijloace pentru a interveni în chestiunea statului de drept, trebuie să intervină acolo unde este cazul, dar altceva este alocarea de fonduri europene care se adresează oamenilor.

R.L.: Cum arată politica de coeziune și politica agricolă comună, importante pentru România, în vizunea PPE?

M.J.M.: Politica de coeziune nu arată foarte bine la acest moment. În rezoluția pe care Comisia pentru bugete a Parlamentului European o va adopta cu o zi înainte de summitul informal al liderilor UE de pe 23 februarie se va cere păstrarea aceluiași nivel pentru coeziune și pentru agricultură. Lumea va înțelege până la urmă că aceste două politici sunt extraordinar de importante pentru piața unică și pentru convergența regiunilor. Este un lucru care aduce unitate. Sunt însă state net contributoare care vor să știe pe ce dau banii. Uitându-ne în urmă, sunt zece ani de când primim bani, iar diferența dintre regiunile noastre și media europeană, diferență pe care se bazează alocația de la coeziune, nu s-a schimbat. Nu am distribuit banii în direcțiile care trebuiau, adică în direcțiile economice și în dezvoltare durabilă. E bun și un parc, e bun și un teren de sport, dar mai bună ar fi o fabrică de procesat produse agricole. Asta creează locuri de muncă și o dezvoltare durabilă. Și în cazul în care eventual se va micșora cuantumul sumelor alocate acestor două politici nu cred că vorbim de o mare tăiere.

 R.L.: Dar ne putem aștepta la acest lucru în condițiile în care există și noi provocări?

M.J.M.: Deocamdată comisarul Oettinger a spus: nu ne atingem de Erasmus, nu ne atingem de programele pentru sateliți și de cercetare. Nu a spus de celelalte nici așa, nici așa. Este evident că plățile directe rămân la fel. Comisarul Hogan insistă pe convergență, adică să se micșoreze diferența între est și vest. Acolo este o problemă eventual de pilonul 2, cel pentru dezvoltare rurală. Atât pilonul 2, cât și politica de coeziune sunt pe N+3 și dacă ne uităm pe ce s-a întâmplat în urmă o să constatăm că nu s-au cheltuit toți banii alocați pe coeziune. Dacă insistăm pe flexibilitate, așa cum Parlamentul insistă la fel ca acum cinci ani – și anume, câți bani s-au alocat, atâția trebuie cheltuiți – eu cred că se poate trăi foarte bine și cu o eventuală scădere la aceste două politici. Practic, să nu se mai întoarcă niciun euro înapoi la statele membre. Trebuie să avem soluții și să evaluăm corect. Parlamentul European va cere coeziune și agricultură cu aceleași sume, nu același procent, ca acum și va cere creștere la cercetare de 50%, creștere la Erasmus și alocări noi pentru apărare, securitate și migrație. Parlamentul va cere ca statele membre să aloce 1.3% din venitul național brut la viitorul buget. Acum este aproximativ 1%. Comisarul Oettinger a zis 1.1x. În alte discuții, a spus că probabil va fi vorba despre 1.2%

R.L.: Acel 1.2-1.3% ar fi menit să suplinească gaura pe care o lasă Marea Britanie la bugetul Uniunii?

M.J.M.: Un procent de 1.1% va acoperi lipsa contribuției Marii Britanii, însă un procent de 1.2-1.3% permite finanțarea politicilor noi. Atunci este normal să rămână aceste politici vechi, coeziune și agricultură, la același nivel.

R.L.: În discuțiile președintelui Klaus Iohannis cu președintele Consiliului European s-a discutat și despre viitorul Europei din perspectiva alegerilor europene din anul 2019, inclusiv procesul Spitzenkandidaten sau listele transnaționale pentru Parlamentul European. Cum vedeți alegerile din 2019 din aceste două perspective?

M.J.M.: Acest sistem a fost deja aplicat în anul 2014 și nu este o problemă să se repete. Fiecare familie politică își prezintă candidatul pentru președinția Comisiei Europene înainte de alegeri. Cei care votează partidele aparținând acelei familii politice știu că dacă familia respectivă va avea majoritatea în Parlamentul European, atunci ea va va președintele Comisiei Europene. Ar fi o confirmare a ceea ce atunci a fost o înțelegere în Parlament. Cu listele transnaționale este o problemă. În primul rând, nu sunt prevăzute nicăieri. Parlamentul are un raport în lucru, ce va fi votat săptămâna viitoare la Strasbourg în care a introdus și această idee de liste transnaționale și a fost votat în Comisia de specialitate. Prin tratat, Parlamentul este obligat să facă o propunere către Consiliu înainte de alegeri privind structura instituției. Listele transnaționale reprezintă o părere politică pe care nu știu dacă va fi luată în calcul de către Consiliu. Eu nu cred că este o idee bună mai ales cu ceea ce s-a adăugat la raport și anume că nu doar o familie politică poate să prezinte o listă transnațională, ci și o familie formată din mișcări. Cum a fost mișcarea lui Macron în Franța care a avut scopul de a câștiga președinția, dar nu a avut o ideologie politică. Va fi destul de complicat pentru că ar însemna să se schimbe toate legile electorale naționale și ar provoca foarte multă confuzie. Gândiți-vă la niște mișcări conduse de Le Pen, Grillo, Wilders. Nu ar fi bine pentru Europa.

R.L.: Având în minte și declarația președintelui Comisiei Europene potrivit căreia nu este cazul să activăm articolul 7 pentru România, dar săptămâna viitoare ne așteaptă o dezbatere la Strasbourg în plenul Parlamentului European privind situația justiției. Dacă ar fi să previzualizăm momentul și importanța lui, unde l-am încadra?

M.J.M.: Președintele Juncker a spus și faptul că dacă legile nu se încadrează în regulile de bază ale statului de drept, atunci se va discuta astfel. Comisia Europeană așteaptă niște modificări. Nu suntem într-o poziție foarte confortabilă. Am văzut o poză cu noul guvern cu steagul României fără steagul Uniunii. Ceea ce nu o înțeleg foarte bine. Dacă e o eroare, toată lumea greșește. Să nu fie altceva. Faptul că se discută în Parlamentul European despre România pe această temă nu este bine. Referitor la dezbatere, trebuie să găsim un echilibru, ceea ce va fi greu, în care să se spună că este vorba despre un guvern, nu e vorba de România. Un guvern trecător care poate să mai stea încă trei ani sau mai puțin. Dar nu este vorba de România. S-au mai discutat situația Poloniei, a Ungariei. Nu este bine să intrăm într-un astfel de grup”.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.