Connect with us

U.E.

Apostolos Tzitzikostas, noul președinte ales al CoR: Comitetul European al Regiunilor trebuie să devină punctul de referință în UE pentru toate problemele locale și regionale

Published

on

Apostolos Tzitzikostas, guvernatorul regiunii Macedoniei Centrale din Grecia, a fost ales noul președinte al Comitetului European al Regiunilor. 

”Comitetul European al Regiunilor trebuie să devină punctul de referință în Uniunea Europeană pentru toate problemele locale și regionale”, a transmis noul președinte al CoR în discursul său. 

Membru de 13 ani în această instituție, Apostolos Tzitzikostas, dorește o schimbare a Comitetului European al Regiunilor, și a prezentat în fața noilor colegi un plan bazat pe trei piloni: Modernizarea administrației, un dialog concentrat între cetățeni și Uniunea Europeană și stabilirea unei agende pentru ca acest Comitet să devină punctul de referință în Uniunea Europeană .

Potrivit noului președinte, în timpul acestui mandat, Comitetul European al Regiunilor va reprezenta ”puntea dintre Europa și cetățenii săi”.

Prin statutul său de președinte, intenționează să folosească toate cunoștințele sale și experiența sa pentru a face din CoR punctul de referință pentru toată Europa.

Reamintim că în această săptămână, mai exact de marți până joi, Comitetul European al Regiunilor (CoR) se reunește în sesiunea plenară inaugurală a noului său mandat de cinci ani.

De asemenea, plenul CoR va marca o premieră, anume crearea grupului Verzilor, cel de-al șaselea și cel mai nou grup politic din Comitetul European al Regiunilor.

Apostolos Tzitzikostas a fost unicul candidat la șefia CoR.

Tzitzikostas a fost desemnat candidat la șefia CoR de către PPE la 31 ianuarie, acesta subliniind că ambiția sa este să aducă ”o valoare adăugată Uniunii Europene”, luând în considerare ”diferitele identități care provin din comunitățile locale, regionale și naționale”.

Prima reuniune CoR după Brexit: Comitetul Regiunilor trece de la 350 la 329 de membri

Aceasta este prima întâlnire la nivelul Comitetului European al Regiunilor fără membri din Regatul Unit. Înainte de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, CoR avea 350 de membri, cu 24 din Marea Britanie. Trei dintre aceste locuri au fost redistribuite țărilor ale căror delegații au fost reduse odată cu aderarea Croației la UE în 2013: Cipru, Estonia și Luxemburg.

Membrii CoR sunt selectați în conformitate cu normele naționale și confirmate de guvernul lor național și de Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene. Mandatul unui membru, care a început oficial la 25 ianuarie, se încheie cu pierderea mandatului său de la o adunare aleasă locală sau regională.

Cine sunt aleșii locali și regionali din România care fac parte din mandatul 2020-2025 al CoR

Membrii Comitetului Regiunilor pentru o nouă perioadă de cinci ani, care a început la 26 ianuarie 2020 și se va încheia la 25 ianuarie 2025, au fost numiți de Consiliul Uniunii Europene la finele anului trecut.

În ce privește membrii numiți din partea României, aceștia sunt: Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita, Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, Victor Moraru, președintele Consiliului Județean Ialomița, Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, București, Alin – Adrian Nica, primarul comunei Dudeștii Noi, Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj, Adrian Teban, primarul orașului Cugir, Gabriela Florica Tulbure, primarul orașului Sein, Marius Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Ioan Ursăciuc, primarul orașului Gura Humorului.

După prima ședință a noului Birou al CoR, Adunarea plenară va discuta și va vota mai multe rezoluții și avize, inclusiv avizul pe tema ”Exodul creierelor în UE: abordarea provocării la toate nivelurile, al cărei raportor este primarul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc.

Sesiunea plenară din februarie 2020 va fi sesiunea inaugurală pentru cel de-al șaptelea mandat al Comitetului European al Regiunilor.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Irlanda: Prim-ministrul Leo Varadkar redevine practician medical pentru a ajuta sistemul de sănătate în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Council of the European Union

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, s-a înregistrat din nou ca practician medical şi va lucra o tură pe săptămână pentru a da o mână de ajutor în contextul crizei coronavirusului, a spus duminică un purtător de cuvânt al biroului său, potrivit Reuters, informează Agerpres.

Varadkar a lucrat ca medic timp de şapte ani înainte de a renunţa la profesie şi de a deveni politician şi a fost scos din registrul medical în 2013.

Conform unui articol din Irish Times, Varadkar s-a înregistrat din nou în martie în contextul în care criza lua amploare şi intenţionează să lucreze pentru serviciul de sănătate (Health Service Executive – HSE) cu o tură pe săptămână într-o zonă potrivită calificărilor sale.

În martie, ministrul Sănătăţii, Simon Harris, a lansat o campanie de recrutare de specialişti pentru ca serviciul de sănătate să poată face faţă pandemiei de coronavirus, folosind mesajul: “Ţara are nevoie de voi”.

HSE a precizat că a vorbit cu mii de specialişti în îngrijiri de sănătate care ar putea fi eligibili să revină în câmpul muncii, după ce a primit peste 70.000 de răspunsuri la iniţiativa sa, intitulată: “La dispoziţie pentru Irlanda”.

Conform Irish Times, Varadkar ajută la evaluările medicale prin telefon. Orice persoană care e posibil să fi fost expusă la coronavirus este iniţial evaluată prin telefon.

Varadkar vine dintr-o familie de medici. El este fiul unui doctor şi al unei asistente, conform Irish Times, iar partenerul său de viaţă, două surori şi soţii acestora lucrează cu toţii în sistemul de sănătate.

Irlanda înregistrează peste 4.600 de cazuri confirmate cu noul coronavirs și 137 de decese.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) atrage atenția asupra crizei COVID-19 în taberele de refugiați

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) atrage atenția asupra crizei COVID-19 în taberele de refugiați.

Parlamentul European subliniază că este necesar ca ”situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al Uniunii Europene pentru prevenirea răspândirii Covid19”, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile, se arată în comunicatul oficial.

În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.

Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.

Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending