Connect with us

U.E.

Apostolos Tzitzikostas, președintele Comitetului European al Regiunilor, își donează 50% din salariu pentru lupta cu pandemia

Published

on

© EPP Group CoR/ Facebook

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, își va dona 50% din salariul pentru următoarele două luni în vederea combaterii pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

În contextul în care toate instituțiile europene lucrează împreună în lupta cu pandemia, Comitetul European al Regiunilor a publicat inițiativele grupurilor politice din cadrul instituției, pentru a-i ajuta pe aleșii locali și regionali ai Uniunii Europene.

Partidul Popular European: Printre exemplele disponibile pe o pagină de internet specială se numără o decizie a Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, care a donat 50 % din salariul său și întâlniri video din gospodărie de către Eddy van Hijum (Țările de Jos), comisar din provincia Overijssel.

Primarul orașului Gabrovo (Bulgaria), Tanya Hristova, a mobilizat un producător local de textile pentru a fabrica îmbrăcăminte de protecție, în timp ce Juan Manuel Moreno Bonilla, președintele Andalucía (ES), a realizat un proiect pentru realizarea unei măști respiratorii în regiunea sa în mai puțin de o săptămână. Pentru informații suplimentare aici.

Partidul Socialist European: A creat pagina de internet a grupului care ajută conducerea sectorului de business de către președinta Concha Andreu care va produce materiale pentru profesioniștii din domeniul sănătății (imprimarea 3D dovedind potențialul de salvare), în timp ce Johanna Rolland (FR), primarul orașului Nantes, subliniază că ajutorul alimentar Nantes oferă sprijin ONG-urilor.

În Viena, Peter Florianschütz (AT) și colegii săi s-au concentrat pe comunicare și informare, inclusiv prin înregistrări video animate pentru copii și mesaje în limbile celor mai mari grupuri minoritare privind noul coronavirus.

Renew Europa: A creat o pagină de internet a grupului care are o defalcare pe țări a acțiunilor întreprinse de membrii săi și de autoritățile lor locale. Primarul din Trbovlje, Trbovlje, Jasna Gabrič a oferit cazare gratuită pentru lucrătorii din domeniul sănătății și îngrijirea personalizată de către voluntari pentru copiii lor.

Citiți aici toate măsruile luate de membrii Comitetrului Europen al Regiunilor.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii solicită sprijinirea soluțiilor de stocare, hidrogenul verde, pentru a atinge mai repede neutralitatea climatică

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii au votat un raport prin care au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol crucial pentru a se atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și solicită sprijinirea soluțiilor de stocare, cum ar fi hidrogenul sau bateriile de casnic, se arată în comunicatul oficial. 

Raportul a fost adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri.

Autoarea raportului, Claudia Gamon (Renew Europe, Austria), a menționat că ”stocarea energiei va fi esențială pentru tranziția spre o economie decarbonizată, bazată pe surse regenerabile de energie. Cum electricitatea generată de energia eoliană sau solară nu este întotdeauna disponibilă în cantitățile necesare, va trebui să o stocăm în cantități mai mari. Pe lângă tehnicile despre care știm deja că funcționează bine, cum ar fi acumularea hidraulică prin pompare, mai multe tehnologii vor juca un rol crucial în viitor, precum noile tehnologii pentru baterii, stocarea energiei termice sau hidrogenul verde. Ele trebuie să capete acces la piață pentru a asigura aprovizionarea constantă cu energie a cetățenilor europeni.”

Hidrogenul verde

Parlamentul solicită Comisiei Europene și statelor membre să elimine barierele de reglementare care împiedică dezvoltarea proiectelor de stocare de energie, cum ar fi dubla impozitare sau lipsa normelor aferente în codurile de rețea ale Uniunii. Rețelele transeuropene de energie trebuie revizuite și ele pentru a îmbunătăți criteriile de eligibilitate pentru cei care doresc să dezvolte instalații de stocare a energiei, spun eurodeputații.

Aceștia au evidențiat și potențialul hidrogenului produs din surse regenerabile (așa-numitul „hidrogen verde”) și au solicitat Comisiei să sprijine în continuare activitățile de cercetare și dezvoltare legate de dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen. Măsurile de sprijin ar putea ajuta la reducerea costurilor legate de hidrogenul verde și i-ar putea asigura viabilitatea economică, adaugă aceștia. Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă infrastructura de gaze poate fi modernizată astfel încât să permită transportul hidrogenului, dat fiind că gazele naturale se folosesc doar într-o etapă de tranziție, urmând ca utilizarea lor să scadă treptat.

Bateriile fabricate în Uniune și noile opțiuni de stocare

Parlamentul sprijină și eforturile Comisiei de a crea standarde pentru bateriile europene și de a reduce dependența de fabricarea lor în afara Europei. Uniunea Europeană depinde în mare măsură de importurile de materii prime din surse unde extracția implică degradarea mediului înconjurător. Această situație ar trebui ameliorată prin îmbunătățirea sistemelor de reciclare și prin aprovizionarea durabilă cu materiale prime, eventual din UE.

În fine, eurodeputații propun modalități pentru a sprijini alte opțiuni de stocare, cum ar fi stocarea de energie mecanică și termică, precum și dezvoltarea unor sisteme de stocare descentralizate prin bateriile de uz casnic, stocarea energiei termice în contextul locuințelor, tehnologia de la vehicule la rețea și sistemele energetice casnice inteligente.


Pentru a atinge obiectivele Pactului verde și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, sistemul energetic european va trebui să aibă emisii neutre de carbon (adică să emită cel mult atât carbon cât poate absorbi) până în a doua jumătate a secolului. Însă, deși sursele regenerabile de energie sunt fundamentale pentru a putea realiza acest obiectiv, unele dintre cele mai importante surse nu sunt întotdeauna fiabile: producția de energie solară și eoliană depinde de momentul zilei, de anotimpuri și de vreme. Cum ponderea surselor de energie regenerabile și cu producție variabilă crește, capacitatea de stocare a energiei va juca un rol din ce în ce mai important pentru a stoca energia între momentul producerii și cel al consumului.

Comisia Europeană estimează că Uniunea va trebui să poată stoca de șase ori mai multă energie decât în prezent pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

Continue Reading

U.E.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, discuție cu Laura Codruța Kovesi privind numărul procurilor delegați de România la Parchetul European

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat vineri, 10 iulie, în cadrul unei reuniuni organizate la nivel înalt între autorităţile române și Procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi, unde au fost discutate mai multe aspecte privind funcționarea viitorului Parchet European, dar și numărul de procurori europeni delegați de România, se arată în comunicatul remis Caleaeuropeana.ro. 

Întâlnirea a avut loc în aplicarea art. 13 alin. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), potrivit căruia Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru și ajungerea la un acord, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru.

Reuniunea a avut pe agendă demersurile legislative şi instituţionale necesare operaţionalizării EPPO, precum şi susţinerea EPPO pentru creşterea bugetului şi operaţionalizarea acestuia la nivel european, la sfârşitul acestui an.

Astfel, discuţiile s-au concentrat pe stabilirea numărului procurorilor europeni delegați pentru România și competența teritorială a acestora, la cazuistica de până acum a DNA privind dosarele ce au ca obiect protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar şi la noile competenţe pe care procurorii europeni delegaţi le vor avea în România, în numele Parchetului European, şi alocarea bugetară existentă pentru această structură europeană.

Ministerul Justiției va comunica în perioada imediat următoare numărul procurorilor europeni delegați de România.

În România, procurorii europeni delegaţi vor beneficia de sprijinul unei structuri organizate la nivel central în cadrul DNA, având un număr de 20 de posturi – poliţişti, specialişti, grefieri. În ceea ce privește structura de sprijin a EPPO, Guvernul român va face eforturi pentru alocarea de resurse umane, logistice şi financiare suficiente pentru susținerea activității procurorilor europeni delegați în România. Procurorii europeni delegaţi își vor desfășura activitatea în integralitate pentru Parchetul European, fiind remunerați de către acesta, urmând ca statul român să plătească contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate aferente remunerației primite.

Referitor la bugetul EPPO, Ministrul Justiţiei şi Ministrul Finanţelor Publice au reiterat sprijinul României pentru alocarea în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene a unui buget adecvat funcționării eficiente a Parchetului European, care să țină seama de statutul şi rolul acestui organ independent al UE.


Parchetul European este programat să devină operațional la finalul anului 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre.

Crearea EPPO marchează o dezvoltare fundamentală în lupta împotriva crimelor care afectează bugetul UE. De asemenea, este un pas important spre crearea unei zone comune de justiție penală în Uniunea Europeană în ansamblu. În prezent, numai autoritățile naționale pot investiga și judeca fraudele din bugetul UE, însă competențele lor se opresc la frontierele naționale și instrumentele lor de combatere a fraudei financiare la scară largă, în mai multe țări, sunt limitate. EPPO va putea acționa rapid peste granițe fără a fi nevoie de proceduri îndelungate de cooperare judiciară. Acest lucru ar trebui să conducă la urmărirea penală mai eficientă și să ajute la recuperarea mai rapidă a banilor fraudați.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că planul lui Michel, intitulat sugestiv “Repair. Reform. Remodel”, securizează resursele alocate României în cadrul politicii de coeziune.

Propunerea președintelui Consiliului European securizează resursele alocate României pentru politica de coeziune, esențială pentru recuperarea decalajelor economice de către țara noastră. Experții fac, pe baza acestei propuneri, simulări pentru a vedea ce impact au noile propuneri asupra fondurilor alocate politicii agricole comune“, au menționat sursele citate.

Amintim că președintele Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în care i-a prezentat liniile de negociere ale României în pregătirea summitului extraordinar din 17-18 iulie. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat atunci “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. 

În privința fondului de recuperare economică de 750 de miliarde, sursele citate au precizat că urmează discuții destul de dure între grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – și principalii beneficiari ai acestui fond, în special Spania, Italia sau Grecia.

Discuțiile dificle nu vor fi purtate neapărat în privința sumelor alocate, cât în privința condițiilor“, au precizat sursele citate, având în vedere că statele frugale solicită ca statele care vor beneficia cel mai mult de acest plan de redresare să implementeze reforme, lucru cerut și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Amintim că din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Propunerea lui Charles Michel (disponibilă aici) cuprinde, asemenea propunerii Comisiei Europene, și referiri la cele trei plase de siguranță deja adoptate de țările membre prin care au fost deblocate fonduri de 540 de miliarde de euro, la care se adaugă cele 750 de miliarde de euro din Next Generation EU și cele 1.074 de miliarde din CFM 2021-2027.

De asemenea, planul președintelui Consiliului European păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă a operat ușoare modificări asupra repartizărilor acestor sume. 

Astfel, Facilitatea pentru redresare și reziliență, care va avea doi co-raportori români în Parlamentul European, va fi bugetată cu 560 de miliarde de euro, dintre care 310 miliarde vor fi disponibile prin subvenții, iar 250 de miliarde prin împrumuturi, asemenea propunerii Comisiei Europene. De asemenea, președintele Consiliului European propune ca 70% dintre subvențiile oferit să poate fi angajate în anii 2021-2022, iar 30% dintre acestea până la finalul anului 2023.

În cadrul acestei facilități, România ar putea beneficia de aproximativ 25 de miliarde de euro din cele 31,2 – 33 de miliarde menționate în volumul total.

Planul lui Michel mai alocă:

– 50 de miliarde de euro pentru inițiativa React-EU (față de 55 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană);

– 30 de miliarde de euro pentru Fondul privind o Tranziție Justă (aceeași alocare precum cea a Comisiei);

– 15 miliarde de euro pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 26 de miliarde de euro în cadrul noului Instrument de sprijin pentru solvabilitate (aceeași alocare și din partea Comisiei);

– 30,3 de miliarde de euro la nivelul programului de investiții InvestEU (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 7,7 miliarde de euro pentru noul program de sănătate Health4EU (la fel ca în propunerea Comisiei Europene);

– 2 miliarde de euro pentru inițiativa rescEU (aceeași sumă propusă și de Comisia Europeană);

– 13,5 miliarde de euro destinate programului de cercetare Orizont Europa (alocare identică cu cea avansată de Comisie);

– 15,5 miliarde de euro pentru sprijin acordat partenerilor globali ai UE, inclusiv ajutor umanitar (față de 16,5 miliarde propuse de Comisie);

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro propus de Charles Michel este cu 26 de miliarde de euro mai mic decât cel propus de Comisia Europeană la 27 mai.

1) piața unică, inovație și piața digitală (131,3 miliarde);

2) coeziune și valori (380,5 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (355,6 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (13,57 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (98,4 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

Domeniile în care șeful Consiliului European a ajustat alocările bugetare vizează administrația publică europeană, vecinătatea și politica globală, securitatea și apărarea, reurse naturale și mediu

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 17 iulie și se va încheia pe 18 iulie, însă  mai mulți oficiali europeni au sugerat că ar putea fi nevoie de o a doua reuniune pentru ca șefii de stat sau de guvern să ajungă la un consens, aprobarea bugetului necesitând unanimitatea tuturor celor 27 de state membre.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri. De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending