Europa trebuie “să se trezească” şi să-şi dezvolte capacitatea industrială în sectorul militar, în faţa ameninţărilor venite dinspre ţări autoritare precum Rusia sau Iran, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce a subliniat că impulsul Europei de a deveni un actor mai puternic în domeniul apărării și securității nu înseamnă că blocul european se va îndepărta de NATO.

“Suveranitatea europeană este necesară, dar suveranitatea europeană nu va fi niciodată în detrimentul aliaților și prietenilor noștri și nu va afecta niciodată importanța și necesitatea NATO”, a declarat aceasta în fața audienței la o conferință europeană pentru apărare și securitate, conform Politico Europe.

Pregătirea, investițiile și parteneriatele sunt cele trei priorități pentru viitor, a adăugat președintele Comisiei, care candidează în prezent pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și candidează pe o platformă care pune apărarea în prim-plan.

Dar, în timp ce Bruxelles-ul caută să își asume un rol mai important și mai principal în domeniul apărării – lansând, de exemplu, luna trecută o strategie industrială europeană de apărare și cu Ursula von der Leyen pledând pentru crearea unui post de comisar european pentru apărare în viitoarea Comisie, oficialii NATO se tem de suprapunerile cu alianța militară.

“Pe măsură ce ne consolidăm propria securitate în materie de apărare, vom consolida, desigur, parteneriatul nostru de bază cu NATO: O apărare europeană mai suverană și mai bine finanțată nu va face, desigur, decât să întărească NATO”, a declarat von der Leyen.

Europe’s defence is a task for all of Europe.

Europe is responding to increasing threats with practical steps.

We’re spending more developing European projects & capacities.

And investing in our high-end defence capabilities.

It’s time to step up ↓ https://t.co/2yrIJWUcgO

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 17, 2024

Făcând apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața unor regimuri autoritare precum Iranul, Rusia și Coreea de Nord, care lucrează împreună, ea a încercat totuși să liniștească țările UE care se tem că Comisia Europeană va face o preluare de putere în domeniul apărării.

“Permiteți-mi să fiu foarte clară: statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru trupele lor”, a declarat ea.

“Este momentul ca Europa să se trezească pe planul apărării şi securităţii întrucât mizele sunt imense (…) Ameninţarea războiului probabil că nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta”, a indicat Ursula von der Leyen.

Apelul lui von der Leyen, care coincide cu reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern de la Bruxelles, consacrată în special pieței unice și competitivității europene, vine în aceeași zi în care Parlamentul European a dat publicității ultimul Eurobarometru premergător alegerilor europene din 6-9 iunie.

Potrivit sondajului, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial. Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%).

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

În același context, președinta Comisiei Europene a anunțat că fostul președinte finlandez Sauli Niinisto va întocmi raport privind modul în care poate fi îmbunătățită pregătirea civilă și de apărare a Europei, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”.

Mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spaţiul Schengen în 2023, atingându-se 92% din nivelurile anterioare pandemiei, din 2019, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la economia Uniunii Europene, indică raportul anual privind starea spaţiului Schengen publicat marţi de Comisia Europeană.

Raportul din 2024 privind starea spaţiului Schengen prezintă realizările, provocările şi evoluţiile din spaţiul Schengen în decursul ultimului ciclu 2023-2024.

Potrivit acestuia, în 2023 spaţiul Schengen a rămas solid şi este în continuare cea mai vizitată destinaţie din lume, turismul contribuind cu aproape 10% din PIB-ul Uniunii şi oferind locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Raportul arată de asemenea că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare, de exemplu un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării poliţieneşti, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne, precum şi un cadru de guvernanţă Schengen integrat, pentru care Comisia va continua să lucreze în vederea unei analize mai complete a datelor, în strânsă cooperare cu agenţiile UE şi cu statele membre.

Au fost luate măsuri istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, aminteşte raportul. Pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

Consiliul Schengen programat să se desfăşoare pe 13-14 iunie urmează să dezbată acest raport şi să adopte propunerea de recomandare a Comisiei.

Spaţiul Schengen a devenit cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, garantând călătorii fără probleme şi în condiţii de siguranţă pentru o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, spaţiul Schengen este esenţial pentru competitivitatea Uniunii Europene.

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

“Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

“Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.