Connect with us

U.E.

Aproape 100 de companii s-au mutat din Regatul Unit în Olanda, pe fondul posibilității unui Brexit fără acord

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

98 de companii din Regatul Unit au decis să-și mute sediul în Olanda, în vreme ce alte 300 iau în calcul această idee, ca urmare a incertitudii care domnește asupra Brexit-ului, a anunțat Agenţia guvernamentală olandeză pentru Investiţii Străine (NFIA), potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Incertitudinea în creştere din Marea Britanie şi posibilitatea unui divorţ fără acord provoacă îngrijorări în rândul acestor companii. De aceea din ce în ce mai multe companii se reorientează spre Olanda ca o posibilă bază pentru piaţa europeană”, a spus comisarul NFIA, Jeroen Nijland.

Citiți și:
Brexit: Olanda începe ofensiva economică pentru transferarea operațiunilor a peste 250 de companii care activează în Marea Britanie

Agenția a completat că, pe lângă cele aproape 100 de companii care și-au mutat deja sediul, alte 325 au în vedere o decizie similară, pe fondul îngrijorărilor că vor pierde accesul la piața unică europeană în cazul unui Brexit fără acord, informează Politico Europe.

Potrivit NFIA, Olanda este deosebit de atractivă pentru companiile care activează în domeniile financiar, IT, media, publicitate şi sănătate. Multe din companiile cares-au mutat deja sau intenţionează să se mute în Olanda au făcut acest lucru pentru că au nevoie de o licenţă bancară sau drepturi de difuzare pentru a putea activa în continuare în UE. NFIA a dat drept exemple de companii care s-au mutat în Olanda nume precum Bloomberg, AMBest, Discovery şi banca japoneză Norinchukin.

Potrivit unui raport al guvernului britanic, publicat de The Sunday Times la 19 august, un Brexit fără acord va avea efecte dezastruoase asupra Regatului Unit.

Conform documentului confidențial, acesta s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

Published

on

Photo collage © PES/ Flickr and © No. 10/ Flickr

Germania și Regatul Unit au avertizat că o nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia, după apelul telefonic de joi între premierul britanic Boris Johnson și cancelarul german Olaf Scholz, informează Downing Street.

Potrivit sursei citate, liderii au discutat despre evoluțiile îngrijorătoare de la granița ucraineană și au convenit că o nouă agresiune militară ar avea un cost ridicat pentru Rusia.

Aceștia și-au împărtășit îngrijorarea profundă față de acțiunea destabilizatoare în curs de desfășurare a Rusiei în Ucraina și au declarat că orice invazie în Ucraina ar fi o gravă greșeală strategică.

De asemenea, cu ocazia unei vizite în Australia, ministrul de externe britanic Liz Truss l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”. Kremlinul, a spus aceasta, „nu a învățat lecțiile istoriei”, iar o „invazie va duce doar la un impas teribil și la pierderi de vieți omenești, așa cum o știm din războiul sovieto-afgan și din conflictul din Cecenia”.

În context, Boris Johnson a subliniat importanța colaborării aliaților din NATO pentru un răspuns coordonat.

Liderii britanic și german au convenit să rămână în contact strâns pe această temă, iar premierul Boris Johnson a declarat că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze îndeaproape cu cancelarul Scholz pe parcursul președinției G7, deținută de Regatul Unit. 

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

Continue Reading

U.E.

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

Published

on

© Szijjártó Péter/ Facebook

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii pandemiei de coronavirus, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, informează MTI, preluat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ministrul a participat la anunțarea primei investiții în Ungaria de către Arnest Group, finanțat de Rusia.

Fabrica de containere metalice şi încărcătoare de aerosoli din Alsózsolca va fi construită până la sfârșitul anului 2024. Proiectul are o valoare de 17 miliarde de forinți, la care statul va contribui cu un total de șapte miliarde de forinți, inclusiv subvenții pentru formare, pentru a ajuta la crearea a 256 de noi locuri de muncă.

În discursul său, ministrul de externe de la Budepesta a subliniat că investițiile din Est joacă un rol din ce în ce mai important în economia maghiară, ceea ce confirmă succesul politicii de de deschidere către Est.

Szijjártó a subliniat că această dezvoltare a trebuit să fie convenită în ciuda sancțiunilor împotriva Rusiei și a criticilor privind cooperarea bilaterală pragmatică. El a spus că, în timp ce mulți actori internaționali au dorit să blocheze cooperarea, guvernul a fost interesat de un parteneriat bazat pe respect reciproc, din care ambele părți să beneficieze în mod egal.

„Este ironic faptul că țările din Europa de Vest caută același tip de cooperare, dar din cauza cătușelor corectitudinii politice, preferă să recurgă la critici, la un limbaj ostil, în timp ce fac afaceri uriașe în sau cu Rusia”, a spus el.

Pentru a ilustra acest aspect, Péter Szijjártó a subliniat că, de când UE a introdus restricții în 2015, comerțul dintre statele membre ale UE și Rusia a crescut cu 16%, exporturile germane au crescut cu 21%, iar cele franceze cu 44%.

„Critici zgomotoase, afaceri mari. Aceasta pare să fie abordarea vest-europeană din acest punct de vedere”, a spus șeful diplomației ungare, adăugând că Ungaria duce o politică onestă și în această privință.

De asemenea, Szijjártó a subliniat că, dacă guvernul nu ar fi adoptat o politică externă bazată pe interesul național și ar fi cedat presiunilor, ar fi avut mai puțin succes în lupta împotriva pandemiei, ar fi fost mai puțin capabil să garanteze securitatea energetică și nu ar fi reușit să obțină anumite succese economice.

Ministrul a mai precizat că cifra de afaceri comercială dintre Ungaria și Rusia a crescut cu 51% anul trecut, în timp ce exporturile maghiare au crescut cu 15%, depășind două miliarde de dolari.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Published

on

© European Commission Twitter

Deputații europeni au făcut presiuni pentru a include dreptul la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la o zi după ce președintele francez Emmanuel Macron s-a angajat să deschidă o astfel de dezbatere în cadrul Consiliului UE.

Organizația Mondială a Sănătății consideră avorturile în condiții de risc o “pandemie care poate fi prevenită” și care provoacă moartea a mii de femei în fiecare an, informează EUobserver.

În Uniunea Europeană, Malta este singura țară în care avortul este complet interzis. Însă Polonia a impus în 2020 o interdicție aproape totală, declanșând proteste masive în întreaga țară.

Citiți și: Eurodeputații condamnă noua lege a avortului din Polonia: UE trebuie să reacționeze la ”prăbușirea statului de drept”

De asemenea, în multe state membre UE există bariere juridice în calea avortului, cum ar fi consilierea obligatorie sau perioadele de așteptare. UE nu are un cuvânt de spus în ceea ce privește drepturile sexuale și reproductive, inclusiv avortul, deoarece politicile de sănătate sunt de competența statelor membre.

Însă Emmanuel Macron, a cărui țară deține în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, dorește să discute includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE, o măsură care ar necesita un acord între toate statele membre.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat  miercuri în plenul Parlamentului European asupra actualizării acestei Carte.

„În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort. 

Drepturile sexuale și reproductive au devenit un subiect important în timpul ședinței plenare din această săptămână, în care eurodeputata malteză Roberta Metsola a fost aleasă în funcția de președinte al Parlamentului European. Deși s-a angajat să reprezinte “vocea majorității” în ceea ce privește problemele legate de drepturile reproductive, unii eurodeputați sunt îngrijorați de istoricul votului ei în ceea ce privește drepturile sexuale și avortul.

„Dacă trăim pe un continent al drepturilor și libertăților, atunci trăim pe un continent în care drepturile și libertățile pot evolua și se pot dezvolta în continuare. Știu că nu va fi ușor, dar este o discuție care merită”, a transmis ministrul francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, în fața deputaților europeni.

Unii legislatori conservatori ai UE au cerut președinției franceze să retragă această propunere, argumentând că țări precum Polonia și Ungaria nu vor face niciodată parte dintr-o Uniune care nu respectă dreptul la viață.

„Femeile nu ar trebui să fie forțate să aibă copii. O interzicere a avortului nu înseamnă că se nasc mai puțini copii, ci înseamnă că mor mai multe femei”, a declarat joi președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, în timpul unei dezbateri în plen.

Continue Reading

Facebook

NATO14 mins ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE25 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI27 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL30 mins ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.2 hours ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

INTERVIURI27 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda19 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending