Connect with us

U.E.

Aproape 100 de companii s-au mutat din Regatul Unit în Olanda, pe fondul posibilității unui Brexit fără acord

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

98 de companii din Regatul Unit au decis să-și mute sediul în Olanda, în vreme ce alte 300 iau în calcul această idee, ca urmare a incertitudii care domnește asupra Brexit-ului, a anunțat Agenţia guvernamentală olandeză pentru Investiţii Străine (NFIA), potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Incertitudinea în creştere din Marea Britanie şi posibilitatea unui divorţ fără acord provoacă îngrijorări în rândul acestor companii. De aceea din ce în ce mai multe companii se reorientează spre Olanda ca o posibilă bază pentru piaţa europeană”, a spus comisarul NFIA, Jeroen Nijland.

Citiți și:
Brexit: Olanda începe ofensiva economică pentru transferarea operațiunilor a peste 250 de companii care activează în Marea Britanie

Agenția a completat că, pe lângă cele aproape 100 de companii care și-au mutat deja sediul, alte 325 au în vedere o decizie similară, pe fondul îngrijorărilor că vor pierde accesul la piața unică europeană în cazul unui Brexit fără acord, informează Politico Europe.

Potrivit NFIA, Olanda este deosebit de atractivă pentru companiile care activează în domeniile financiar, IT, media, publicitate şi sănătate. Multe din companiile cares-au mutat deja sau intenţionează să se mute în Olanda au făcut acest lucru pentru că au nevoie de o licenţă bancară sau drepturi de difuzare pentru a putea activa în continuare în UE. NFIA a dat drept exemple de companii care s-au mutat în Olanda nume precum Bloomberg, AMBest, Discovery şi banca japoneză Norinchukin.

Potrivit unui raport al guvernului britanic, publicat de The Sunday Times la 19 august, un Brexit fără acord va avea efecte dezastruoase asupra Regatului Unit.

Conform documentului confidențial, acesta s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Landurile germane intenționează să se împrumute cu 95 de miliarde de euro pentru a atenua efectele negative ale pandemiei

Published

on

© Wikipedia

Cele 16 landuri din Germania intenţionează să se împrumute cu 95 miliarde de euro ca parte a eforturilor lor de majorare a cheltuielilor pentru contracararea efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei, a anunţat sâmbătă revista Der Spiegel, transmite Reuters și Agerpres.

Împrumuturile se adaugă planurilor Guvernului federal de a emite datorie de 218,5 miliarde de euro pentru a ajuta la finanţarea sprijinului pentru o economie care ar urma să se contracteze cu peste 6% anul acesta, din cauza crizei şi a măsurilor de izolare impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

De asemenea, cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat în urmă cu o lună un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020 şi 2021 destinat să stimuleze economia ţării grav lovită de pandemia de COVID-19, scrie AFP.

Dimensiunea planului de relansare va fi de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020-2021, dintre care 120 de miliarde vor fi cheltuiţi pentru guvernul federal“, a afirmat Angela Merkel într-o conferinţă de presă la finalul a două zile de discuţii dificile între conservatori şi social-democraţi, parteneri ai coaliţiei guvernamentale.

“Avem cea mai severă criză economică din istoria Germaniei.Vrem să ieșim puternici împreună și am pus bazele bune pentru asta astăzi”, a mai afirmat Angela Merkel.

Continue Reading

U.E.

Bulgaria: Președintele Rumen Radev a cerut demisia Guvernului condus de Borisov, pe care îl numește ”mafiot”

Published

on

© European Parliament

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a cerut sâmbătă demisia guvernului, despre care a spus că are un “caracter mafiot”, după percheziţii fără precedent la sediul preşedinţiei ordonate de parchet, acuzat de şeful statului că este instrumentalizat de premierul conservator Boiko Borisov, relatează AFP și Agerpres.

Percheziţiile, care au avut loc joi, au declanşat a doua zi manifestaţii la Sofia cu mii de participanţi, care reproşează justiţiei că atacă anturajul şefului statului în loc să se ocupe de oligarhie.

Sâmbătă, pe unele din marile bulevarde din capitala Sofia circulaţia era în continuare blocată din cauza unor baraje rutiere.

Rumen Radev, care a fost ales în 2016 din partea Partidului Socialist, este un critic vocal al guvernului de centru-dreapta al premierului Boyko Borisov, acuzându-l de corupție, lipsă de dreptate și suprimarea libertății de exprimare.

Președintele Ruman Radev a declarat, sâmbătă, într-o adresă televizată la nivel național, că „bulgarii de diferite vârste și afilieri politice cer restabilirea statului de drept și a libertăților civile de bază care au fost încălcate metodic în ultimii ani”, relatează Euronews.

Continue Reading

U.E.

Polonia: Președintele Andrzej Duda și primarul Rafal Trzaskowski, în runda finală a alegerilor prezidențiale

Published

on

© Andrzej Duda/ Rafal Trzaskowski/ Facebook

Polonezii votează duminică în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, după două săptămâni de la primul tur câştigat de şeful de stat în exerciţiu Andrzej Duda, dar fără majoritate absolută, relatează presa străină și Agerpres.

Reamintim că preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a ieşit pe prima poziţie la primul tur al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor parţiale făcute publice luni, însă nu a reuşit să obţină majoritatea absolută necesară pentru a evita ceea ce s-a anunţat a fi un al doilea tur de scrutin strâns.

Duda, aliat al partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, a câştigat 45,73% din sufragii, conform rezultatelor obţinute din numărarea voturilor în 82,2% din numărul total de secţii.

Primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civilă, de centru, a ieşit pe poziţia a doua, cu 28,51% din sufragii, potrivit Agerpres.

Candidatul independent Szymon Hołownia s-a clasat pe locul al treilea cu 13,3 %, urmat de candidatul naționalist Krzysztof Bosak cu 7,4% din voturi. Prezența la vot a fost de 62,4%, cea mai mare din ultimele două decenii, consemnează Euronews.

Rezultatul este o dezamăgire pentru Duda, întrucât acum câteva luni i-ar fost la îndemâna să câștige alegerile din primul tur, notează Politico Europe. Alegerile prezidențiale din Polonia ar fi trebuit să aibă loc pe data de 10 mai, însă au fost amânate din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, Andrzej Duda și-a căutat o consolidare electorală, el efectuând o vizită la Washington în urmă cu câteva zile, acolo unde a fost primit pentru a treia oară în ultimii trei ani de președintele Donald Trump. Preşedintele american a dat de înţeles că, la cerinţa lui Duda, o parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania ar putea fi relocate în Polonia, costurile urmând să fie suportate de Polonia.

Relaţia strânsă cu Statele Unite este pilonul politicii externe promovată de Duda.

De cealaltă parte, primarul Varșoviei, inițiator al unei alianțe a orașelor deschise, pro-europene și anti-naționaliste alături de omologii săi edili din Budapesta, Praga și Bratislava, s-a angajat să repare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Rafal Trzaskowski este membru în Comitetul European al Regiunilor din partea grupului PPE și un susținător al reafirmării Poloniei pe traiectoria sa pro-europeană, după ce în ultimii ani, în contextul guvernării Partidului Lege și Justiție, puterea de la Varșovia a intrat în coliziune cu instituțiile Uniunii Europene.

Polonia este primul stat din istoria UE împotriva căruia Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul unor încălcări ale valorilor fundamentale, îndeosebi statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending