Connect with us

U.E.

Aproape două milioane de cetățeni europeni au cerut să rămână în Regatul Unit după Brexit. Din aceștia, cei mai numeroși sunt polonezii, românii și italienii

Published

on

Aproape două milioane de cetățeni europeni au cerut să rămână în Regatul Unit după Brexit, dintre care o jumătate doar în luna septembrie, odată cu apropierea datei de ieșire a țării din Uniunea Europeană, arată statisticile date pulicității miercuri de guvernul britanic, arată AFP, citate de Agerpres. Dintre aceștia, cei mai numeroși sunt polonezii, românii și italienii.

La sfârşitul lui septembrie, numărul total de cereri primite era de peste 1.8 milioane (1.860.200), dintre care 520.600 în septembrie.

Acest lucru arată o ”nelinişte”, după părerea lui Nicholas Hatton, fondatorul Asociaţiei The3Million, pentru apărarea intereselor cetăţenilor europeni în Marea Britanie.

Potrivit acestuia, guvernul britanic a provocat ”foarte mare teamă” cu ”riscul unui no-deal”, a consemnat AFP.

În total, peste 1,5 milioane de solicitări au fost acceptate, mai arată statisticile oficiale, 61% dintre solicitanţi obţinând statutul de ”rezident permanent” (”settled status”), acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Alţi 38% dintre solicitanţi au obţinut statutul de ”pre-settled”, atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cei mai numeroşi solicitanţi sunt polonezii (347.300), românii (280.600) şi italienii (200.700), notează AFP şi Press Association.

”Cetăţenii europeni sunt prietenii noştri, familia noastră, vecinii noştri şi vrem să rămână aici”, a reacţionat într-un comunicat secretarul de stat din Ministerul de interne Brandon Lewis, calificând drept ”fantastic” numărul candidaturilor.

Cetăţenii UE au termen până la 31 decembrie 2022 să depună dosarele, în cazul unui ”Brexit dur”, sau până la 30 iunie 2021 în cazul în care se ajunge la un acord de ”divorţ” între Londra şi Bruxelles, potrivit site-ului de internet al guvernului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat în repetare rânduri că Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord, și se declară pregătit pentru un scenariu fără acord, în pofida potențialelor consecințe economice și sociale.

Potrivit Institutului de Studii Fiscale de la Londra, un ONG foarte influent, Regatul Unit va avea cel mai ridicat grad de îndatorare din ultima jumătatr de secol în cazul unui Brexit fără acord, potrivit EuObserver.

Astfel, Londra, va trebui să împrumute până la 112 miliarde de euro.

Downing Street a publicat un document de 150 de pagini prin care conturează pregătirile Londrei pentru ieșirea țării din UE.

Locul scenariului apocaliptic prezentat în documentul ”Operation Yellowhammer”, dat publicității la 12 septembrie, a fost luat de pregătirile intense pe care Executivul de la Londra le-a întreprins, printre acestea numărându-se sporirea personalului de frontieră și informarea a peste 800 de companii despre efectele unui Brexit fără acord.

Uniunea Europeană urmează să facă un bilanț până la finalul săptămânii în curs pentru a evalua dacă este posibil un acord privind Brexit-ul, după cum avea să-i transmită președintele Franței Emmanuel Macron premierului britanic Boris Johnson într-o convorbire telefonică avută luni.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe contul de Twitter prin care condamnă măsurile luate de autoritățile din Belarus față de protestarii pașnici, care au ieșit pe străzile din Minsk în urma rezultutatului alegerilor prezidențiale.

„Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Drepturile fundamentale în Belarus trebuie respectate!Fac apel la autorităţile din Belarus să se asigure ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În urma intervențiilor din partea forțelor de ordine, un belarus și-a pierdut viața, iar alți zeci au fost răniți.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a aprobat Germaniei un ajutor de stat de 6 miliarde de euro pentru sectorul de transport public

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută planul de ajutor economic al Germaniei asupra sectorului de transport de persoane, în valoare de 6 miliarde de euro. Ajutorul dat de statul german companiilor de transport în comun reprezintă un pachet economic de redresare a sectorului afectat.

„Furnizorii de transport locali și regionali continuă să procure servicii esențiale cetățenilor în timpul pandemiei de coronavirus. Acest plan în valoare de 6 miliarde de euro, permite Germaniei să ii compenseze pentru pagubele suferite din cauza pandemiei și a măsurilor de precauție puse în practică pentru a limita răspandirea virusului. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a asigura posibilitatea ca măsurile de ajutor național să fie adoptate rapid și eficient, în conformitate cu regulile UE.” , a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile luate de guvernul german impotriva răspandirii coronavirsului, precum închiderea școlilor și a creșelor, aranjamente extinse de teleoperare, reguli de distanțare socială și restrictiile asupra adunărilor, au afectat în mod deosebit sistemul de transport în comun. Conform statisticilor: „numărul de pasageri în serviciile de transport public locale pe drumuri și căi ferate a scăzut între 70% și 90%, rezultând în scăderea veniturilor”, mai transmite sursa citată.

Conform planului economic al Germaniei asupra propriului transport public de persoane, companiile de transport vor avea dreptul de a primi compensații în intervalul de timp 1 martie – 31 august 2020.

Pentru ca planul economic în valoare de 6 miliarde de euro să acopere strict pierderile suferite în urma pandemiei, Comisia Europeană specifică următoarele: „Germania se va asigura că niciun operator de transport nu primește mai mult în compensare decât atât cât a suferit în pierderi și că orice plată care depășește dauna efectivă este recuperată”.

„Comisia a evaluat măsurile sub Articolul 107(2) (b) al Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri cu caracter de ajutor de stat date de către statele membre pentru a compensa companii sau sectoare specifice ( sub forma unui plan ) pentru daunele direct cauzate de circumstanțe exceptionale”, transmite comunicatul Comisiei Europene prin care se justifică ajutorul economic acordat de statul german transportului în comun. Așadar, conform Comisiei Europene, planul economic de ajutor al sectorului de transport public al Germaniei se înscrie în parametrii legali ai UE.

Pentru a ajuta statele membre ale UE, Comisia Europeană a adoptat în data de 19 martie 2020, ajutorul de stat sub numele de Cadru Temporar, bazat pe articolul 107 (3)(b), pentru a conferi flexibilitate economică deplină statelor membre în gestionarea crizei COVID-19.

Cadrul temporar cuprinde următoarele tipuri de ajutoare de stat ce pot fi acordate de către statele membre:  (i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată; (ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi; (iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi; (iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală; (v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată; (vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul; (vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora; (viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor;  (ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale; (x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul Temporar ce facilitează ajutoarele acordate de statele membre sectoarelor afectate de coronavirus va funcționa până în iunie 2021, perioada de funcționare fiind extinsă de catre Comisia Europeană.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Published

on

© European Union

Șeful diplomației externe, Josep Borrell, reiterează faptul că Uniunea Europeană și-a exprimat în mod repetat așteptările cu privire la desfășurarea corespunzătoare a alegerilor prezidențiale din Belarus.

„Noaptea alegerilor a fost marcată cu o violență inacceptabilă din partea statului împotriva protestatarilor pașnici. Se pare că acest lucru a dus la pierderea vieții unui cetățean, iar mulți alții au fost răniți. Condamnăm violența și solicităm eliberarea imediată a tuturor deținuților din noaptea alegerilor. Autoritățile din Belarus trebuie să se asigure că dreptul fundamental al întrunirii pașnice este respectat”, au transmis într-o declarație comună Josep Borrell și comisarul european pentru Extindere și politica de vecinătate.

De asemenea, oficialii europeni anunță că vor continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din Belarus în ceea ce privește continuare răspunsului UE și relațiile cu Belarus, având în vedere situația în desfășurare.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending