Connect with us

U.E.

Aproximativ 900.000 de imigranți din state ale Uniunii Europene aflați în Regatul Unit nu au cerut încă statut post-Brexit

Published

on

Aproximativ 900.000 de imigranți din statele Uniunii Europene aflați în Regatul Unit nu au depus încă documentația necesară în vederea obținerii noului statut care le va permite să rămână în Regatul Unit și după ieșirea acestuia din Uniunea Europeană, programată pentru 31 decembrie, informează Digi24.

Potrivit datelor Ministerului de Interne de la Londra, până în decembrie 2019 doar 2,7 milioane de cetăţeni UE din Marea Britanie au depus cereri pentru statut reglementat.

Nu există date oficiale despre numărul cetăţenilor europeni aflaţi în Marea Britanie, dar potrivit estimărilor sunt circa 3-3,6 milioane de persoane.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Potrivit declarațiilor ministrului britanic de stat pentru securitate, Brandon Lewis, din luna octombrie a anului trecut că cetățenii care nu vor respecta termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit riscă, teoretic, să fie deportați.

Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare” privind ”anunțurile recente și contradictorii” ale guvernului Johnson la adresa celor 3.3 milioane de cetățeni europeani, rezidenți în Regatul Unit, amintind că drepturile la liberă circulație sunt direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale și că numeroși cetățeni britanici și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea acestor drepturi.

Prin rezoluția adoptată miercuri de Legislativul european cu largă majoritate, prin 610 voturi pentru, 29 împotrivă și 68 de abțineri, europarlamentarii atrag atenția că ”aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză” și ”îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi <<motive întemeiate pentru nerespectarea termenului>>”.

Aceștia și-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere”, spunând că ”se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității”, care ”ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție”.

Parlamentul European semnalează că, în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Negociatorul Legisativului european pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a avertizat în luna decembrie a anului trecut că Parlamentul European ar putea bloca Acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană ca urmare a nerespectării drepturilor cetățenilor europeni de către Guvernul de la Londra.

Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a primit săptămâna trecută aprobarea din partea Camerei Comunelor, urmând ca în această săptămână acesta să ajungă în Camera Lorzilor pentru validare.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European prin majoritate simplă, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European ilustrează îngrijorările Bruxelles-ului și ale altor capitale europene că ar putea fi un nou scandal Windrush, ce poartă numele vaportului Empire Windrush, care a adus familii din țări membre Commonwealth în perioada 1948-1971 pentru a ajuta la reconstrucția Regatului Unit, care se confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending