Connect with us

U.E.

Apune “era Merkel”: Veterană a istoriei UE, Angela Merkel participă, probabil, la ultimul său Consiliu European și se îndreaptă către panteonul integrării europene

Published

on

© European Union 2019

Summitul Consiliului European din 24-25 iunie de la Bruxelles are potențialul de a intra în istorie. Aflată la finalul celui de-al patrulea și ultim mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel urmează să participe joi și vineri, probabil, la cel din urmă summit european dintr-o lungă și prodigioasă carieră politică în slujba intereselor Germaniei și ale Uniunii Europene.

Cu alegerile generale din Germania, la care Merkel a anunțat că nu va mai candida, programate pentru 26 septembrie și cu următorul Consiliu European planificat pentru perioada 21-22 octombrie, summitul de la Bruxelles din zilele următoare ar putea fi ultimul pentru cel mai longeviv lider din Consiliul European, ștafetă pe care le-o va preda premierului maghiar Viktor Orban și premierului olandez Mark Rutte, ambii în funcție din anul 2010. Deși acesta este ultimul summit al Consiliului European programat oficial înainte de alegerile federale din Germania, șefii de stat și de guvern urmează să se reunească în Slovenia pe 6 octombrie pentru un summit privind Balcanii de Vest și din nou la Bruxelles pe 21 și 22 octombrie, moment în care este posibil ca discuțiile privind coaliția din Germania să fie încă în curs de desfășurare. 

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Lăsând în urmă o moștenire aparte – transformarea eșecului Tratatului Constituțional din 2005 în oportunitatea Tratatului de la Lisabona, gestionarea crizelor economico-financiare și a migrației, salvarea Greciei de la colaps financiar, și brevetarea politică, alături de președintele Franței, a fondului de redresare post-COVID-19, Angela Merkel se va alătura lui Jean-Claude Juncker și altor lideri marcanți în panteonul integrării europene.

Și pentru că istoria reprezintă adesea și rampă favorabilă pentru liderii marcanți, Angela Merkel se va retrage din marea arenă politică europeană la un an distanță de când a preluat și a asigurat, în numele Germaniei, ultima sa președinție semestrială la Consiliul Uniunii Europene, un mandat derulat în timpul celei mai grave crize de la înființarea UE – pandemia de coronavirus – și în cadrul căruia cancelarul german a avut o singură misiune: “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie 2020, la finalul ultimului Consiliu European al anului, pentru ca în ultimul său mesaj de Anul Nou în calitate de cancelar să afirme că 2020 a fost “cel mai greu an al mandatului meu“, însă “niciodată nu am salutat noul an cu atât de multă speranță”.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE a lăsat Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri cruciale: Un pachet bugetar și de relansare economică de proporții istorice și un mecanism privind statul de drept

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) finanțat prin granturi și împrumuturi contractate de Comisia Europeană la un rating foarte bun și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100% într-o decizie complicată și fără precedent: asumarea unei datorii comune, fie ea și limitată, de Uniunea Europeană în numele statelor membre.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”. 

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la summitul din decembrie 2020, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene: Pactul Verde European

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde Europeanconsiderat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

La această suită de rezultate importante mai pot fi adăugate acordul post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier și un acord de principiu privind investițiile între UE și China. Cel din urmă acord este momentan blocat în procesul de ratificare, însă a fost definit de Angela Merkel ca o bază bună de pornire în relațiile cu Beijingul, cuprinse între marjele de gândire strategică ale cooperării acolo unde este posibil și ale rivalității sistemice în contextul competiției dintre modelul autocratic al Chinei și cel democratic promovat de SUA și de Uniunea Europeană.

Câteva eșecuri pentru Angela Merkel: migrația, relațiile cu China, Conferința privind viitorul Europei și eternul balet cu Rusia

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie 2020.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Conferința privind viitorul Europei a debutat, în cele din urmă, la 9 mai 2021, de Ziua Europei, sub egida președinției portugheze a Consiliului UE.

Un alt subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în această lună, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă.

Rămâne de văzut dacă summitul Consiliului European din 24-25 iunie va fi ultimul pentru Angela Merkel, în funcție de negocierile post-electorale din Germania, care debutează în urma alegerilor din 26 septembrie. În schimb, la orizont se întrezărește un alt decor de rămas bun, pe 15 iulie, când Angela Merkel va fi primită la Casa Albă de noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden.

Pentru Angela Merkel, toate aceste momente echivalează cu pași ceremonioși și siguri către panteonul integrării europene și cel al istoriei relației transatlantice. Auf Wiedersehen, Frau Bundeskanzlerin!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

Published

on

© Užsienio reikalų ministerija/ Facebook

Ministrul lituanian de externe a solicitat Uniunii Europene ajutorul în disputa diplomatică pe care țara sa o are cu China, declanșată de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să îți deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, și Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, Gabrielius Landsbergis a a atras atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile”, exercitate de China, care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Acesta a confirmat într-o scrisoare consultată de Politico că exportatorii lituaniei nu mai pot intra pe piața chineză, numele țării fiind șters de pe lista de control vamal a Chinei.

”Este greu să nu vedem că aceste măsuri recente Chinei sunt o continuare a coerciției economice motivate politic cu care Lituania se confruntă din august 2021. Aceste activități ale autorităților chineze împotriva unui stat membru al UE au un impact direct asupra întregii UE și asupra politicii noastre comerciale comune. V-aș ruga să interveniți pe lângă autoritățile chineze în numele Lituaniei cu scopul de a rezolva situația actuală”, a fost apelul lansat de Landsbergis.

Semnalând importanța ”unității și solidarității UE”, acesta a completat că este nevoie de o ”reacție puternică la nivel european pentru a transmite un semnal Chinei că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă și nu va fi tolerată”.

Uniunea Europeană a fost târâtă într-o situație tensionată cu Beijingul din cauza Lituaniei.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Continue Reading

U.E.

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Published

on

© ESA - European Space Agency/ Facebook

Comisia Europeană a lansat cu succes doi noi sateliți Galileo de la centrul spațial european din Kourou, Guyana Franceză, ajungându-se în total la un număr de 28 de sateliți Galileo lansați și făcând astfel posibilă furnizarea de servicii mai robuste și de semnale mai precise într-o serie de sectoare industriale.

”Din 2016, serviciul deschis Galileo oferă o precizie de poziționare remarcabilă, care este utilizată până acum de peste două miliarde de utilizatori din întreaga lume. Galileo dispune, de asemenea, de un serviciu de căutare și salvare, care reduce foarte mult timpul de localizare a persoanelor aflate în pericol, și oferă în premieră un serviciu de răspuns, care îi informează pe cei aflați în pericol că apelul lor de ajutor a fost primit. Această lansare consolidează constelația actuală și asigură poziția puternică a Europei în domeniul sateliților și serviciilor de navigație globală”, a transmis comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit unor comunicate ale instituției omonime și Agenția UE pentru Programul Spațial (EUSPA).

Lansarea Galileo 11 este prima dintr-o serie de șase lansări (cu doi sateliți per lansare), care vor permite ca Galileo să ofere o mai mare precizie utilizatorilor existenți și să deschidă noi oportunități pe piață.

Galileo este sistemul propriu global de navigație prin satelit al UE, un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informații precise de poziționare și datare. Galileo are ca scop să asigure independența Europei față de alte sisteme de navigație prin satelit, precum și autonomia sa strategică în domeniul navigației prin satelit.

Printre alte activități spațiale ale UE, se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise și gratuite, referitoare la suprafața terestră, la atmosferă, la mări și oceane, la schimbările climatice și pentru securitate și gestionarea situațiilor de urgență), EGNOS (sistem regional de navigație prin satelit) și supravegherea și urmărirea spațială (SST).

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) reiterează importanța implementării unui Spațiu European al Educației (SEE) până în 2025. Astfel, în Parlamentul European, Dan Motreanu a votat recent un raport în acest sens, prin care a solicitat măsuri importante pentru un acces mai facil la educație de calitate și echitabil.

„În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională și trebuie să rămână așa. Pe de altă parte, noile provocări – digitalizarea, tranziția climatică, demografice, de securitate – necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor de sprijin în cadrul Spațiului european al educației (SEE)”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Printre solicitări eurodeputatul Dan Motreanu  se numără următoarele:

  • sprijinirea competențelor lingvistice la toate nivelurile, astfel încât toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului gimnazial;
  • SEE să reprezinte un reper în recunoașterea diplomelor și calificărilor în întreaga UE și extinderea recunoașterii reciproce automate a diplomelor și a perioadelor de studiu în străinătate;
  • digitalizarea și conectarea tuturor universităților prin crearea unei platforme universitare europene online;
  • schimb de informații și de bune practici prin intermediul platformei SEE ca portal public interactiv multilingv;
  • stabilirea de priorități, obiective, termene pentru acțiuni și rezultate intermediare clare pentru SEE și finanțare dedicată SEE în cadrul financiar multianual viitor.

Potrivit europarlamentarului liberal, în următorii 7 ani, Romania dispune de o finanțare europeană masivă pentru a dezvolta sistemul educațional.

  • 3,97 miliarde euro vor fi disponibile în Programul Operațional Educație si Ocupare (POEO). Bazat pe documentul programatic România Educată, POEO finanțează, printre altele:îmbunătățirea participării copiilor la educație antre-preșcolară si preșcolară, prevenirea părăsirii timpurii a școlii si creșterea accesului si a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru a asigurarea echitații sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție 3.605,97 miliarde euro dedicate educației, mai informează deputatul european.

3.605,97 miliarde euro vor fi disponibile prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), unde se vor finanța o serie de reforme și investiții, precum:

    • dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.
    • construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.
    • înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.
    • reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
    • sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.
    • programul de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.
    • asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ.
    • școala online – dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut.
    • digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EDUCAȚIE5 hours ago

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

CHINA6 hours ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.7 hours ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu7 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.8 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA9 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.9 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.10 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending