Connect with us

SECURITATE

Armata chineză urmează să-şi consolideze capacităţile pentru câştigarea unor “războaie locale”

Published

on

China va consolida capacităţile armatei sale în vederea câştigării “războaielor locale”  în era tehnologiei informaţiei, se arată într-un raport al Guvernului pe care premierul Wen Jiabao se pregătea să îl prezinte luni în faţa Parlamentului chinez, informează site-ul de ştiri Mediafax.

Bugetul Apărării Chinei, care deţine cea mai importantă armată din lume în privinţa efectivelor, urmează să crească cu 11,2% anul acesta, a anunţat duminică un purtător de cuvânt oficial, cu o zi înainte de deschiderea sesiunii plenare a Parlamentului.

“Vom consolida capacităţile forţelor armate pentru îndeplinirea unei serii de sarcini militare, dintre care cea mai importantă este de a câştiga războaiele locale, făcând apel la tehnologiile informaţiei”, se arată în raportul premierului.

“Vom efectua, cu vigoare, (stagii de) formare militară în domeniul tehnologiilor informaţiei”, adaugă Wen.

Importanta creştere a bugetului militar al Chinei, anunţată duminică, este susceptibilă să alimenteze îngrijorările vecinilor săi din regiunea Asia-Pacific, unde Statele Unite vor să îşi consolideze, de asemenea, prezenţa.

Sursa articol: Mediafax
Sursa foto:  armyrecognition.com

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației americane, vizită la NATO după acordul SUA-Turcia privind situația din nord-estul Siriei: Sperăm că angajamentele de încetare a focului vor fi luate în serios

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a efectuat vineri o vizită la NATO, după încheierea unei înțelegeri turco-americane la Ankara cu privire la situația din nord-estul Siriei, acolo unde s-a întâlnit cu secretarul general al Alianței, Jens Soltenberg, și a participat la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prima la care a fost prezent și Mircea Geoană, în calitate de secretar general adjunct al NATO.

”Am discutat situația din nord-estul Siriei și declarația comună. Salut faptul că doi aliați NATO, Statele Unite și Turcia, au convenit asupra unei căi de urmat. (…) NATO este un forum important pentru ca toți aliații NATO să stea împreună și să abordeze problemele comune de securitate, iar situația din nord-estul Siriei este o preocupare pentru toți aliații NATO și contează pentru toți aliații NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg, în cadrul unor declarații comune ce au urmat reuniunii Consiliului Nord-Atlantic.


De partea sa, șeful diplomației americane a declarat că Washingtonul speră că Turcia şi Unităţile de Protecţie ale Poporului (YPG) kurde “îşi vor lua în serios angajamentele” pentru a pune capăt conflictului din nordul Siriei.

Întrebat de jurnalişti în legătură cu acordul de încetare a focului negociat joi, la Ankara, de vicepreşedintele american Mike Pence şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Pompeo a recunoscut că acesta nu a fost aplicat “instantaneu” de către beligeranţi, relatază AFP, citat de Agerpres.

Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei “zone de securitate” de 32 km în interiorul teritoriului sirian.

Vineri, încetarea focului a fost încălcată de lovituri aeriene din partea Turciei şi tiruri cu obuze din partea aliaţilor săi sirieni, care au provocat moartea a 14 civili şi a 8 luptători kurzi în satul Bab al-Kheir şi în împrejurimi, conform informaţiilor furnizate de Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH).

Intervenția militară unilaterală a Turciei în nord-estul Siriei, condamnată și de șefii de stat sau de guvern din UE în concluziile Consiliului European de joi și vineri, a devenit posibilă după ce Statele Unie și-au retras sprijinul militar acordat kurzilor. Mai mult, tensiunile au fost amplificate în urma unei scrisori transmisă de Donald Trump lui Recep Tayyip Erdogan, formularea președintelui american fiind considerat nediplomatică

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending