Uniunea Europeană și NATO lucrează la elaborarea unei noi declarații comune de cooperare pe care cele două două organizații o vor prezenta public până la finalul acestui an, a anunțat miercuri Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Asistarea la desfășurarea evenimentelor din Afganistan a fost profund dureroasă pentru toate familiile militarilor căzuți la datorie, a spus ea, precizând că există întrebări profund tulburătoare pe care aliații vor trebui să le abordeze în cadrul NATO.

“Dar pur și simplu nu există nicio problemă de securitate și de apărare în care o cooperare mai redusă să fie răspunsul. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declarație comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârșitul anului“, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ea a declarat că “Europa poate și, în mod clar, ar trebui să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu”, anunțând în acest sens organizarea unui summit european al apărării împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, întrucât este nevoie de o Uniune Europeană a Apărării. 

Prin ideea că Europa trebuie să fie capabilă să facă mai mult, Ursula von der Leyen a vorbit despre trei argumente în favoarea acestei aserțiuni: faptul că UE trebuie să asigure stabilitatea în vecinătate și în diferite regiuni ale lumii, să se adapteze naturii amenințărilor care evoluează rapid – de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu – și  faptul că UE este un furnizor unic de securitate care se va putea implica în misiuni în care NATO și ONU nu o vor face.

Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.

În prezent, cele două organizații colaborează prin intermediul a 74 de acțiuni comune deja convenite, iar colaborarea politică a atins un nivel înalt în ultimul an, culminând cu participarea în premieră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.

Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.

Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la fel, în special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienței, menținerea nivelului tehnologic și pentru a aborda aceste amenințări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.

NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, a declarat marți secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană.

Geoană a prezidat reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu reprezentanții a două țări partenere – Ucraina și Georgia -, reprezentate de Oleksadr Lytvynenko, președintele Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, și de Lasha Darsalia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Georgiei.

“Cu această ocazie, am purtat o discuție aprofundată cu privire la provocările de securitate din zona Mării Negre și cu privire la coordonarea răspunsului nostru comun“, a subliniat Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.

“Securitatea în regiunea Mării Negre este extrem de importantă pe plan strategic pentru Alianță și partenerii săi. Rămânem vigilenți și răspundem în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse. Ca răspuns, am intensificat prezența NATO în regiune, în plan terestru, naval și aerian, dar și prin intensificarea cooperării în domeniul amenințărilor hibride. Vom continuă să acordăm o atenție strategică și politică specială zonei Marii Negre”, a mai adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Declarația Finală a Summitului NATO din 14 iunie 2021 a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre.

În Declarația Finală a Summitului NATO, țările aliate solicită Rusiei să renunțe la consolidarea militară și să nu mai restricționeze navigația în anumite părți ale Mării Negre.

De asemenea, documentul face trimitere la sporirea prezenței înaintate adaptate a NATO în regiunea Mării Negre și angajamentul de a o pune în aplicare pe deplin.

NATO a comemorat astăzi printr-o ceremonie solemnă, 20 de ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. 

Secretarul general a adus un omagiu celor aproape 3.000 de victime ale atacurilor teroriste: „11 septembrie reprezintă ce este mai rău în umanitate, dar a scos la iveală și ce este mai bun. De la primii care au intrat în acele clădiri, la medicii care au salvat nenumărate vieți și la bărbații și femeile obișnuite care și-au ajutat concetățenii. La 24 de ore de la atac, aliații NATO au invocat pentru prima dată articolul 5, clauza noastră de apărare reciprocă care prevede că un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor aliaților. La scurt timp după aceea, avioanele de supraveghere ale NATO patrulau pe cerul american.”

Reamintind că NATO a intrat ulterior în Afganistan pentru a preveni ca acesta să servească drept refugiu pentru teroriști, Stoltenberg a declarat că “în ultimele două decenii, niciun atac terorist împotriva Aliaților NATO nu a fost organizat din Afganistan”. El a adăugat: “lupta împotriva terorismului va continua, iar NATO va continua să își joace rolul, fiind singurul loc în care Europa și America de Nord se reunesc în fiecare zi pentru securitatea noastră comună”. El a subliniat că Aliații trebuie să continue să rămână uniți în cadrul NATO, “pentru că, indiferent ce se întâmplă, suntem mai în siguranță atunci când suntem uniți”.

Astăzi se împlinesc 20 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, când prin intermediul a patru atacuri sinucigașe, membrii reţelei teroriste Al-Qaida au şocat Statele Unite şi lumea întreagă. Tot astăzi, liderii din întreaga lume transmit Americii mesaje de susțintere în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul atacurilor.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a făcut în această zi un apel la menținerea unei relații transatlantice puternice și a reiterat importanța existenței NATO în apărarea libertății si a democrației.

În momentul tragediei din 11 septembrie 2001, Mircea Geoană ocupa funcția de ministru de externe al României. Reamintim că în atentatele petrecute acum 20 de ani și-au pierdut viața peste 3.000 de oameni, între care și cinci români: Eugen Gabriel Lazar, Corina Stan, Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean, Ana Fosteris.