Connect with us

U.E.

Armin Laschet, candidatul CDU-CSU la funcția de cancelar al Germaniei, se descrie ca fiind un amestec între ”sobrietatea” Angelei Merkel și ”pasiunea” lui Macron pentru reformarea UE

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Armin Laschet, candidatul alianței conservatoare formate din Creștin Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) la funcția de cancelar al Germaniei, își descrie stilul politic ca fiind un melanj între ”sobrietatea” Angelei Merkel și ”pasiunea” lui Emmanuel Macron pentru reforme la nivel european.

Într-un interviu acordat joi la Forumul Bruxelles 2021, citat de Politico Europe, liderul CDU, care speră că va deveni succesorul Angelei Merkel în urma alegerilor din septembrie, a subliniat că are propriul stil, ”stilul Laschet”, care preia elemente atât de la liderul german, cât și de la președintele francez.

”Cred că sobrietatea Angelei Merkel a fost de folos uneori. În ceea ce privește chestiunile europene, am mai mult din pasiunea lui Macron. Poate că are legătură cu locul de unde vin. Dacă vii din Aachen, atunci Parisul este mai aproape de tine decât Berlinul din punct de vedere al distanței”, a explicat Laschet.

Emmanuel Macron a fost un puternic avocat care a pledat pentru ”refondarea” construcției europene, prezentând o parte din viziunea sa în cadrul discursului de o oră și jumătate susținut în marele amfiteatru al Universității Sorbona.

Angela Merkel a primit cu reticență marea majoritate a propunerilor președintelui francez având în vedere că mulți din cercurile conservatoare germane s-au temut că apelurile francezilor pentru crearea unui buget comun pentru zona euro, de exemplu, ar pune o nouă povară pe umerii contribuabililor germani, în contextul în care Germania este motorul economic al Uniunii.

În pofida acestor diferențe de viziune, cei doi lideri și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro, lansat de UE pentru a veni în sprijinul statelor afectate de pandemia de coronavirus.

Laschet a declarat că împărtășește opinia Angelei Merkel potrivit căreia acest fond de redresare ar trebui să reprezinte o măsură excepțională, nicidecum un deschizător de drumuri pentru a permanentiza datoria comună a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, președintele CDU a mai spus că, ”după pandemie, avem nevoie de o nouă dinamică” în Europa.

Făcând trimitere la Conferința privind viitorul Europei, lansată pentru a discuta despre potențiale modificări ale Tratatului privind Uniunea Europeană, idee puternic promovată de Macron, Laschet a completat că își poate chiar imagina că ”vom avea o nouă încercare, inclusiv în domeniul politicii externe, de a trece de la votul unanim la cel majoritar”.

Liderul CDU a adăugat că abordarea comună europeană ar trebui să primeze. ”În opinia mea, dacă un cancelar german este trezit la 4 dimineață pentru că există o criză, trebuie să se întrebe imediat: <<Cum găsim o soluție la nivel european?>>”, a completat acesta.

Armin Laschet este un partener politic de încredere al Angelei Merkel, căreia i-a rămas fidel inclusiv în perioada în care aceasta s-a confruntat cu numeroase critici apărute pe fondul valului migratoriu din 2015.

Născut la Aachen, Laschet este un vetern al politicii. Avocat și jurnalist, acesta a fost membru al Bundestagului în perioada 1994-1998, funcție înlocuită un an mai târziu cu cea de eurodeputat francofon. Din această calitate, Armin Laschet a fost în perioada 1999-2001, membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European și membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Legislativul European în intervalul 2002-2005. 

Adept al unei abordări echilibrate, Laschet și-a exprimat în trecut dorința de a evita extremele prin promovarea unei atitudini politice care își întoarce fața către oameni și nu le arată acestora spatele. Acesta insistă asupra unei coeziuni a societății și a unei economii sociale de piață.

În ceea ce privește politica externă, Armin Laschet este un simpatizant al unei politici de partid orientată către Uniunea Europeană și relația transatlantică. El intenționează să promoveze o cooperare mai strânsă cu Statele Unite în domeniul politicii comerciale și climatice și pledează pentru o capacitare sporită a Uniunii Europene și pentru sporirea angajamentului franco-german.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

Published

on

Secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz, l-a felicitat pe Florin Cîțu pentru alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

”Aștept cu interes să ne continuăm cooperarea, lucrând împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor”, a transmis acesta într-un mesaj publicat în limba română.

Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Continue Reading

U.E.

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Balcanii vor reprezenta probabil ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană, regiunea putând deveni următorul motor economic al UE, a precizat vineri premierul Viktor Orban, în cadrul conferinței președinților de parlamente din Grupul de la Vișegrad și Europa de sud-est, anunță MTI, citat de Agerpres.

”Dacă ţările balcanice vor avea această şansă, aşa cum au avut-o ţările din V4, în câţiva ani vor prinde viteză, îşi vor întări economiile şi creşterea reală, iar progresul economic al UE va veni din Balcani”, a anticipat Orban.

În vizunea acestuia, dacă predecesorii actualilor lideri occidentali nu ar fi decis extinderea Uniunii, aceasta ar fi fost mult mai slabă astăzi, întrucât Europa centrală reprezintă în acest moment o sursă de creştere suplimentară şi de performanţă. Mai mult, dacă ţările central-europene nu ar fi fost astăzi membre ale UE, nivelul de trai al Occidentului ar fi fost mult mai scăzut azi, a afirmat Orban, explicând că volumul schimburilor comerciale dintre ţările din V4 şi Germania este dublu faţă de cele dintre Franţa şi Germania şi de trei ori faţă de cele dintre Italia şi Germania.

În ultimul său turneu în Balcanii de Vest, cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că țările din această regiune mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană.

”Mai este încă un drum lung de parcurs până când Serbia și întreaga regiune vor putea deveni, în sfârșit, membri ai Uniunii Europene, așa cum este obiectivul nostru comun. Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat Merkel, reluând o serie de argumente prezentate la începutul lunii iulie

Președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene urmează să organizeze la începutul lunii octombrie un summit extraordinar pentru a discuta despre revigorarea relațiilor cu cele șase țări balcanice care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene, după întrevederile din timpul precedentelor președinții, bulgară (2018) și croată (2020), nu au adus schimbări notabile din acest punct de vedere.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului trecut, dar Bulgaria refuză să permită Macedoniei de Nord să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană insistă că Albania şi Macedonia de Nord trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

  • Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
  • Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
  • Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
  • Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
  • Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
  • Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
  • Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
  • Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
  • Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE7 mins ago

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA16 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE18 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.18 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș21 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ23 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D24 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending