Statele Unite și China au convenit să prelungească armistițiul în războiul comercial, după două zile de negocieri intense la Londra, încheiate cu un „acord-cadru” privind restricțiile la exporturile de pământuri rare și semiconductori, relatează The Guardian.

Negocierile, desfășurate într-un context de tensiuni economice în creștere, s-au încheiat aproape de miezul nopții, ora Regatului Unit, după peste 20 de ore de discuții. Echipa americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, secretarul pentru comerț, Howard Lutnick, și reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. De cealaltă parte, delegația chineză a fost condusă de vicepremierul He Lifeng, un negociator experimentat, care a participat și la discuțiile anterioare de la Geneva.

„Am ajuns la un cadru pentru implementarea consensului de la Geneva și a discuției dintre cei doi președinți”, a declarat Lutnick. „Ideea este să ne întoarcem și să vorbim cu președintele Trump pentru a obține aprobarea lui. Ei vor face același lucru cu președintele Xi. Dacă vom primi aprobarea ambelor părți, vom implementa acest cadru.”

Oficialii americani au precizat că înțelegerea acoperă aspecte esențiale legate de mineralele critice și de magneții permanenți, indispensabili în industrii precum cea auto, electronică și de apărare. Restricțiile impuse de China asupra acestor exporturi amenințau deja să oprească producția auto în această vară, de ambele părți ale Atlanticului.

„Am ajuns la un cadru care dă substanță acordului de la Geneva”, a spus Lutnick, precizând că acordul va duce și la ridicarea unor restricții impuse recent de SUA asupra exporturilor proprii.

„De asemenea, au fost luate o serie de măsuri de către Statele Unite atunci când aceste pământuri rare nu mai veneau, a explicat Lutnick. Vă puteți aștepta ca acele măsuri să fie eliminate, așa cum a spus președintele Trump, într-un mod echilibrat.”

De partea chineză, vice-ministrul comerțului Li Chenggang a confirmat că s-a ajuns la un cadru comercial ce va fi prezentat liderilor celor două țări pentru aprobare. „Comunicarea noastră a fost foarte profesionistă, rațională, profundă și sinceră”, a declarat Li.

Disputa comercială mai amplă, declanșată în aprilie de decizia fostului președinte Donald Trump de a impune tarife de trei cifre asupra importurilor din China — reduse ulterior la un nivel de bază de 30% — rămâne nerezolvată. Totuși, armistițiul temporar oferă un răgaz în escaladarea conflictului.

În luna mai, exporturile Chinei către SUA au înregistrat o scădere de 35% față de anul anterior, iar tensiunile reciproce au dus la impunerea de noi restricții de ambele părți, în ciuda unui acord preliminar convenit luna trecută la Geneva.

Acordul-cadru actual, susțin oficialii, este un pas concret spre restabilirea unui echilibru comercial și ar putea deschide calea pentru rezolvarea unor tensiuni economice majore între cele două superputeri.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a afirmat, miercuri, la Beijing, că „politicile comerciale coercitive nu reușesc să rezolve dezechilibrele” și că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare” la nivel global, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Lagarde, care se află la Beijing pentru o întâlnire la Banca Populară a Chinei (banca centrală), conform anunțului făcut marți după-amiază pe X, a rostit un discurs în care a evidențiat faptul că, „în ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale și un peisaj geopolitic complex ce complică din ce în ce mai mult cooperarea”.

„De-a lungul istoriei, ajustările unilaterale pentru a rezolva fricțiunile globale s-au dovedit adesea insuficiente”, a subliniat ea, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta a adăugat că, de asemenea, ele „pot avea consecințe imprevizibile sau costisitoare” și pot fi „în mod special problematice atunci când politicile comerciale sunt folosite ca substitut pentru a aborda cauzele fundamentale”.

Citiți și: Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință la 2%, pe fondul unui viitor economic incert

Lagarde a subliniat că „din ce în ce mai multe fricțiuni apar între regiuni ale căror interese geopolitice pot să nu fie pe deplin aliniate” dar că, în același timp, „regiunile sunt integrate economic mai profund ca niciodată”.

„Rezultatul este că, deși stimulentele de a coopera se reduc, costurile de a nu o face se amplifică”, a spus ea.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Cu toate acestea, acum „am fost martorii impunerii unor niveluri tarifare inimaginabile cu doar câțiva ani în urmă”, a mai afirmat Lagarde.

Pentru Lagarde, excedentele și deficitele „nu sunt în mod intrinsec problematice, mai ales atunci când ele reflectă factori structurali precum avantajul comparativ sau tendințele demografice”, însă „dezechilibrele devin mai controversate dacă nu se rezolvă în timp și se creează percepția că se bazează pe decizii politice”.

De aceea, „puține țări sunt dispuse să continue să depindă de altele”, ceea ce nu implică că trebuie „să se renunțe la beneficiile mai ample ale comerțului”, a evidențiat economista franceză.

„Politicile comerciale coercitive nu sunt o soluție durabilă. Protecționismul abordează dezechilibrele, dar nu o face rezolvând cauzele lor profunde, ci erodând temeliile prosperității globale”, a estimat ea.

Președintele american Donald Trump a avut joi o discuție telefonică cu omologul chinez Xi Jinping pe fondul tensiunilor comerciale dintre cele două țări – iar în timpul convorbirii, Trump a declarat că Xi l-a invitat să viziteze China, informează ABC News.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că au discutat despre ”unele dintre complexitățile acordului nostru comercial recent încheiat și convenit”. Apelul a durat aproximativ o oră și jumătate, iar liderii au vorbit exclusiv despre comerț.

Trump a adăugat că ”a condus la o concluzie foarte pozitivă pentru ambele țări”. El a declarat că echipele de negociere americană și chineză ”se vor întâlni în scurt timp într-o locație care urmează să fie stabilită”.

Președintele american a declarat că Xi l-a invitat să viziteze China, în vreme ce Trump i-a întors favorul liderului chinez, invitându-l, la rândul său, în SUA.

„Deci, eu voi merge acolo cu prima doamnă la un moment dat, iar el va veni aici, sperăm, cu prima doamnă a Chinei”, a declarat ulterior Trump reporterilor în Biroul Oval.

Convorbirea a avut loc la cererea lui Trump, a relatat agenția chineză de știri de stat Xinhua.

A fost prima discuție confirmată între cei doi lideri de la întoarcerea lui Trump la Casa Albă. Trump a făcut aluzie la o convorbire anterioară cu Xi, dar nici el și nici Casa Albă nu au confirmat vreodată dacă aceasta a avut loc de la preluarea mandatului în ianuarie.

Conversația lor este o evoluție semnificativă în contextul unui blocaj comercial între SUA și China, cele mai mari două economii ale lumii.

China a fost una dintre principalele ținte ale eforturilor lui Trump de a aplica tarife vamale unilaterale mari, în scopul declarat de a recalibra relațiile comerciale ale Americii cu restul lumii, informează CNBC.

În aprilie, Trump a majorat tarifele generale pentru importurile din China până la 145%, chiar dacă a redus temporar taxele la 10% pentru majoritatea celorlalte țări. Drept represalii, Beijingul a majorat tarifele la 125% pentru mărfurile americane.

Tarifele au condus efectiv la un embargo comercial. Dar acest blocaj a părut să se schimbe la mijlocul lunii mai, după discuțiile de la Geneva, pe care ambele părți le-au descris ca fiind reușite și productive.

În urma acestui acord, SUA au redus de la peste 145% la 30% tarifele pentru bunurile chinezești care ajung în SUA. China și-a redus taxa pe bunurile americane de la 125% la 10%.