Platformele internaționale de comerț electronic care vând direct către consumatorii din România ar putea genera pierderi fiscale de aproximativ 10,86 miliarde de lei pe an în următorii doi ani, echivalentul a 2,12 miliarde de euro, potrivit unei analize de impact elaborate de economistul Iancu Guda la solicitarea Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).
Potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro, pentru 2025, efectul negativ este estimat la cel puțin 5,4 miliarde de lei, adică în jur de 1,06 miliarde de euro, sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete și valoarea medie a comenzilor continuă să crească în același ritm.
Studiul pornește de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete provenite din afara Uniunii Europene, sub pragul de 150 de euro – segment scutit în prezent de taxe vamale – cu o valoare medie estimată de 50 de euro per colet. În scenariul în care volumul sau valoarea comenzilor se dublează, valoarea totală a importurilor directe realizate prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 miliarde de lei, echivalentul a circa 7,8 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta aproximativ 28,8% din piața locală de retail, comparativ cu 14,4%, valoare estimată pentru sfârșitul anului 2025.
„Analiza de impact evidențiază cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali și platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci și despre pierderi semnificative pentru bugetul public într-un context fiscal și economic deja complicat”, a declarat Cristi Movilă, președinte ARMO.
Sectorul de retail generează aproximativ 21% din PIB-ul României, iar cele circa 60.000 de companii analizate în studiu angajează 200.000 de persoane și contribuie anual la bugetul de stat cu 37,8 miliarde de lei, prin taxe și impozite directe și indirecte (inclusiv prin achiziții de la furnizori, chirii pentru spații comerciale și salarii plătite angajaților). Raportul avertizează că o eventuală dublare a cotei de piață deținute de platformele extracomunitare ar putea eroda semnificativ baza fiscală și ar exercita o presiune suplimentară asupra acestor companii.
„Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puțin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe și indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investițiilor, ocupării și contribuțiilor la bugetul public”, a subliniat Iancu Guda, autorul analizei.
Măsuri recomandate
- Implementarea unui sistem fiscal echitabil care să impoziteze platformele internaționale în țara unde s-au obținut veniturile, realizat consumul și prestat serviciile.
- Introducerea, la nivelul României, a unei taxe administrative de minimum 5 euro per colet non-UE (echivalent 10% din valoarea medie a unui colet expediat de aceste platforme), care ar genera aproximativ 1 milion euro / zi pentru bugetul de stat.
- Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele non-UE sub 150 euro.
„Nu solicităm protecționism, ci echitate fiscală și competițională. Așteptăm de la autoritățile române măsuri concrete de echilibrare a pieței în perioada de tranziție până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea ecosistemului comercial local”, a precizat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.
Analiza lui Iancu Guda completează studiul sectorial publicat de ARMO în iulie 2025, realizat de Mia Marketing, care arăta că 7 din 10 firme se așteaptă la scăderi de vânzări în acest an pe fondul concurenței platformelor asiatice, 8 din 10 firme de retail românești se așteaptă ca activitatea să le fie afectată de platformele internaționale în următoarele 12 luni, iar 75% dintre respondenți avertizau că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de aceste platforme.
Deși Comisia Europeană a anunțat eliminarea pragului de minimis de 150 euro pentru scutirea de taxe vamale începând cu 2028, reprezentanții ARMO au atras constant atenția că economia românească nu își poate permite să aștepte încă trei ani pentru implementarea unor măsuri corective.
Studiul integral poate fi consultat aici.
