În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză. Numărul pacienților afectați de cancer din Europa a crescut cu 50% în ultimii 20 de ani, iar previziunile sunt sumbre, în lipsa unor acțiuni concrete și de impact: se estimează că, până în 2035, numărul deceselor provocate de afecțiunile oncologice și hemato- oncologice va crește cu mai mult de 24%, aceste boli urmând a deveni principala cauză de mortalitate din Uniunea Europeană, potrivit Politicidesănătate.ro

Lansarea, în data de 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, reprezintă o oportunitate pentru țările membre UE de a-și actualiza planurile naționale de cancer sau de a-și crea unele noi, în conformitate cu pilonii principali ai Planului European, dar și adaptate la specificul național.

Mai multe detalii despre Planul Național de Combatere a Cancerului au fost prezentate la lansarea proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”, care este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate, și beneficiază de sprijinul experților în ariile terapeutice Oncologie și Hematologie (și arii conexe) din întreaga țară. Dezbaterea a fost moderată de Directorul platformei www.Caleaeuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

Acest plan reprezintă un instrument legislativ care-și propune o abordare coerentă și coordonată între statele membre a managementului fiecarei etape a bolii (prevenție, diagnostic, tratament, supraviețuirea după cancer și îngrijirile paliative) pe baza colectării de date mai bune și a maximizării potențialului e-health.

Potrivit datelor Globocan, în România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 decese din cauze oncologice. Cele mai des întâlnite cancere, în 2020, au fost cele de plămâni (12.122 cazuri noi), de sân (12.085 cazuri noi), de prostată (8.055 cazuri noi), de colon (7.885 cazuri noi) și de vezică urinară (5.135 cazuri noi). Aceste date sunt extrapolate pe baza datelor din 2018 provenite din două registre regionale – Cluj și Timișoara.

Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament. Diagnosticarea cancerelor se face, în general, în stadii avansate (de exemplu, cancerul pulmonar este depistat în stadiul IV), devenind evidentă necesitatea de îmbunătățire a accesului la diagnostic.

„Lipsa unor strategii corente în timpul pandemiei a triplat numărul deceselor în oncologie, de la o medie de 142 de pacienți pe zi. Acum, când vorbim, au murit peste 150 pacienți cu cancer în România. Noi, pacienții oncologici, suntem recunoscători medicilor noștri, pentru că s-au solidarizat cu noi și au trecut peste acele ordine în care doar urgențele trebuiau rezolvate. Până când politicienii nu vor înțelege că investiția în sănătate înseamnă profit și nu costuri, nu vom rezolva nimic. Cerem un plan național de cancer și un registru de cancer din 2001. Dacă aveam acest plan, multe dintre tragediile de anul trecut ar fi fost evitate. Pentru că un plan național de cancer ar fi corectat cumva toate neajunsurile cu care ne confruntăm”, a atras atenția Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Recomandări pentru Planul Național de Cancer

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în parteneriat cu revista Politici de Sănătate lansează proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”, al cărui scop este ca, în colaborare cu profesioniștii și asociațiile de pacienți, să fie identificate problemele depistate în tot ceea ce înseamnă managementul bolii oncologice și, pe această bază, să fie realizat un set de recomandări care poate constitui un punct de pornire pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, în deplină concordanță cu pilonii principali ai Planului European de Combatere a Cancerului.

Planul Național de Control al Cancerului ar trebui să prioritizeze cheltuielile legate de prevenție și programe de screening pentru cele cinci cancere cu incidența  cea mai mare a bolii în România, să asigure finanțarea adecvată pentru ca pacienții să aibă acces timpuriu la proceduri diagnostice de înaltă precizie, biomarkeri și testare moleculară, să asigure acces în timp util la tratamente inovatoare și să identifice modalități de accelerare a compensării tratamentelor cu grad înalt de inovație, precum și modalități de achiziții publice și finanțare adaptate și să asigure o monitorizare adecvată a evoluției bolii, prin reducerea timpilor de așteptare, respectarea algoritmilor de monitorizare clinică, de laborator și/sau imagistică. Potrivit statisticilor oficiale, 40% dintre decesele provocate de cancer ar putea fi prevenite prin diagnosticare precoce și screening, acces la tratament și monitorizare.

„Întotdeauna ARPIM a considerat că sănătatea trebuie să fie un domeniu prioritar, mai ales că vorbim acum de strategia de reconstrucție și relansare economică a României. Dar nu putem vorbi de o strategie de relansare economică dacă nu avem o populație sănătoasă.  Datele prezentate sunt suficient de îngrijorătoare astfel încât să justifice preocuparea noastră pentru această patologie extrem de severă. Din punctul nostru de vedere, acest plan ar trebui să ne permită o reducere etapizată a tuturor decalajelor de acces, vorbim de screening,  de diagnostic, de tratament, pe care pacienții oncologici hematologi le întâmpină, în comparație cu pacienții din restul Europei”, a afirmat Alina Culcea, președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Viziunea ARPIM asupra unui plan național de combatere a cancerului este una foarte pragmatică. “Practic, ne-am concentrat pe câteva principii majore. Credem că pentru elaborarea unui astfel de plan, în primul rând este necesară o colaborare intersectorială, o consultare a experților, a asociațiiilor de pacienți, a furnizorilor de servicii medicale, dar și de medicamente, atât din domeniul public, cât și cel privat. Planul trebuie să fie aliniat cu prioritățile și pilonii Planului European de Combatere a Cancerului. Este, de asemenea, necesară elaborarea unor trasee ale pacientului mult mai clare care să permită reducerea întârzierii de acees la diagnostic, la terapii, la servicii medicale, să favorizeze o abordare cât mai personailizată a planurilor de tratament. Trăim niște vremuri când inovația terapeutică pur și simplu a explodat, vorbim de faptul că peste 40% din medicamentele nou dezvoltate astăzi și care solicită aprobarea EMA sunt medicamente oncologice.  Știm că acestea au îmbunătățit foarte mult speranța de viață în cazul acestor pacienți și știm că inovația cu adevărat salvează vieți. Dar asta numai dacă pacienții au acces la ea și în timp cât mai rapid”, a mai spus Alina Culcea, președinte ARPIM.

Momentul zero de intervenție

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.  „Avem în lucru, la Ministerul Sănătăţii, strategia naţională de sănătate. Există un proiect european prin care avem oportunitatea, de asemenea, de a aduce lângă noi experţi, inclusiv experţi internaţionali, pentru o nouă versiune a strategiei naţionale de sănătate. Avem oportunitatea, în momentul acesta, să lucrăm la o Strategie naţională de sănătate şi la un Plan naţional de cancer. Valoarea unei strategii constă în stabilirea unor paşi concreţi, care apoi să fie şi urmaţi”, a anunțat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

Povara globală a cancerului a crescut foarte mult –  la 19,3 milioane de cazuri şi 10 milioane de decese în anul 2020 la nivel global, o creştere de la 18 milioane de cazuri şi 9,6 milioane de decese în 2018, potrivit Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului. Mare parte din această creştere a avut loc în ţări în curs de dezvoltare, inclusiv România. Cercetările indică faptul că, în continuare, vom experimenta creşteri relative ale incidenţei cancerului deosebit de importante până la nivelul anului 2040. ”Concluziile acestor cercetări confirmă faptul că întreruperile serviciilor de sănătate pentru cancer din ultimul an vor duce la o diagnosticare tardivă ceea ce se va însoţi de o mortalitate asociată foarte mare. Este momentul zero de intervenţie! Cu atât mai mult cu cât pandemia COVID-19 a afectat semnificativ pacienţii cu cancer tocmai din cauza amânării acelor trasee – a screeningului, întârzierea modificării tratamentelor în contextul în care inovaţia în domeniul cancerului din ultimii ani este absolut explozivă şi, nu în ultimul rând, a reticenţei pacienţilor de a se adresa spitalelor, medicilor din reţeaua de oncologie – teamă generată de infectarea cu SARS-CoV-2. Impactul economic mai larg al pandemiei asupra îngrijirii cancerului probabil că va fi resimţit mulţi ani de acum înainte şi va face mai dificilă atingerea obiectivelor pe care noi ni le propunem, inclusiv de dezvoltare durabilă şi de acoperire universală cu servicii de sănătate. Președintele României transmite dorinţa şi asumarea pentru elaborarea cât mai rapidă şi implementarea unui Plan naţional de cancer care să se construiască pe pilonii planului european de cancer”, a fost mesajul conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Planul Național de Cancer ar trebui să respecte niște termene și niște obiective foarte clar definite, pe care să ni le putem și asuma, a atras atenția prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016. ”În același timp, a corobora obiectivele noastre cu posibilitățile europene de finanțare o văd nu numai ca o oportunitate, dar, într-un fel ca pe unica oportunitate pe care  o avem acum, mai ales în contextul pandemic care nu se va schimba, din câte vedem, în anul care vine, dimpotrivă. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că o proiecție pentru anul acesta ar trebui să țină cont de procentul de pacienți oncologici care au beneficiat de tratamente și aici nu avem o statistică națională. O treime din pacienți nu au beneficiat de intervenții chirurgicale și cu atât mai puțin de tratamente sistemice, oricare ar fie ele. Pe cale de consecință trebuie să ne asumăm și faptul că deja, după un an de pandemie, începem să diagnosticăm cazuri foarte avansate”, a explicat reprezentantul Comisiei pentru Sănătate și Familie.

Finanțarea Oncologiei

Un Plan Național de Cancer trebuie să includă reglementări clare și alocări financiare adecvate și sustenabile pentru a îmbunătăți prevenția, diagnosticarea precoce, tratamentul și îngrijirile paliative.

Potrivit ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, în forma actuală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzute trei miliarde de euro pentru sectorul sănătăţii. „În PNRR, în acest moment, chiar dacă nu e finalizat, este prevăzută o sumă importantă pentru sectorul sănătăţii, în jur de 3 miliarde de euro. Evident, nu avem un agrement final, pentru că încă e în lucru documentul. Mă bucur că această sumă a fost inclusă acolo, pentru că sectorul de sănătate are nevoie de finanţare. Managementul bugetar trebuie să fie orientat spre obiective, rezultate şi performanţă. Şi evident că trebuie să folosim aceşti indicatori de performanţă care să permită o evaluare a progresului realizat efectiv, în comparaţie cu anumite ţinte, pe care, evident, Ministerul Sănătăţii trebuie să le stabilească. În acest sens, cred că aceste programe – pentru că sunt deja programe începute, e vorba de Programul Naţional de depistare precoce a cancerului, de Programul Naţional de Oncologie, care sunt iniţiative foarte bune şi pe baza cărora putem construi în continuare – aceste programe bugetare şi altele trebuie corelate cu politicile publice din domeniu şi trebuie asociate cu indicatori de rezultat şi eficienţă, care să fie raportaţi şi să vedem cum funcţionează în raport cu ei fiecare program în parte”, a precizat ministrul Alexandru Nazare.

PLANUL EUROPEAN DE COMBATERE A CANCERULUI

După 12 luni de consultare publică, Executivul European lansează, astăzi, 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză.

Planul european de combatere a cancerului constituie un pilon esențial al uniunii europene a sănătății prezentate de președinta von der Leyen în noiembrie 2020, făcând apel la crearea unei Uniuni Europene mai sigure, mai reziliente și mai bine pregătite.