Connect with us

ROMÂNIA

ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

Published

on

© https://eucanbeatcancer.eu/

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză. Numărul pacienților afectați de cancer din Europa a crescut cu 50% în ultimii 20 de ani, iar previziunile sunt sumbre, în lipsa unor acțiuni concrete și de impact: se estimează că, până în 2035, numărul deceselor provocate de afecțiunile oncologice și hemato- oncologice va crește cu mai mult de 24%, aceste boli urmând a deveni principala cauză de mortalitate din Uniunea Europeană, potrivit Politicidesănătate.ro

Lansarea, în data de 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, reprezintă o oportunitate pentru țările membre UE de a-și actualiza planurile naționale de cancer sau de a-și crea unele noi, în conformitate cu pilonii principali ai Planului European, dar și adaptate la specificul național.

Mai multe detalii despre Planul Național de Combatere a Cancerului au fost prezentate la lansarea proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”, care este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate, și beneficiază de sprijinul experților în ariile terapeutice Oncologie și Hematologie (și arii conexe) din întreaga țară. Dezbaterea a fost moderată de Directorul platformei www.Caleaeuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

Acest plan reprezintă un instrument legislativ care-și propune o abordare coerentă și coordonată între statele membre a managementului fiecarei etape a bolii (prevenție, diagnostic, tratament, supraviețuirea după cancer și îngrijirile paliative) pe baza colectării de date mai bune și a maximizării potențialului e-health.

Potrivit datelor Globocan, în România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 decese din cauze oncologice. Cele mai des întâlnite cancere, în 2020, au fost cele de plămâni (12.122 cazuri noi), de sân (12.085 cazuri noi), de prostată (8.055 cazuri noi), de colon (7.885 cazuri noi) și de vezică urinară (5.135 cazuri noi). Aceste date sunt extrapolate pe baza datelor din 2018 provenite din două registre regionale – Cluj și Timișoara.

Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament. Diagnosticarea cancerelor se face, în general, în stadii avansate (de exemplu, cancerul pulmonar este depistat în stadiul IV), devenind evidentă necesitatea de îmbunătățire a accesului la diagnostic.

„Lipsa unor strategii corente în timpul pandemiei a triplat numărul deceselor în oncologie, de la o medie de 142 de pacienți pe zi. Acum, când vorbim, au murit peste 150 pacienți cu cancer în România. Noi, pacienții oncologici, suntem recunoscători medicilor noștri, pentru că s-au solidarizat cu noi și au trecut peste acele ordine în care doar urgențele trebuiau rezolvate. Până când politicienii nu vor înțelege că investiția în sănătate înseamnă profit și nu costuri, nu vom rezolva nimic. Cerem un plan național de cancer și un registru de cancer din 2001. Dacă aveam acest plan, multe dintre tragediile de anul trecut ar fi fost evitate. Pentru că un plan național de cancer ar fi corectat cumva toate neajunsurile cu care ne confruntăm”, a atras atenția Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Recomandări pentru Planul Național de Cancer

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în parteneriat cu revista Politici de Sănătate lansează proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”, al cărui scop este ca, în colaborare cu profesioniștii și asociațiile de pacienți, să fie identificate problemele depistate în tot ceea ce înseamnă managementul bolii oncologice și, pe această bază, să fie realizat un set de recomandări care poate constitui un punct de pornire pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, în deplină concordanță cu pilonii principali ai Planului European de Combatere a Cancerului.

Planul Național de Control al Cancerului ar trebui să prioritizeze cheltuielile legate de prevenție și programe de screening pentru cele cinci cancere cu incidența  cea mai mare a bolii în România, să asigure finanțarea adecvată pentru ca pacienții să aibă acces timpuriu la proceduri diagnostice de înaltă precizie, biomarkeri și testare moleculară, să asigure acces în timp util la tratamente inovatoare și să identifice modalități de accelerare a compensării tratamentelor cu grad înalt de inovație, precum și modalități de achiziții publice și finanțare adaptate și să asigure o monitorizare adecvată a evoluției bolii, prin reducerea timpilor de așteptare, respectarea algoritmilor de monitorizare clinică, de laborator și/sau imagistică. Potrivit statisticilor oficiale, 40% dintre decesele provocate de cancer ar putea fi prevenite prin diagnosticare precoce și screening, acces la tratament și monitorizare.

„Întotdeauna ARPIM a considerat că sănătatea trebuie să fie un domeniu prioritar, mai ales că vorbim acum de strategia de reconstrucție și relansare economică a României. Dar nu putem vorbi de o strategie de relansare economică dacă nu avem o populație sănătoasă.  Datele prezentate sunt suficient de îngrijorătoare astfel încât să justifice preocuparea noastră pentru această patologie extrem de severă. Din punctul nostru de vedere, acest plan ar trebui să ne permită o reducere etapizată a tuturor decalajelor de acces, vorbim de screening,  de diagnostic, de tratament, pe care pacienții oncologici hematologi le întâmpină, în comparație cu pacienții din restul Europei”, a afirmat Alina Culcea, președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Viziunea ARPIM asupra unui plan național de combatere a cancerului este una foarte pragmatică. “Practic, ne-am concentrat pe câteva principii majore. Credem că pentru elaborarea unui astfel de plan, în primul rând este necesară o colaborare intersectorială, o consultare a experților, a asociațiiilor de pacienți, a furnizorilor de servicii medicale, dar și de medicamente, atât din domeniul public, cât și cel privat. Planul trebuie să fie aliniat cu prioritățile și pilonii Planului European de Combatere a Cancerului. Este, de asemenea, necesară elaborarea unor trasee ale pacientului mult mai clare care să permită reducerea întârzierii de acees la diagnostic, la terapii, la servicii medicale, să favorizeze o abordare cât mai personailizată a planurilor de tratament. Trăim niște vremuri când inovația terapeutică pur și simplu a explodat, vorbim de faptul că peste 40% din medicamentele nou dezvoltate astăzi și care solicită aprobarea EMA sunt medicamente oncologice.  Știm că acestea au îmbunătățit foarte mult speranța de viață în cazul acestor pacienți și știm că inovația cu adevărat salvează vieți. Dar asta numai dacă pacienții au acces la ea și în timp cât mai rapid”, a mai spus Alina Culcea, președinte ARPIM.

Momentul zero de intervenție

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.  „Avem în lucru, la Ministerul Sănătăţii, strategia naţională de sănătate. Există un proiect european prin care avem oportunitatea, de asemenea, de a aduce lângă noi experţi, inclusiv experţi internaţionali, pentru o nouă versiune a strategiei naţionale de sănătate. Avem oportunitatea, în momentul acesta, să lucrăm la o Strategie naţională de sănătate şi la un Plan naţional de cancer. Valoarea unei strategii constă în stabilirea unor paşi concreţi, care apoi să fie şi urmaţi”, a anunțat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

Povara globală a cancerului a crescut foarte mult –  la 19,3 milioane de cazuri şi 10 milioane de decese în anul 2020 la nivel global, o creştere de la 18 milioane de cazuri şi 9,6 milioane de decese în 2018, potrivit Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului. Mare parte din această creştere a avut loc în ţări în curs de dezvoltare, inclusiv România. Cercetările indică faptul că, în continuare, vom experimenta creşteri relative ale incidenţei cancerului deosebit de importante până la nivelul anului 2040. ”Concluziile acestor cercetări confirmă faptul că întreruperile serviciilor de sănătate pentru cancer din ultimul an vor duce la o diagnosticare tardivă ceea ce se va însoţi de o mortalitate asociată foarte mare. Este momentul zero de intervenţie! Cu atât mai mult cu cât pandemia COVID-19 a afectat semnificativ pacienţii cu cancer tocmai din cauza amânării acelor trasee – a screeningului, întârzierea modificării tratamentelor în contextul în care inovaţia în domeniul cancerului din ultimii ani este absolut explozivă şi, nu în ultimul rând, a reticenţei pacienţilor de a se adresa spitalelor, medicilor din reţeaua de oncologie – teamă generată de infectarea cu SARS-CoV-2. Impactul economic mai larg al pandemiei asupra îngrijirii cancerului probabil că va fi resimţit mulţi ani de acum înainte şi va face mai dificilă atingerea obiectivelor pe care noi ni le propunem, inclusiv de dezvoltare durabilă şi de acoperire universală cu servicii de sănătate. Președintele României transmite dorinţa şi asumarea pentru elaborarea cât mai rapidă şi implementarea unui Plan naţional de cancer care să se construiască pe pilonii planului european de cancer”, a fost mesajul conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Planul Național de Cancer ar trebui să respecte niște termene și niște obiective foarte clar definite, pe care să ni le putem și asuma, a atras atenția prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016. ”În același timp, a corobora obiectivele noastre cu posibilitățile europene de finanțare o văd nu numai ca o oportunitate, dar, într-un fel ca pe unica oportunitate pe care  o avem acum, mai ales în contextul pandemic care nu se va schimba, din câte vedem, în anul care vine, dimpotrivă. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că o proiecție pentru anul acesta ar trebui să țină cont de procentul de pacienți oncologici care au beneficiat de tratamente și aici nu avem o statistică națională. O treime din pacienți nu au beneficiat de intervenții chirurgicale și cu atât mai puțin de tratamente sistemice, oricare ar fie ele. Pe cale de consecință trebuie să ne asumăm și faptul că deja, după un an de pandemie, începem să diagnosticăm cazuri foarte avansate”, a explicat reprezentantul Comisiei pentru Sănătate și Familie.

Finanțarea Oncologiei

Un Plan Național de Cancer trebuie să includă reglementări clare și alocări financiare adecvate și sustenabile pentru a îmbunătăți prevenția, diagnosticarea precoce, tratamentul și îngrijirile paliative.

Potrivit ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, în forma actuală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzute trei miliarde de euro pentru sectorul sănătăţii. „În PNRR, în acest moment, chiar dacă nu e finalizat, este prevăzută o sumă importantă pentru sectorul sănătăţii, în jur de 3 miliarde de euro. Evident, nu avem un agrement final, pentru că încă e în lucru documentul. Mă bucur că această sumă a fost inclusă acolo, pentru că sectorul de sănătate are nevoie de finanţare. Managementul bugetar trebuie să fie orientat spre obiective, rezultate şi performanţă. Şi evident că trebuie să folosim aceşti indicatori de performanţă care să permită o evaluare a progresului realizat efectiv, în comparaţie cu anumite ţinte, pe care, evident, Ministerul Sănătăţii trebuie să le stabilească. În acest sens, cred că aceste programe – pentru că sunt deja programe începute, e vorba de Programul Naţional de depistare precoce a cancerului, de Programul Naţional de Oncologie, care sunt iniţiative foarte bune şi pe baza cărora putem construi în continuare – aceste programe bugetare şi altele trebuie corelate cu politicile publice din domeniu şi trebuie asociate cu indicatori de rezultat şi eficienţă, care să fie raportaţi şi să vedem cum funcţionează în raport cu ei fiecare program în parte”, a precizat ministrul Alexandru Nazare.

PLANUL EUROPEAN DE COMBATERE A CANCERULUI

După 12 luni de consultare publică, Executivul European lansează, astăzi, 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză.

Planul european de combatere a cancerului constituie un pilon esențial al uniunii europene a sănătății prezentate de președinta von der Leyen în noiembrie 2020, făcând apel la crearea unei Uniuni Europene mai sigure, mai reziliente și mai bine pregătite.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

El a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte “cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare, relatează Agerpres.

“Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că sunt pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu, după şedinţa Executivului.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

“De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles”, a completat Florin Cîţu. 

Declarațiile premierului, urmate de un briefing susținut de ministru investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, au fost precedate de informații apărute pe surse în presă.

Astfel, conform Digi24, Comisia Europeană a acceptat propunerea României ca 27% din fondurile disponibile prin PNRR să finanțeze construcția de autostrăzi.

Principalele proiecte cu probleme despre care premierul Florin Cîțu a discutat cu Comisia Europeană erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.

În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România, mai arată sursa citată.

Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.

Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.

O altă condiție este ca PNRR să fie prezentat în Parlament, în contextul în care Comisia Europeană face apel la statele membre să ratifice decizia privind resursele proprii pentru finanțarea acestor mecanisme.

Premierul Florin Cîțu a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles.

Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Miercuri, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

În aceeași zi, Florin Cîțu a discutat despre obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii” cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și despre prioritățile din cadrul PNRR cu vicepreședintele executivului european, Margrethe Vestager.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

O nouă tranșă de vaccinuri livrată de compania Moderna, care constă în 128.400 de dozea ajuns joi în România pe cale terestră, conform Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), transmite Agerpres

Potrivit sursei, cele 128.400 doze de vaccin Moderna vor ajunge joi, 13 mai, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Ulterior, dozele de vaccin vor fi distribuite, după cum urmează:

  •  Centrul Regional de Depozitare Constanța: 42.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 86.400 doze.

Până în prezent, 853.200 de doze Moderna au fost recepţionate, iar 542.078 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei. În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, a amintit CNCAV.

Menționăm că, până în prezent, în Uniunea Europeană au fost autorizate patru vaccinuri împotriva COVID-19: Comirnaty (Pfizer), Moderna, Vaxzevria (AstraZeneca) și Janssen (Johnson&Johnson).

Continue Reading

ROMÂNIA

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

Published

on

© Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - Facebook

Noul ambasador al României la Londra, Laura Popescu, a pledat astăzi, în contextul prezentării scrisorilor de acreditare reginei Elisabeta a II-a, pentru aprofundarea relaţiilor româno-britanice şi a Parteneriatului Strategic.

„Relaţia cu Regatul Unit este foarte importantă şi datorită remarcabilei comunităţi româneşti, cu o contribuţie semnificativă la viaţa de zi cu zi a acestui stat”, a transmis oficialul român pe pagina de Facebook.

„Am fost deosebit de onorată să prezint Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a scrisorile de acreditare ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Buckingham. Mulţumesc Majestăţii Sale pentru primirea călduroasă şi discuţia avută”, se mai arată în postare.

Citiți și: Sondaj: Aproape jumătate dintre cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie se tem că respectarea drepturile lor se va deteriora

Continue Reading

Facebook

Team2Share

FONDURI EUROPENE2 mins ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.1 hour ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA1 hour ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA2 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA2 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D2 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre statele UE cu cel mai mare număr de căsătorii la mia de locuitori în 2019

MAREA BRITANIE3 hours ago

Sondaj: Aproape jumătate dintre cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie se tem că respectarea drepturile lor se va deteriora

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending