Connect with us

ROMÂNIA

ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

Published

on

© https://eucanbeatcancer.eu/

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză. Numărul pacienților afectați de cancer din Europa a crescut cu 50% în ultimii 20 de ani, iar previziunile sunt sumbre, în lipsa unor acțiuni concrete și de impact: se estimează că, până în 2035, numărul deceselor provocate de afecțiunile oncologice și hemato- oncologice va crește cu mai mult de 24%, aceste boli urmând a deveni principala cauză de mortalitate din Uniunea Europeană, potrivit Politicidesănătate.ro

Lansarea, în data de 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, reprezintă o oportunitate pentru țările membre UE de a-și actualiza planurile naționale de cancer sau de a-și crea unele noi, în conformitate cu pilonii principali ai Planului European, dar și adaptate la specificul național.

Mai multe detalii despre Planul Național de Combatere a Cancerului au fost prezentate la lansarea proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”, care este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate, și beneficiază de sprijinul experților în ariile terapeutice Oncologie și Hematologie (și arii conexe) din întreaga țară. Dezbaterea a fost moderată de Directorul platformei www.Caleaeuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

Acest plan reprezintă un instrument legislativ care-și propune o abordare coerentă și coordonată între statele membre a managementului fiecarei etape a bolii (prevenție, diagnostic, tratament, supraviețuirea după cancer și îngrijirile paliative) pe baza colectării de date mai bune și a maximizării potențialului e-health.

Potrivit datelor Globocan, în România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 decese din cauze oncologice. Cele mai des întâlnite cancere, în 2020, au fost cele de plămâni (12.122 cazuri noi), de sân (12.085 cazuri noi), de prostată (8.055 cazuri noi), de colon (7.885 cazuri noi) și de vezică urinară (5.135 cazuri noi). Aceste date sunt extrapolate pe baza datelor din 2018 provenite din două registre regionale – Cluj și Timișoara.

Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament. Diagnosticarea cancerelor se face, în general, în stadii avansate (de exemplu, cancerul pulmonar este depistat în stadiul IV), devenind evidentă necesitatea de îmbunătățire a accesului la diagnostic.

„Lipsa unor strategii corente în timpul pandemiei a triplat numărul deceselor în oncologie, de la o medie de 142 de pacienți pe zi. Acum, când vorbim, au murit peste 150 pacienți cu cancer în România. Noi, pacienții oncologici, suntem recunoscători medicilor noștri, pentru că s-au solidarizat cu noi și au trecut peste acele ordine în care doar urgențele trebuiau rezolvate. Până când politicienii nu vor înțelege că investiția în sănătate înseamnă profit și nu costuri, nu vom rezolva nimic. Cerem un plan național de cancer și un registru de cancer din 2001. Dacă aveam acest plan, multe dintre tragediile de anul trecut ar fi fost evitate. Pentru că un plan național de cancer ar fi corectat cumva toate neajunsurile cu care ne confruntăm”, a atras atenția Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Recomandări pentru Planul Național de Cancer

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în parteneriat cu revista Politici de Sănătate lansează proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”, al cărui scop este ca, în colaborare cu profesioniștii și asociațiile de pacienți, să fie identificate problemele depistate în tot ceea ce înseamnă managementul bolii oncologice și, pe această bază, să fie realizat un set de recomandări care poate constitui un punct de pornire pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, în deplină concordanță cu pilonii principali ai Planului European de Combatere a Cancerului.

Planul Național de Control al Cancerului ar trebui să prioritizeze cheltuielile legate de prevenție și programe de screening pentru cele cinci cancere cu incidența  cea mai mare a bolii în România, să asigure finanțarea adecvată pentru ca pacienții să aibă acces timpuriu la proceduri diagnostice de înaltă precizie, biomarkeri și testare moleculară, să asigure acces în timp util la tratamente inovatoare și să identifice modalități de accelerare a compensării tratamentelor cu grad înalt de inovație, precum și modalități de achiziții publice și finanțare adaptate și să asigure o monitorizare adecvată a evoluției bolii, prin reducerea timpilor de așteptare, respectarea algoritmilor de monitorizare clinică, de laborator și/sau imagistică. Potrivit statisticilor oficiale, 40% dintre decesele provocate de cancer ar putea fi prevenite prin diagnosticare precoce și screening, acces la tratament și monitorizare.

„Întotdeauna ARPIM a considerat că sănătatea trebuie să fie un domeniu prioritar, mai ales că vorbim acum de strategia de reconstrucție și relansare economică a României. Dar nu putem vorbi de o strategie de relansare economică dacă nu avem o populație sănătoasă.  Datele prezentate sunt suficient de îngrijorătoare astfel încât să justifice preocuparea noastră pentru această patologie extrem de severă. Din punctul nostru de vedere, acest plan ar trebui să ne permită o reducere etapizată a tuturor decalajelor de acces, vorbim de screening,  de diagnostic, de tratament, pe care pacienții oncologici hematologi le întâmpină, în comparație cu pacienții din restul Europei”, a afirmat Alina Culcea, președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Viziunea ARPIM asupra unui plan național de combatere a cancerului este una foarte pragmatică. “Practic, ne-am concentrat pe câteva principii majore. Credem că pentru elaborarea unui astfel de plan, în primul rând este necesară o colaborare intersectorială, o consultare a experților, a asociațiiilor de pacienți, a furnizorilor de servicii medicale, dar și de medicamente, atât din domeniul public, cât și cel privat. Planul trebuie să fie aliniat cu prioritățile și pilonii Planului European de Combatere a Cancerului. Este, de asemenea, necesară elaborarea unor trasee ale pacientului mult mai clare care să permită reducerea întârzierii de acees la diagnostic, la terapii, la servicii medicale, să favorizeze o abordare cât mai personailizată a planurilor de tratament. Trăim niște vremuri când inovația terapeutică pur și simplu a explodat, vorbim de faptul că peste 40% din medicamentele nou dezvoltate astăzi și care solicită aprobarea EMA sunt medicamente oncologice.  Știm că acestea au îmbunătățit foarte mult speranța de viață în cazul acestor pacienți și știm că inovația cu adevărat salvează vieți. Dar asta numai dacă pacienții au acces la ea și în timp cât mai rapid”, a mai spus Alina Culcea, președinte ARPIM.

Momentul zero de intervenție

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.  „Avem în lucru, la Ministerul Sănătăţii, strategia naţională de sănătate. Există un proiect european prin care avem oportunitatea, de asemenea, de a aduce lângă noi experţi, inclusiv experţi internaţionali, pentru o nouă versiune a strategiei naţionale de sănătate. Avem oportunitatea, în momentul acesta, să lucrăm la o Strategie naţională de sănătate şi la un Plan naţional de cancer. Valoarea unei strategii constă în stabilirea unor paşi concreţi, care apoi să fie şi urmaţi”, a anunțat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

Povara globală a cancerului a crescut foarte mult –  la 19,3 milioane de cazuri şi 10 milioane de decese în anul 2020 la nivel global, o creştere de la 18 milioane de cazuri şi 9,6 milioane de decese în 2018, potrivit Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului. Mare parte din această creştere a avut loc în ţări în curs de dezvoltare, inclusiv România. Cercetările indică faptul că, în continuare, vom experimenta creşteri relative ale incidenţei cancerului deosebit de importante până la nivelul anului 2040. ”Concluziile acestor cercetări confirmă faptul că întreruperile serviciilor de sănătate pentru cancer din ultimul an vor duce la o diagnosticare tardivă ceea ce se va însoţi de o mortalitate asociată foarte mare. Este momentul zero de intervenţie! Cu atât mai mult cu cât pandemia COVID-19 a afectat semnificativ pacienţii cu cancer tocmai din cauza amânării acelor trasee – a screeningului, întârzierea modificării tratamentelor în contextul în care inovaţia în domeniul cancerului din ultimii ani este absolut explozivă şi, nu în ultimul rând, a reticenţei pacienţilor de a se adresa spitalelor, medicilor din reţeaua de oncologie – teamă generată de infectarea cu SARS-CoV-2. Impactul economic mai larg al pandemiei asupra îngrijirii cancerului probabil că va fi resimţit mulţi ani de acum înainte şi va face mai dificilă atingerea obiectivelor pe care noi ni le propunem, inclusiv de dezvoltare durabilă şi de acoperire universală cu servicii de sănătate. Președintele României transmite dorinţa şi asumarea pentru elaborarea cât mai rapidă şi implementarea unui Plan naţional de cancer care să se construiască pe pilonii planului european de cancer”, a fost mesajul conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Planul Național de Cancer ar trebui să respecte niște termene și niște obiective foarte clar definite, pe care să ni le putem și asuma, a atras atenția prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016. ”În același timp, a corobora obiectivele noastre cu posibilitățile europene de finanțare o văd nu numai ca o oportunitate, dar, într-un fel ca pe unica oportunitate pe care  o avem acum, mai ales în contextul pandemic care nu se va schimba, din câte vedem, în anul care vine, dimpotrivă. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că o proiecție pentru anul acesta ar trebui să țină cont de procentul de pacienți oncologici care au beneficiat de tratamente și aici nu avem o statistică națională. O treime din pacienți nu au beneficiat de intervenții chirurgicale și cu atât mai puțin de tratamente sistemice, oricare ar fie ele. Pe cale de consecință trebuie să ne asumăm și faptul că deja, după un an de pandemie, începem să diagnosticăm cazuri foarte avansate”, a explicat reprezentantul Comisiei pentru Sănătate și Familie.

Finanțarea Oncologiei

Un Plan Național de Cancer trebuie să includă reglementări clare și alocări financiare adecvate și sustenabile pentru a îmbunătăți prevenția, diagnosticarea precoce, tratamentul și îngrijirile paliative.

Potrivit ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, în forma actuală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzute trei miliarde de euro pentru sectorul sănătăţii. „În PNRR, în acest moment, chiar dacă nu e finalizat, este prevăzută o sumă importantă pentru sectorul sănătăţii, în jur de 3 miliarde de euro. Evident, nu avem un agrement final, pentru că încă e în lucru documentul. Mă bucur că această sumă a fost inclusă acolo, pentru că sectorul de sănătate are nevoie de finanţare. Managementul bugetar trebuie să fie orientat spre obiective, rezultate şi performanţă. Şi evident că trebuie să folosim aceşti indicatori de performanţă care să permită o evaluare a progresului realizat efectiv, în comparaţie cu anumite ţinte, pe care, evident, Ministerul Sănătăţii trebuie să le stabilească. În acest sens, cred că aceste programe – pentru că sunt deja programe începute, e vorba de Programul Naţional de depistare precoce a cancerului, de Programul Naţional de Oncologie, care sunt iniţiative foarte bune şi pe baza cărora putem construi în continuare – aceste programe bugetare şi altele trebuie corelate cu politicile publice din domeniu şi trebuie asociate cu indicatori de rezultat şi eficienţă, care să fie raportaţi şi să vedem cum funcţionează în raport cu ei fiecare program în parte”, a precizat ministrul Alexandru Nazare.

PLANUL EUROPEAN DE COMBATERE A CANCERULUI

După 12 luni de consultare publică, Executivul European lansează, astăzi, 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză.

Planul european de combatere a cancerului constituie un pilon esențial al uniunii europene a sănătății prezentate de președinta von der Leyen în noiembrie 2020, făcând apel la crearea unei Uniuni Europene mai sigure, mai reziliente și mai bine pregătite.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cei 39 de cetățeni blocați în Africa de Sud, după ce mai multe curse aeriene au fost blocate ca urmare a îngrijorărilor generate de noua variantă de COVID-19.

Miniștrii Cabinetului Nicolae Ciucă s-au întrunit duminică în ședință de guvern pentru a lua în discuție măsuri care se impun în contextul apariției noii variante Omicron a virusului SARS-CoV-2. Și Comitetul Național pentru Situații de Urgență s-a reunit tot duminică, pentru actualizarea listei statelor de risc epidemiologic, informează Digi24

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că un avion Tarom va zbura în Africa de Sud pentru recuperarea cetățenilor români blocați din cauza tulpinii Omicron și a arătat deschiderea țării noastre de oferi această capabilitate și celorlalte țări europene care nu au reușit să-și extragă cetățenii de acolo.

”Am identificat la Tarom o aeronavă care va zbura la Pretoria și va prelua cetățenii români. Pentru că în aeronavă vor mai fi alte 50 sau 55 de locuri libere, oferim această capabilitate și celorlalte țări europene care nu au reușit să-și extragă cetățenii din Africa de Sud și vom urca această disponibilitate a noastră pe Mecanismul European pentru Situații de Urgență”, a precizat Ciucă în ședința de guvern.

În egală măsură, prim-ministrul a anunțat că România a inclus o Malawi pe lista țărilor aflate în zona roșie, în urma informațiilor primite de la Comisia Europeană.

”Ieri a fost adoptată o hotărâre în care au fost adoptate primele măsuri pe care țara noastră le va lua în acest sens. Ulterior am mai primit încă o nominalizare de țară – este vorba de Malawi – de la Comisia Europeană și în felul acesta a fost nevoie să mai organizăm o ședință astăzi, să completăm hotărârea CNSU de ieri”, a mai spus acesta.

România a decis interzicerea trecerii prin punctele de trecere a frontierei de stat a cetăţenilor străini sau apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud şi Zimbabwe, urmând recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. 

În ceea ce privește cetăţenii români, cetăţenii UE, ai spaţiului economic european sau din Confederaţia Elveţiană care sosesc în România din țările mai sus amintite, aceștia vor trebui să stea în carantină pentru o perioadă de 14 zile, fie la domiciliu sau la locaţia declarată, dacă există posibilitatea delimitării faţă de ceilalţi membri ai familiei sau cei cu care locuiesc, fie în spaţii special destinate puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, pentru ei se instituie obligativitatea  testării RT-PCR pentru SARS-CoV-2 la sosirea în România, precum şi în a opta zi de la sosire, iar în cazul unui rezultat negativ acestea pot ieşi din carantină începând cu ziua a zecea. Dacă nu doresc să se testeze în a opta zi, atunci vor rămâne în carantină 14 zile.  

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri să suspende temporar legăturile aeriene cu Africa australă după depistarea unei noi variante a coronavirusului, dând curs propunerii lansate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și avertismentelor venite din partea Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor, care a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că variana Omicron prezintă un ”risc ridicat” care necesită o intervenție politică ”în timp util”.

Un comitet de experţi sanitari din toate cele 27 de state UE ”a convenit asupra necesităţii de activare a <<frânei de urgenţă>> şi impunere de restricţii temporare la toate călătoriile în UE din Africa australă”, a indicat preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene.

Denumită pentru moment B.1.1.529, noua variantă detectată în Africa de Sud prezintă mutaţii multiple şi are potenţialul de a fi extrem de contagioasă, potrivit oamenilor de ştiinţă sud-africani, care văd în noua tulpină semnale ce anticipează un nou val al pandemiei de COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, participă, duminică şi luni, la Barcelona, la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică.

Invitaţia a venit din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, a ministrului afacerilor externe şi al expatriaţilor al Regatului Haşemit al Iordaniei, Ayman Safidi, şi a ministrului spaniol al afacerilor externe, UE şi cooperării, Jose Manuel Albares Bueno.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana (UfM) va prilejui reafirmarea angajamentului comun pentru valorile şi principiile UfM şi va ocaziona un schimb de vederi asupra provocărilor comune şi evoluţiilor din regiunea Euro-Mediteraneană.

În intervenţia sa la forum, şeful diplomaţiei române va pune accentul pe relevanţa strategică a Vecinătăţii Europene şi va sublinia necesitatea dezvoltării de sinergii între cele două dimensiuni ale Politicii de Vecinătate – estică şi cea sudică.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu se va referi la necesitatea cooperării strânse între statele membre ale Uniunii pentru Mediterana în domenii precum schimbările climatice, tranziţia digitală şi protecţia civilă şi va reliefa importanţa reconstruirii comune a legăturii dintre dimensiunile de securitate şi de dezvoltare în regiune.

Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică are ca obiectiv trecerea în revistă a evoluţiilor privind parteneriatul strategic dintre UE şi Vecinătatea Sudică şi a principalelor direcţii de acţiune necesare pentru întărirea acestuia.

De asemenea, se va evalua stadiul de implementare a Noii Agende pentru Mediterana şi se vor aborda provocările şi oportunităţile oferite de noul cadru de cooperare. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu se va referi la provocările regionale majore, precum migraţia ilegală, impactul schimbărilor climatice, terorismul.

Uniunea pentru Mediterana (42 state participante, dintre care 27 de state membre UE și 15 state riverane Mării Mediterane, europene şi non-europene) este un format interguvernamental care oferă cadrul regional în vederea unui dialog cuprinzător, politic și practic asupra problematicilor euro-mediteraneene (dialog politic, locuri de muncă și dezvoltare durabilă, economie digitală și conectivitate, energie și mediu, tineret, emanciparea femeilor și copiilor, dezvoltare urbană, managementul resurselor de apă, comerț), cu impact direct asupra tuturor cetățenilor din regiune.

Miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii pentru Mediterana se întâlnesc o dată pe an în cadrul Forumului Regional pentru a defini prioritățile și domeniile de cooperare strategică.

Întâlnirea din 29 noiembrie 2021 este cea de-a VI-a reuniune a Forumului Regional, ocazie pentru o discuție asupra dezvoltărilor regionale, a provocărilor la adresa stabilității, securității și progresului economico-social, precum și asupra liniilor și obiectivelor de cooperare viitoare.

Cel de-al VI-lea Forum Regional al Uniunii pentru Mediterana (RF UfM) este organizat de către Co-președințiile UfM (SEAE/COM și Iordania), împreună cu Spania și Secretariatul General al UfM, Barcelona fiind gazdă tradițională și sediu al Secretariatului General UfM.

Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică este un format de dialog la care participă reprezentanți ai instituțiilor europene, ai statelor membre UE şi ai celor 10 parteneri ai UE din Vecinătatea Sudică (Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Palestina, Tunisia). Discuțiile din cadrul reuniunilor ministeriale  asigură trecerea în revistă a stadiului relației, în vederea întăririi parteneriatului strategic dintre UE și Vecinătatea Sudică, evaluarea implementării Noii Agende pentru Mediterana, cadru comun de acțiune adoptat de Consiliul UE în aprilie 2021, precum şi abordarea provocărilor și oportunităților oferite de noul cadru de cooperare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, secretarul de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și cu directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Adriana Pistol.

Aceștia au discutat despre măsurile care trebuie luate în urma identificării de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) și apariției în țările din sudul Africii a unei tulpini cu multiple mutații.

”România a urmat recomandările ECDC și ale Comisiei Europene privind carantinarea persoanelor care sosesc din șapte țări africane, precum și evaluarea modalităților de răspuns în situația în care se constată extinderea și la nivel european”, a anunțat prim-ministrul României.

Așadar, toţi cetăţenii români, cetăţenii UE, ai spaţiului economic european sau din Confederaţia Elveţiană care sosesc în România din aceste ţări se instituie carantina pentru o perioadă de 14 zile, fie la domiciliu sau la locaţia declarată, dacă există posibilitatea delimitării faţă de ceilalţi membri ai familiei sau cei cu care locuiesc, fie în spaţii special destinate puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, conform prevederilor legale în vigoare, potrivit Agerpres.

De asemenea, pentru aceștia se instituie obligativitatea  testării RT-PCR pentru SARS-CoV-2 la sosirea în România, precum şi în a opta zi de la sosire, iar în cazul unui rezultat negativ acestea pot ieşi din carantină începând cu ziua a zecea. Dacă nu doresc să se testeze în a opta zi, atunci vor rămâne în carantină 14 zile.  

Mai mult, se interzice accesul pe teritoriul României prin punctele de trecere a frontierei de stat a cetăţenilor străini sau apatrizilor, definiţi conform OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud şi Zimbabwe.

În același timp, aceștia au analizat modalitățile de îmbunătățire a comunicării instituționale și a informării populației privind utilitatea vaccinării și modul de evitare a infectării prin măsuri de sănătate publică.

Stabilirea cadrului legal prin introducerea certificatului COVID-19 (vaccinare, trecere prin boală, testare) în momentul în care se înregistrează o creștere semnificativă timp de trei săptămâni consecutive a reprezentat o altă temă abordată.

”Renunțarea la certificatul COVID-19 se va face după trei săptămâni de scădere consecutivă și atingerea unei incidențe care să nu pună în pericol sănătatea publică. Indicatorii vor fi stabiliți de către specialiștii din cadrul INSP”, a mai spus premierul.

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri să suspende temporar legăturile aeriene cu Africa australă după depistarea unei noi variante a coronavirusului, dând curs propunerii lansate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și avertismentelor venite din partea Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor, care a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că variana Omicron prezintă un ”risc ridicat” care necesită o intervenție politică ”în timp util”.

Un comitet de experţi sanitari din toate cele 27 de state UE ”a convenit asupra necesităţii de activare a <<frânei de urgenţă>> şi impunere de restricţii temporare la toate călătoriile în UE din Africa australă”, a indicat preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene, potrivit Agerpres.

Denumită pentru moment B.1.1.529, noua variantă detectată în Africa de Sud prezintă mutaţii multiple şi are potenţialul de a fi extrem de contagioasă, potrivit oamenilor de ştiinţă sud-africani, care văd în noua tulpină semnale ce anticipează un nou val al pandemiei de COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO10 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO11 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA12 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA1 day ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA12 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending