ROMÂNIA
ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor
Published
1 year agoon

Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie la competitivitatea și autonomia strategică europeană, pe de o parte, și la prosperitatea și competitivitatea națională, pe de altă parte, în timp ce autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să identifice, adapteze și implementeze modele de cooperare și stimulare a investițiilor, pe baza modelelor de parteneriat și colaborare propuse în alte țări – au fost principalele concluzii ale evenimentului “România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”, organizat luni, 4 noiembrie, de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în parteneriat cu Calea Europeană.
În contextul în care industria farmaceutică inovatoare contribuie semnificativ la economia Europei și României, principalele teme ale dezbaterii au fost: competitivitatea europeană în domeniul sănătății și impactul accesului la OCDE pentru sistemul de sănătate din România, modelele de cooperare și stimulare a investițiilor între industria farmaceutică și autorități, pe baza modelelor de parteneriat și colaborare propuse în alte țări, factorii care influențează localizarea deciziilor de investiții, repoziționarea țărilor europene în competiția pentru atragerea de studii clinice și accesul la inovație în UE și OCDE.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai patru ministere relevante: Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Alături de aceștia, la dezbatere au participat reprezentanți ai industriei farmaceutice inovatoare, ai asociațiilor de pacienți, europarlamentari, membri ai Parlamentului României și reprezentanții principalelor autorități din domeniul sănătății: Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
“Sunt onorat să reprezint ARPIM, organizația care reunește în România cele mai importante 29 de companii farmaceutice a căror activitate este bazată pe cercetare și inovare, în cadrul acestui eveniment în care am vorbit despre viitor, investiții, parteneriat strategic. Inovația înseamnă progres, iar în sănătate este singura cale care poate acoperi decalajul pe care-l avem față de standardele europene, actuale, de tratament. De asemenea, o poziție competitivă pentru atragerea de investiții importante în cercetarea și inovația farmaceutică poate constitui un avantaj economic considerabil pentru România”, a declarat Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

© ARPIM
„OCDE nu promovează doar bunăstarea economică, ci se ocupă de toate tipurile de politici și de programe care ne pot ameliora viața, iar sănătatea și educația sunt printre cele mai importante. Șansa procesului de aderare la OCDE o reprezintă alinierea la practicile și politicile publice, la cele mai bune practici și instrumente existente la nivel internațional. Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a ne perfecționa politicile publice în materie de sănătate, de a avea un sistem de sănătate mai modern, mai solid, mai eficient, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne, așa cum este și conferința dumneavoastră de astăzi”, a declarat Luca Niculescu, Secretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

© ARPIM
„Dezvoltarea industriei farmaceutice rămâne o temă de interes permanent. Elementul cel mai stringent, din cadrul acestei dezvoltări, aflat în legătură directă cu MS, CNAS este cel care se referă la accesul oamenilor la medicamente. Acest obiectiv trebuie să aibă în spate însă o politică coerentă în acest domeniu și noi asta încercăm să facem, să îmbunătățim accesul oamenilor la medicamente prin parteneriat cu industria. Noi vrem să avem un parteneriat în interesul oamenilor, iar acest parteneriat nu poate să facă subiectul unor abordări care nu au niciun fel de legătură cu realitatea și nu fac altceva decât să descurajeze investițiile în domeniul sănătății. Industria farmaceutică produce venituri statului român, produce locuri de muncă, dar oferă și acces la medicamente pacienților. În momentul de față am făcut pasul înainte și, împreună cu Ministerul Economiei, avem un grup de lucru structurat care își propune să ofere Guvernului o strategie pe termen mediu măcar, încât dezvoltarea industriei farmaceutice să fie evidentă. Procentul din PIB pe care îl are România ca și producție de medicamente este în jur de 1% în momentul de față, vrem să ajungă la 3%. Scopul este să oferim o șansă de dezvoltare economică României prin industria farmaceutică, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

© ARPIM
„Din punctul nostru de vedere, ar trebui ca, vorbind despre o industrie, să putem să venim și să facem partea noastră de ajutor, de scheme de sprijin, de susținere pentru dezvoltarea acestei industrii foarte importante în România care are foarte mare potențial. Am făcut analiză și am constatat că există foarte mare potențial pentru industria farmaceutică, dar eu aș mai adăuga ceva: aș adăuga și industria dispozitivelor medicale pentru că și aici România poate avea un foarte mare avantaj competitiv, uitându-ne la ceea ce producem și la ceea ce nu producem astăzi în România, la forța de muncă calificată în acest domeniu”, a explicat Ștefan-Radu Oprea, Ministrul Economiei.

© ARPIM
Evenimentul a fost organizat în contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE și al aderării la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate. Astfel, România trebuie să-și elaboreze o strategie de stimulare a investițiilor și a accesului la inovația medicală și farmaceutică, atrăgând în același timp investiții în capitalul de cunoaștere: studii clinice, cercetare universitară medicală fundamentală și translațională, strategii inovative de prevenție, prin diverse tipuri de parteneriate public-privat, printre alte soluții.
“România are o oportunitate unică de a-și elabora și implementa un Program Național de Dezvoltare a Industriei Farmaceutice, ceea ce va duce și la reducerea decalajelor de acces față de standardele europene de tratament. Accentul pus pe creșterea competitivității europene în domeniul farmaceutic, poziționarea României în top 25 la nivel global pentru două tipologii de studii clinice, aportul important în creșterea productivității și îmbunătățirea rezultatelor de sănătate din partea industriei la nivel local, reprezintă tot atâtea argumente pentru considerarea sectorului farmaceutic inovator ca unul strategic și pentru un parteneriat de durată cu autoritățile, în beneficiul pacienților români”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM.
Ce arată datele:
- Industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienților. Industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.
- Pentru a recupera pierderea de competitivitate față de alte continente, Europa trebuie să stimuleze investițiile în cercetare-dezvoltare ale industriei farmaceutice inovatoare: un raport recent al EFPIA[3] arată că economia țărilor Spațiului Economic European (Uniunea Europeană împreună cu Islanda, Norvegia și Liechtenstein) poate beneficia anual de investiții de 1-1,5 miliarde de euro prin studiile clinice.
- Raportul privind competitivitatea europeană întocmit de fostul premier italian Mario Draghi are ca punct de plecare, pentru sectorul farmaceutic (paginile 187-204), faptul că acesta are o contribuție semnificativă la economia UE, reprezentând 5% din valoarea adăugată în economie din toate sectoarele de producție, în timp ce produsele farmaceutice reprezintă aproape 11% din exporturile UE.
- În Uniunea Europeană, se estimează că valoarea adăugată brută a industriei farmaceutice inovatoare este de 311 miliarde de euro, sectorul contribuind la susținerea a 2,3 milioane de locuri de muncă, conform datelor preliminare ale raportului realizat de compania PriceWaterhouseCoopers pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), Economic footprint of the Pharmaceutical Industry in Europe, ce va fi dat publicității la jumătatea lunii noiembrie.
- În România, se estimează că sectorul farmaceutic inovator contribuie semnificativ din punct de vedere social, uman și economic, valoarea adăugată brută la economia românească fiind de aproximativ 1,5 miliarde de euro la nivelul anului 2022, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 5% pe an în perioada 2016-2022, conform aceluiasi raport citat mai sus.
- Valoarea adăugată brută este un indicator economic extrem de important deoarece poate informa evaluarea unei politici, ajutând factorii de decizie să prioritizeze sectoarele de intervenție.
- României se află în top 25 la nivel global pentru două tipologii de studii clinice[4].
- Modelele de colaborare între autorități și industrie prezentate în cadrul evenimentului (Franța – program de investiții de 7,5 miliarde de euro și acord de colaborare pe 3 ani semnat cu industria; Spania – programul PROFARMA, care a condus la investiții de 800 de milioane de euro în studiile clinice) reprezintă exemple de succes pe care România le poate urma.
Ce soluții au fost discutate în cadrul evenimentului:
- Recomandări pentru stimularea investițiilor industriei farmaceutice inovatoare
- Stimularea hub-urilor de inovație de excelență – prin colaborarea cu mediul academic, o politică fiscală stimulantă, finanțarea cercetării naționale
- Introducerea unor mecanisme de acces timpuriu la inovație
- Investiția în infrastructura digitală și în date de bună calitate, accesibile și transparente
- Politici de prețuri, rambursare și achiziții atractive
- Parteneriat între autorități și industria farmaceutică inovatoare
- Stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare și politici de acces atractive care pot fi preluate din modelele de parteneriat dintre industria farmaceutică și autorități din state precum Franța și Spania
- Implementarea unui Program Național de Dezvoltare a Industriei Farmaceutice
[1] sursa: EFPIA, The Pharmaceutical Industry in Figures, 2024, https://efpia.eu/media/2rxdkn43/the-pharmaceutical-industry-in-figures-2024.pdf
[2] Sursa : IQVIA Institute for Human Data Science, Rethinking Clinical Trials Country Reprioritisation, Iulie 2024, https://www.iqvia.com/-/media/iqvia/pdfs/institute-reports/rethinking-clinical-trial-country-prioritization/iqi-ct-country-prioritization-07-24-web.pdf
[3] Raport IQVIA pentru EFPIA și Vaccines Europe, Assessing the clinical trial ecosystem in Europe, Octombrie 2024, https://efpia.eu/media/3edpooqp/assessing-the-clinical-trial-ecosystem-in-europe.pdf
[4] Sursa : IQVIA Institute for Human Data Science, Rethinking Clinical Trials Country Reprioritisation, Iulie 2024, https://www.iqvia.com/-/media/iqvia/pdfs/institute-reports/rethinking-clinical-trial-country-prioritization/iqi-ct-country-prioritization-07-24-web.pdf
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Deputații europeni avertizează cu privire la creșterea represiunii transfrontaliere îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului

România în era “independenței solidare”: Un nou concept strategic, cu loialitate față de aliați și în parteneriat cu națiunea română, pentru a fi “principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere estică după Polonia”

Taiwanul reia oferta către UE, punctând numitorul comun în fața unei Chine amenințătoare: Suntem apărători ai „libertății și democrației”. Putem oferi sprijin pentru „reindustrializare și reînarmare”

Ilie Bolojan a prezentat, la întâlnirea cu ambasadorii UE, prioritățile Guvernului pe agenda europeană, cu accent pe consolidarea securității și apărării

Statele membre ale UE analizează o nouă amânare de un an a aplicării Directivei anti-defrișări (EUDR)

Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö sugerează că europenii ar trebui să urmeze exemplul lui Trump și să discute direct cu Putin
ROMÂNIA
Miniștrii Educației din România și Ucraina au agreat constituirea unui grup de lucru la nivel tehnic privind învățământul în limba maternă
Published
14 hours agoon
November 13, 2025By
Teodora Ion
Ministrul Educației și Cercetării Daniel Dvid a avut o discuție în format videoconferință cu Yevhen Kudriavets, prim-viceministru al Educației și Științei din Ucraina, privind implementarea măsurilor de reformă educațională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învățământului cu predare în limba română.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, cei doi interlocutori au agreat constituirea rapidă a unui grup de lucru la nivel tehnic, format din reprezentanți ai celor două ministere, ai autorităților regionale din Ucraina și ai ministerelor de externe din cele două state.
„Așa cum am spus în diverse contexte, un ministru român al educației și cercetării trebuie să răspundă prezent și să fie implicat de fiecare dată când comunitățile românești din afara țării îi solicită sprijinul în promovarea limbii și culturii naționale sau în orice problemă care privește sistemul de educație-cercetare”, a declarat Daniel David.
Scopul grupului de lucru este elaborarea de propuneri ce vizează asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române la educația în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina. Rezultatele activității acestui grup vor fi discutate la nivel de miniștri, în cel mai scurt timp.
În egală măsură, ministrul Educației s-a întâlnit marți, la Chișinău, cu omologul moldovean Dan Perciun, context în care au fost analizate proiectele comune aflate în derulare și demararea unui nou proiect prin care profesori români să susțină programe de învățare a limbii române pentru diverse comunități din Republica Moldova, proiect care va fi supus atenției și în cadrul următoarei întâlniri între premierii celor două țări.
Numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, Ucraina, vor dispărea începând de la 1 septembrie 2027, ca urmare a reorganizării sistemului de învățământ, a declarat, pentru Agerpres, secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.
Potrivit acesteia, Consiliul Regional Cernăuți a aprobat noua rețea de licee din regiune, care prevede doar patru licee cu predare în română și nouă mixte.
ROMÂNIA
UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”
Published
14 hours agoon
November 13, 2025By
Andreea Radu
Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au fost de acord joi să devanseze „cât mai repede posibil” în 2026 introducerea taxelor vamale la coletele cu valoare scăzută care vin în cele 27 state membre UE, a anunțat un purtător de cuvânt al blocului comunitar, o decizie care va lovi platformele online din China, cum ar fi Shein, Temu și Alibaba, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Ca măsură pe termen lung, miniștrii de finanțe ai UE au convenit să elimine o regulă care permitea intrarea în UE a mărfurilor cu o valoare sub 150 de euro fără plata taxelor vamale. Odată cu această modificare, taxele vamale relevante se vor aplica tuturor mărfurilor care intră în UE, aliniind sistemul la normele existente privind taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile importate, se arată în comunicatul oficial.
Ca urmare a normei actuale, estimările arată că până la 65% din coletele mici care intră în UE sunt subevaluate pentru a evita taxele vamale la import. Pe lângă efectul său asupra competitivității întreprinderilor din UE, pragul a ridicat și probleme de mediu, având în vedere că încurajează întreprinderile din afara UE să împartă transporturile în colete individuale atunci când trimit mărfuri în Uniune. Potrivit Comisiei Europene, 91% din toate expedierile de comerț electronic cu o valoare sub 150 euro proveneau din China în 2024.
Conform unui articol publicat joi de Financial Times (FT), Bruxelles-ul a cerut impunerea din 2026, la nivelul UE, a unei taxe pentru procesarea coletelor mici comandate de pe platformele online, cum ar fi Shein, Temu și Alibaba, cu peste doi ani mai devreme decât era programat, în încercarea de a reduce importurile ieftine de miliarde de euro din China.
„Este un pas crucial pentru a ne asigura că Uniunea Europeană își consolidează poziția, în contextul realităților comerciale în schimbare rapidă”, se arată în scrisoarea comisarului pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, adresată miniștrilor de Finanțe și consultată de Financial Times.
Decizia „ar trimite un semnal puternic că Europa este decisă să-și sporească competitivitatea și să asigure condiții echitabile pentru afacerile sale”, se arată în scrisoare.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe, România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.
Franța a exercitat presiuni asupra Comisiei luna trecută, anunțând propria taxă națională de procesare în noul său buget, deoarece taxa de procesare la nivel UE pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro nu era preconizată înainte de 2027.
Îngrijorate de faptul că taxa franceză ar putea afecta livrările, Belgia și Țările de Jos iau în considerare măsuri similare.
În august, Ministerul Finanțelor a propus introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro provenit din afara UE. Potrivit estimărilor, această măsură ar putea aduce la bugetul de stat aproximativ 1,3 miliarde de lei.
De asemenea, luna trecută, Asociația Elenă de Comerț Electronic (GR.EC.A) a lansat un apel de urgență către Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării din Grecia, solicitând introducerea unei taxe naționale de 7 euro pentru fiecare colet importat din țări terțe, din afara Uniunii Europene, țări precum România și Franța fiind date ca exemplu de bună practică.
FONDURI EUROPENE
Țările UE au aprobat PNRR-ul revizuit al României, anunță ministrul finanțelor: România urmează să primească încă 10,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026
Published
14 hours agoon
November 13, 2025
România a obținut joi aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, a anunțat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, precizând că România ar urma să încaseze încă 10,7 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026.
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele 4 luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României. Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 mld euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ aceeași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise).
Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate.
Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU.
În cadrul reuniunii ECOFIN au mai fost aprobate planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei.
Pe agenda reuniunii de la Bruxelles se află, de asemenea, teme majore privind consolidarea economiei europene, printre care reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității.
Reforma vamală europeană
Miniștrii de finanțe au ajuns azi la un acord în ceea ce privește propunerea de regulament privind introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale.
România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.
Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (ETD)
Un alt dosar important aflat pe agenda ECOFIN a vizat revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD), parte a pachetului legislativ „Fit for 55”.
Miniştrii de finanțe europeni au salutat eforturile Președinției daneze de a avansa negocierile pe un dosar complex, din discuţii rezultând că textul actual necesită în continuare ajustări pentru a asigura un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea economică.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Miniștrii Educației din România și Ucraina au agreat constituirea unui grup de lucru la nivel tehnic privind învățământul în limba maternă

UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”

Țările UE au aprobat PNRR-ul revizuit al României, anunță ministrul finanțelor: România urmează să primească încă 10,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026

Ministrul Economiei continuă demersurile pentru dezvoltarea de noi capacități de producție, esențiale pentru creșterea autonomiei industriale a României în domeniul apărării

Nicușor Dan, la finalul exercițiului Dacian Fall care a marcat ridicarea grupului de luptă NATO la nivel de brigadă: A fost confirmată capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat

Parlamentul European a aprobat reducerea obligațiilor de raportare și a cerințelor privind diligența necesară pentru întreprinderi

Friedrich Merz îl îndeamnă pe Volodimir Zelenski să lupte „cu energie” împotriva corupției din Ucraina

Comisia Europeană se alătură Franței și dorește să accelereze adoptarea taxelor vamale pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro

Alexandru Munteanu: România, un reper pentru noi. Planul este să devenim un stat care contribuie la unitatea europeană, securitatea regionala și conectivitatea energetică

Deputații europeni avertizează cu privire la creșterea represiunii transfrontaliere îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor
Trending
SĂNĂTATE7 days agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
POLITICĂ1 week agoLuminița Odobescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial, a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan
COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene
ENGLISH1 week agoEXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO
NATO1 week agoRomânia, reconfirmată ca partener de încredere în NATO. Ministrul Economiei: Să fim nu doar beneficiar de securitate, ci și producător de securitate










