Connect with us

SĂNĂTATE

ARPIM propune patru priorități pentru un sistem de sănătate rezilient și invită toate partidele politice parlamentare să elaboreze un Pact pentru inovație

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa în această lună un document de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


Obiectivul final al acestei colaborări este elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație. Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.


Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa. Dacă ne uităm la alte state, în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener și contributor strategic este pe deplin recunoscut. Vedem această tendință la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.

Un alt exemplu este cel al Franței, acolo unde a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților. În plus, de curând în Franța a fost semnat un acord cadru pe 5 ani (2021-2026), acord ce recunoaște rolul și contribuția industriei farmaceutice la creșterea competitivității și la stabilitatea economică prin investițiile constante făcute atât în cercetare cât și în economie.

Acordul are obiectivul de a facilita accesul la inovație pornind de la lecțiile pandemiei și de a oferi stabilitate și predictibilitate modului de calcul a prețurilor la medicamente.

1. Acces optim și echitabil la inovație al pacienților români

Date din „Studiul W.A.I.T.” 2020 – care arată cât așteaptă pacienții ca să aibă acces la terapii inovatoare arată că în Europa, în funcție de țara unde se află, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea pentru pacienți, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.

Citiți și: Românii așteaptă mai mult de doi ani pentru a beneficia de medicamente de ultimă generație. Accesul întârziat înseamnă zile pierdute de viață

Principalele cauze ale întârzierilor sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare, proceduri birocratice (lipsa unor termene clare de publicare a Hotărârii de Guvern privind actualizarea listei medicamentelor compensate și a protocoalelor terapeutice în raport cu data publicării raportului de evaluare al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de rambursare și inexistenta unui traseu al pacientului cu termene clare de timp, precum și diagnosticarea tardivă (în special pentru oncologie și bolile rare).

SOLUȚII PROPUSE:

  • Reducerea etapizată, de la 883 zile la 365 zile, a timpului de așteptare de la obținerea autorizației de punere pe piață a unui medicament până la accesul efectiv al pacienților români la medicamente;
  • Îmbunătățirea termenelor, coerenței și fluxului rambursării prevăzute în procesul legislativ, astfel încât să confere claritate și predictibilitate în scopul stabilirii planului de tratament pentru pacient pe termen scurt, mediu și lung;
  • Asigurarea unei politici coerente și sustenabile privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman;
  • Extinderea, adaptarea și actualizarea cadrului legal de derulare a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, prin diversificarea tipurilor de contracte și prin introducerea schemelor de acces facilitat.
  • Îmbunătățirea accesului românilor la vaccinuri;
  • Înființarea unui Fond de Inovație pentru Medicamente;
  • Stimularea studiilor bazate pe date din viața reală;
  • Susținerea unor mecanisme de rambursare specifice, rapide care sa asigure accesul la scară largă a pacienților la terapii preventive.

© ARPIM

2. Stimularea cercetării-dezvoltării industriei farmaceutice inovatoare

Raportul „The Pharmaceutical Industry in Figures” („Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA în iunie 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit studiului „2020 EU Industrial R&D Investment”, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010.

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR.

Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR, dacă ne-am apropia de top. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din țări cu investiții majore în domeniu.

Inovarea este puternic susținută și de pacienți. Potrivit celui mai recent eurobarometru, românii consideră că medicina și asistența medicală beneficiază de cele mai multe schimbări pozitive aduse de inovație și cercetare.

SOLUȚII PROPUSE:

  • Industria farmaceutică inovatoare trebuie să fie un partener strategic pentru sistemul de sănătate, creșterea atractivității mediului de operare pentru acest sector va duce la securizarea investițiilor pe termen mediu și lung și la diminuarea riscului de dispariție a medicamentelor de pe piața din România.
  • Stimularea investițiilor în studii clinice, ce au un potențial real de peste 800 mil. Euro anual, pentru sistemul de sănătate din România;
  • Stimularea investiției în programe de suport pentru pacienți (ce au ca obiectiv educarea sau informarea pacientului), precum și facilitarea accesului la medicație și investigații medicale;
  • Stimularea înființării și autorizării centrelor de excelență și inovare și a colaborărilor între mediul academic, spitale și industria farmaceutică inovatoare.
  • Promovarea încheierii de acorduri și parteneriate ale industriei farmaceutice, cu autorități și actori relevanți, pentru dezvoltarea și implementarea celor mai bune soluții care răspund nevoilor identificate și facilitează accesul optim la inovația medicală.

3. Un sistem de sănătate rezilient și transparent, în beneficiul pacienților români

În prezent, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE și din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Digitalizarea poate genera economii substanțiale de costuri prin reducerea costului serviciilor – Polityka estimează că soluțiile e-Health ar putea reduce cheltuielile cu sănătatea în majoritatea țărilor europene cu ~ 5%. Exemple de digitalizare:

  • Telemedicina (consultații medicale la distanță) care reduce nevoia de călătorie și probabilitatea unor programări ratate, economisind timpul medicului și pacientului.
  • Sisteme și înregistrări electronice de sănătate care îmbunătățesc acuratețea și disponibilitatea înregistrărilor medicale, permițând o gestionare mai bună și mai eficientă a pacientului.
  • Dispozitive de monitorizare la distanță și biosenzori pentru a îmbunătăți supravegherea bolii și, în consecință, rezultatele sănătății.
  • Analiza datelor și inteligență artificială pentru a identifica pacienții cu risc ridicat și a oferi tratamente specifice.

Impactul COVID-19 a sporit gradul de conștientizare a limitărilor sistemelor de asistență medicală și a necesității unor noi abordări digitale pentru furnizarea asistenței medicale.

SOLUȚII PROPUSE:

  1. Implementarea unor proiecte pilot privind traseul clinic al pacienților oncologici, al pacienților cu boli cardiovasculare sau  diabet zaharat;
  2. Digitalizarea sistemului de sănătate;
  3. Publicarea transparentă a unui set de date relevant cu privire la valorile și volumele  totale de medicamente eliberate din farmaciile cu circuit deschis și închis; durata efectivă de așteptare până la compensarea medicamentelor inovatoare; datele de cost și epidemiologice din sistemul de sănătate public și privat.

4. Finanțarea adecvată și predictibilă a sistemului de sănătate și a medicamentelor inovatoare și vaccinurilor

Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 de euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc in Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având ratele cele mai mari de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.

Citiți și: Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din UE. Raportul Comisiei Europene prezintă principalele probleme din sistemul de sănătate românesc

Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe. În medie, cheltuieli publice cu sănătatea/cap de locuitor din țările CEE au fost cu 26.000 de euro mai mici între 2000 și 2017, comparativ țările UE5. Cheltuielile cu medicamentele și vaccinurile fiind și ele mult reduse față de țările dezvoltate.

Rezultatele privind sănătatea în țările din CEE s-au îmbunătățit semnificativ în timp, dar sunt în continuare mult în urma UE5, în privința speranței de viață, ratelor de mortalitate susceptibile, mortalitatea prin boli cardiovasculare și ratelor de supraviețuire după un diagnostic de cancer.

La ratele actuale de îmbunătățire a acestor indicatori pentru sănătate, ar fi în continuare nevoie de încă mulți ani pentru ca țările din CEE să atingă mediile actuale ale UE5.

SOLUȚII PROPUSE:

  • Abordare proactivă a estimării bugetare și bugetare multianuală, predictibilă și în acord cu nevoile actuale ale pacienților;
  • Transparentizarea cheltuielilor bugetare și urmărirea impactului acestora prin indicatori de rezultat;
  • Ajustarea predictibilă și anuală a bugetului de medicamente;
  • Îmbunătățirea proceselor de achiziții în spitalele;
  • Îmbunătățirea proceselor de achiziții publice centralizate organizate de Ministerul Sănătății;

Noul mandat al Comisiei Europene are ca maximă prioritate să creeze o Uniune Europeană a sănătății, prin reforme, strategii și programe noi în sectorul sănătății, dar nu în ultimul rând, prin finanțări record pentru sănătate. Este important de menționat faptul că politică de sănătate este o politică în care Uniunea Europeană nu are puteri mai mari decât statele membre. UE nu poate lua deciziile în locul statelor cu privire la problemele în materie de sănătate și nu se poate implica direct în reziliența sistemelor de sănătate fără permisiunea statelor membre. Astfel, o Uniune a Sănătății nu poate fi obținută fără ajutorul statelor membre, iar speranța de viață din România nu poate fi îmbunătățită fără reforma sistemului sanitar și fără recuperarea decalajelor în materie de inovare și digitalizare.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

MAREA BRITANIE

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

Published

on

©www.antibiotice.ro

Compania Antibiotice Iași a câștigat licitația organizată de Ministerul Sănătății din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile (destinate spitalelor) folosite inclusiv în tratamentul suprainfecțiilor bacteriene asociate Covid-19.

“Ne bucurăm că astăzi, de 1 decembrie, Antibiotice – un brand românesc cu o istorie de peste 65 de ani poate face cunoscută această realizare. Este o dovadă în plus că și în țaran noastră se poate face performanță, că România are viitor! Contractul recent încheiat are o valoare de 11 mil de euro, ceea ce ne permite consolidarea în perspectivă a afacerii, cât și reconfirmarea statutului de producător de medicamente acceptat de una dintre cele mai mari piețe reglementate din Europa de Vest”, a declarat Ioan Nani, director general Antibiotice.

Potrivit unui comunicat al companiei, Contractul se va derula pe durata a 2 ani, iar primele livrări vor fi onorate începând cu luna

ianuarie 2022, fără a pune în pericol asigurarea medicamentelor injectabile betalactamice pentru toate spitalele din România. Accesarea pieței Regatului Unit face parte din strategia de expansiune teritorială a Antibiotice și se înscrie în Planul de Organizare și Dezvoltare Strategică al companiei pe termen lung. De asemenea, în perspectiva anilor viitori, pentru dezvoltarea portofoliului cu produse adaptate terapeuticii actuale, Antibiotice are în derulare proiecte în țări precum Brazilia, Australia și țări din Europa de Nord (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) care vor permite dezvoltarea prezenței companiei în aceste piețe și vor determina vânzări importante.

În ultimii ani, Antibiotice a câștigat licitații importante pentru medicamente antiinfecțioase în Statele Unite ale Americii, unde asigură o bună parte din consumul din această piață, Europa de Vest, Asia de SE precum și licitația organizată de Comisia Europeană (2020) prin care se asigură țărilor membre stocurile necesare cu antibiotice betalactamice în pandemie.

Acest lucru reprezintă o recunoaștere a calității medicamentelor fabricate în România, la Antibiotice Iași.

Continue Reading

SĂNĂTATE

HERA, esențială pentru țări ca România. Uniunea Europeană poate deveni mai puternică în fața crizelor sanitare

Published

on

Experții români de la nivel național și european susțin că Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) poate să aducă mecanisme importante, așteptate și necesare la nivel european, dar care trebuie să fie dezvoltate în complementaritate cu mecanismele deja existente și care au deja rezultate foarte bune.

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la au purtat un dialog deschis cu privire la rolul noului instrument lansat de către Comisia Europeană, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), în a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Au fost discutate principalele lecții învățate de Uniunea Europeană de la începutul pandemiei și până în prezent, dar și necesitatea realizării unei Uniuni a Sănătății, care nu poate fi posibilă fără punerea în aplicare a unor mecanisme europene care să implice toate statele membre în pregătirea unui răspuns comun în cazul unei viitoare crize sanitare.

Executivul European a reușit să pună încă „o piatră de temelie a unei Uniuni a Sănătății” prin lansarea unui nou instrument, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA). Această Autoritate a fost lansată pe 16 septembrie și are ca obiectiv să ghideze întregul sistem de sănătate al UE după viziunea «O singură sănătate». HERA este un pilon esențial al Uniunii Europene a Sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

HERA și noile sale sarcini pentru o Uniune mai puternică în fața crizelor sanitare. Cum devine HERA un pilon esențial al Uniunii Europene

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a salutat noile măsuri luate de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea securității sanitare a Uniunii Europene, această autoritate fiind „rezultatul unor lecții învățate în timpul pandemiei, care au arătat limitele posibilităților de acțiune ale Uniunii Europene în situații de criză sanitară.”

  • HERA consolidează competențele comunitare în materie de sănătate în cadrul tratatelor deja existente. Mandatul HERA este orientat spre viitor. Scopul HERA este de a anticipa crizele sanitare prin colectarea de informații, prin consolidarea capacității de răspuns necesare. Până acum măsurile în diferite politici au fost luate reactiv și nu în cadrul unui sistem general de gestionare anticipativă.
  • Aceasta va fi noua sarcină, de a se asigura că Uniunea Europeană și statele membre sunt mult mai pregătite să acționeze în fața unei crize transfrontaliere, pentru că pandemia nu se oprește la granița națională și nici măcar la frontierele europene. HERA vine în completarea agențiilor deja existente.

De asemenea, Șefa Reprezentanței Comisii Europene în România, Ramona Chiriac, a subliniat că HERA este prezidată de președintele Comisiei Europene, dar este constant mandatată de Consiliu, adică de statele membre, ceea ce înseamnă că dorința fiecărui stat membru este relevantă în această construcție.

  • Cooperarea cu industria în cadrul HERA va fi esențială pentru a dezvolta, fabrica, distribui contra-măsurile. Un astfel mecanism de cooperare structurat, cu capacitate de reacție, este vital pentru punerea în aplicare a unor strategii privind lanțurile de aprovizionare solide și lanțuri de aprovizionare cu state cu autonomie strategică.

De la începutul pandemiei, statele membre au simțit nevoia unui mecanism precum HERA. România trebuie să aibă un nucleu de lucru

Valeriu Gheorghiță, Președintele CNCAV, prezent la dezbaterile privind rolul HERA, a prezentat o structură de pregătire și răspuns în caz de criză sanitară, bazată pe trei piloni care ar trebui să reprezinte un nucleu de lucru: partea de prevenire, de pre-spital și partea de spital. Potrivit specialistului român, această strategie de pregătire și de răspuns ar trebuie să aibă următoarea structură:

  1. Strategia de prevenire: Vaccinarea ca mijloc eficient de limitare a răspândirii bolii contagioase, completată cu o strategie de educație populațională, pentru că accesibilitatea la vaccinuri nu este suficientă. Populația trebuie să fie pregătită și să înțeleagă ca vaccinarea este un lucru normal. Copii de astăzi, care vor fi adulții de mâine trebuie să înțeleagă ca vaccinarea este un plus valoare. Pentru următoarea criză sanitară, copiii nu trebuie să mai fie expuși în fața atâtor teorii de dezinformare. De asemenea, trebuie să se îmbunătățească pregătirea capacității de diagnostic, de supraveghere și secvențiere: capacitatea de testate și diagnostic fiind esențială.
  2. Pregătirea sistemului de medicină ambulatorie în pre-spital pentru identificarea și tratamentul majorității formelor de infecții, de îmbolnăviri de cauză infecțioasă care pot fi gestionate foarte bine în pre-spital. Este nevoie de pregătirea medicilor și de centre de diagnostic, tratament și acces la terapii eficiente. HERA va permite o accesibilitate facilă și un lanț de aprovizionare centralizat.
  3. Pregătirea spitalelor: În condiții de pandemie trebuie să avem capacitate de răspuns, care presupune să ai structuri modulare și pentru a putea adapta rapid structurile spitalicești la o situație de criză pandemică sau la o alertă epidemiologică.

Stocurile de materiale sanitare și medicamente au reprezentat principalele provocări în timpul pandemiei de COVID-19

Călin Alexandru, director în Departamentul pentru Situații de Urgență, susține că de acum înainte este necesară o abordare unitară la nivel european.

  • Pandemia a evidențiat necesitatea existenței la nivel european a unor mecanisme de producție pe partea de echipamente medicale și medicamente care să asigure într-o astfel de situație necesarul cetățenilor din UE. Un element important pe care HERA îl are ca obiectiv îl reprezintă achizițiile centralizate. România a făcut până acum achiziții centralizate, dar doar la nivel național. Achizițiile centralizate de vaccinuri la nivel european reprezintă un foarte bun exemplu despre faptul că într-o astfel de situație cooperarea este obligatorie.
  • Este necesară o colaborare și integrare a măsurilor de răspuns pe partea de sănătate publică, iar HERA poate aduce un plus și un element pozitiv. Măsurile pe care le-au luat diferite state în primele valuri ale pandemiei nu erau coordonate și au creat chiar dificultăți în colaborarea din interiorul UE. Trebuie luate măsuri pe viitor care să nu afecteze colaborarea, fie schimburile economice sau libera circulație a cetățenilor între state.

HERA va fi acel instrument care va avea grijă să asigure dezvoltarea, producția și distribuirea de medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale în rândul statelor membre

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a explicat beneficiile aduse de HERA pentru reziliența sistemelor de sănătate ale statelor membre.

  • HERA este un pilon cheie în ceea ce privește Uniunea Europeană a Sănătății pe care președinta von der Leyen în discursul anual l-a anunțat ca fiind extrem de important ca Uniunea Europeană să fie mult mai bine pregătită în viitor împotriva unor urgențe sanitare. HERA nu este singurul răspuns. Avem și programul UE pentru sănătate, EU4Health, total diferit față de programele de sănătate de până acum. Deciziile privind sănătatea rămân la statele membre, dar UE și instituțiile europene își propun să contribuie din ce în ce mai mult în anii care vor veni.
  • HERA va preveni, va detecta și va răspunde rapid în cazul unor crize de sănătate. HERA va trebui să și anticipeze anumite amenințări și crize potențiale de sănătate. HERA va fi acel instrument care va avea grijă să asigure dezvoltarea, producția și distribuirea de medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale în rândul statelor membre.

HERA, alături de celelalte inițiative europene în materie de sănătate, sunt esențiale pentru țări ca România

Andrei Baciu, Secretar de Stat Ministerul Sănătății, a reiterat importanța HERA pentru o Uniunea Europeană mai bine pregătită în fața unor noi amenințări sanitare, dar și rolul esențial al României în grupurile de lucru din cadrul HERA.

  • HERA poate fi o oportunitate extrem de bună pentru România pentru că va accelera forța dezvoltarea unor mecanisme interne care să fie în oglindă cu activitățile pe care le face HERA. Românii așteaptă un nivel de performanță ridicat, iar apartenența României la un astfel de mecanism european va impune progresul în România.
  • HERA, alături de celelalte inițiative europene în materie de sănătate, sunt esențiale pentru țări ca România și avantajul acestor demersuri se văd în viața de zi cu zi. Astfel de mecanisme sunt realmente cele care au făcut ca România să aibă parte de vaccinuri în același timp ca orice alt stat membru.

Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), esențială pentru țări ca România. 

România a început demersurile de desemnare și este la curent cu tot ceea ce se petrece. Lucrurile sunt în desfășurarea în ceea ce privește constituirea acestor echipe de lucru. Este o activitate intensă. România este deja parte a tuturor mecanismelor din cadrul HERA și este în grafic cu tot ce s-a solicitat până în acest moment.

Mai mult, Ministerul Sănătății vrea să se beneficieze la maximum de aceste oportunități pe care le reprezintă această inițiativă europeană, tocmai pentru a genera și în România un sistem de sănătate care poate să furnizeze avantaje europene.

Ministerul Sănătății a transmis că este esențial pentru România să fie parte în asemenea mecanisme, dar marea problemă în țara noastră este că nu există cultura instituțională prin care să se învețe din dificultățile prin care trecem. Avem atât de multe lucruri de învățat și de atât de multe lucruri de îmbunătățit în sistemele de sănătate europene, iar avantajul cel mai important al acestei autorități este faptul că se instituționalizează acest mecanism de „lecții învățate” și mai departe se vine cu propuneri concrete.

Trebuie elaborat un act normativ la nivel național care să reglementeze atribuțiile fiecărei instituții

ANMDMR și-a informat colegii din structurile de specialitate cu privire la reglementările HERA. Potrivit reprezentantului ANMDMR, o importanță crucială în ceea ce privește HERA este colaborarea dintre HERA și autoritățile naționale. Inclusiv Agenția Medicamentului va fi implicată în acest proces, dar momentan nu se știe concret cum. ANMDMR susține că va trebui elaborat un act normativ la nivel național care să reglementeze atribuțiile fiecărei instituții. Trebuie să fie reglementate diferite aspecte pentru a putea fi pus în practică regulamentul și la nivel național. ANMDMR va asigura indirect suportul în grupurile de lucru din cadrul HERA.

Pentru a asigura o lansare rapidă și pe baza incubatorului HERA lansat în februarie 2021, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei și va deveni pe deplin operațională la începutul anului 2022. Funcționarea sa va fi reexaminată și adaptată anual până în 2025, când se va efectua o reexaminare completă.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE22 mins ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA49 mins ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO2 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending