Connect with us

SĂNĂTATE

ARPIM s-a alăturat inițiativei europene care solicită guvernelor UE să reducă impactul pandemiei asupra pacienților cu cancer

Published

on

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, peste 290 de organizații din întreaga Europă au tras un semnal de alarmă asupra impactului major pe care pandemia îl are asupra persoanelor care trăiesc cu diverse afecțiuni, în special asupra persoanelor cu cancer.

Într-o scrisoare comună, sub egida Coaliţiei Europene a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), semnatarii solicită guvernelor să își ia angajamentul că vor investi în prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului. Totodată, organizațiile își exprimă interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer. Acestui demers s-a alăturat și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), împreună cu alte organizații din România, printre care Fundația Renașterea și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), potrivit comunicatului FABC, remis CaleaEuropeana.ro.

Potrivit comunicatului, înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienții și-au asumat un rol mai activ în prevenția primară și secundară și în propria îngrijire, în timp ce calitatea serviciilor medicale s-a îmbunătățit, mai multe tratamente devenind disponibile. Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ a demonstrat că întârzierile în tratament pot avea un efect negativ.

„În ceea ce privește România, și noi ne confruntăm cu o scădere a numărului de cazuri noi diagnosticate în 2020. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, anul trecut au fost diagnosticate cu cancer 49.593 de persoane față de 59.606 persoane în 2019, ceea ce însemna o scădere cu 17% a diagnosticărilor în 2020, altfel spus circa 1 din 6 pacienți a rămas potențial nediagnosticat cu cancer în 2020. Sunt mai mulți factori ce au condus la acest rezultat îngrijorător, de exemplu în cazul cancerului pulmonar, pacientul cu suspiciune de cancer se confrunta cu limitarea accesului la investigații de diagnostic. Datele ne arată că numărul de bronhoscopii în scop diagnostic efectuate în 2020 în principalele centre oncologice din țară a scăzut, cu valori cuprinse între 12% și chiar 58%, comparativ cu numărul bronhoscopiilor efectuate în anul 2019 în unitățile respective. Acestea arată o substanțială variabilitate regională de acces al pacienților, dar și diferențe în capacitatea instituțională a diferitelor centre de a surmonta barierele de acces asociate pandemiei”, declară Cezar Irimia, Președinte FABC, analizând date primite de la centre oncologice din țară.

„Aceeași tendință de scădere o întâlnim și în ceea ce privește numărul cazurilor noi de cancer de sân. În lipsa accesului la analize de diagnostic sau, în anumite situații, la tratamente chirurgicale, s-a pierdut oportunitatea depistării și tratării cancerului în stadii incipiente, iar acum multe femei se confruntă cu realitatea cruntă de a avea un cancer în stadiu avansat cu prognostic mai rezervat. Înțelegem presiunea care există asupra sistemelor de sănătate, însă este imperios necesar să colaborăm și să nu lăsăm pandemia COVID-19 să anuleze progresul înregistrat în ultimul deceniu în lupta împotriva cancerului”, adaugă acesta.

Reamintim că ECDC a solicitat Comisiei Europene un forum permanent privind inovația în sănătate: „Facilitat de Comisia Europeană, acest forum ar implica toate părțile interesate din domeniul sănătății relevante, de la statele membre și autoritățile regionale la pacienți și societatea civilă, de la profesioniștii din domeniul sănătății până la industrie. Forumul, înființat pentru a spori progresul către accesul egal în întreaga UE, ar trebui să discute despre toate barierele care stau în calea inovării, precum bariere economice, bugetare, organizaționale și de reglementare, și să acopere toate aspectele care țin de domeniul inovației, de la prevenirea bolilor, terapii, tehnologii și la îmbunătățirea serviciilor medicale.”

Pentru a schimba situația curentă organizațiile semnatare ale scrisorii menționate anterior solicită guvernelor europene:

1. Să se asigure că pacienții pot accesa în siguranță servicii de diagnostic și tratament
Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19 astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise.
2. Să identifice și să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului și să creeze soluții pentru a atenua acest impact
3. Să asigure resursele necesare in mod adecvat si în condiții de siguranță, pe termen lung

La nivel național, măsurile urgente care se impun pentru a îmbunătății accesul la diagnostic și tratament sunt:

1. Crearea în sistemul de sănătate circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise
2. Stabilirea unui pachet integrat de investigații, astfel încât să se înlăture suspiciunea de boala sau să se realizeze referirea pacientului în vederea diagnosticării cu certitudine şi inițierea precoce a tratamentului potrivit;
3. Elaborarea și implementarea în cel mai scurt timp a unui Plan Național de Cancer, respectând pilonii Planului de Cancer European (EU Beating Cancer Plan): (1) prevenție și educație pentru sănătate; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare şi tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.
4. Implementarea registrelor de cancer
5. Optimizarea parcursului pacienților de la suspiciunea de cancer la diagnostic, tratament și monitorizare. De exemplu, în cazul cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, cu cea mai ridicată mortalitate, este necesară stabilirea unui parcurs clar al pacientului de la primul contact cu medicul specialist şi până la diagnosticare și tratament
6. Includerea echipei multidisciplinare virtuale în Normele la Contractul Cadru

Citiți și: ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

„Lansarea, în data de 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, reprezintă o oportunitate pentru țările membre UE de a-și actualiza planurile naționale de cancer sau de a-și crea unele noi, în conformitate cu pilonii principali ai Planului European, dar și adaptate la specificul național.”

PLANUL EUROPEAN DE COMBATERE A CANCERULUI

După 12 luni de consultare publică, Executivul European lansează, astăzi, 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză.

Planul european de combatere a cancerului constituie un pilon esențial al uniunii europene a sănătății prezentate de președinta von der Leyen în noiembrie 2020, făcând apel la crearea unei Uniuni Europene mai sigure, mai reziliente și mai bine pregătite.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

 

“18.863. Nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut, cu teama că sunt bolnavi de COVID-19, fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei, la rândul lor, boala. 574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș. Oameni care, în urmă cu doar câteva săptămâni, se bucurau de viață, visau și își făceau planuri de viitor, lasă acum în urmă lacrimile și disperarea celor care le plâng moartea. Mame și tați despărțiți definitiv de copiii care niciodată nu vor putea fi consolați de pierderea părinților. Oameni care îi pierd pe cei pe care îi iubesc, fără să mai apuce să-și ia rămas bun, oameni care îngroapă acum alături de cei dragi și o parte din sufletul lor.  1805. Nu este un simplu număr, sunt 1805 de români care se luptă minut de minut pentru fiecare respirație, pentru fiecare gură de aer. Toate acestea, 18.863 de cazuri noi de îmbolnăviri de COVID-19, 574 de decese, 1805 cazuri la secțiile de terapie intensivă sunt doar raportările zilei de astăzi.  În realitate, sunt milioane de români afectați, cu viețile schimbate de multe ori ireversibil de efectele acestei pandemii. Spitale arhipline, secții de terapie intensivă care nu mai fac față, medici epuizați. Acest coșmar ne arată că, din păcate, valul patru se dovedește mult mai agresiv chiar și decât cele mai pesimiste așteptări și prognoze”, a spus Iohannis

“Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple, dar, și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă. Este alarmantă lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum. cu Am decis să convoc mâine o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei, pentru instituirea unor măsuri clare, restrictive, singurele care mai pot diminua în acest moment răspândirea infectărilor“, a anunțat șeful statului.

El a explicat că pentru a opri acest val pandemic foarte agresiv, a”sunt necesare măsuri urgente care să stopeze transmisia comunitară intensă și este nevoie de ele acum”. “Fie că vorbim de Certificatul verde adoptat în regim de urgență de către Parlament sau de alte măsuri capabile să reducă pe termen scurt mobilitatea și interacțiunea umană, nu trebuie să mai pierdem nicio clipă în a le asuma și pune în aplicare, indiferent cât de nepopulare ar părea. Orice zi pierdută sau de ezitare poate avea efecte dramatice pentru noi toți, ca societate” a punctat șeful statului.

Afirmând că este o perioadă a suferinței, o dramă națională de proporții teribile, el a subliniat că prioritatea zero este în acest moment salvarea vieții semenilor noștri, protejarea sănătății celor vulnerabili și a celor bolnavi, pe care asistența medicală îi poate ajuta să depășească cu bine această maladie.

“Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viață și trebuie să facem tot ce este omenește posibil, chiar și în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja. Zi de zi, chiar în aceste momente, medicii și personalul medical din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viață. Dar nici sistemele medicale performante din țări cu o infrastructură sanitară dezvoltată nu pot face față unui număr atât de mare de îmbolnăviri.  Este motivul pentru care am solicitat ajutor extern și suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, președintele a făcut apel la cetățeni să se vaccineze.

“Vaccinarea este singura soluție care vedem că funcționează în toate statele în care pandemia a fost semnificativ redusă prin vaccinarea populației în proporție covârșitoare.  Este în același timp și argumentul suprem împotriva tuturor celor care, contestând cu premeditare sau din ignoranță vaccinurile, sunt indirect responsabili și vinovați de suferința semenilor pe care, chipurile, încearcă să îi salveze de efecte secundare adverse imaginare.  Vaccinurile anti COVID sunt sigure și eficiente, la fel cum și formele severe și decesele cauzate de această boală sunt reale și dramatice.  Conspirațiile și teoriile fake news fac extrem de mult rău celor încurajați să refuze tocmai soluția care le-ar putea salva viața”, a adăugat Iohannis.

Președintele a conchis declarația sa cu un îndemn la speranță, la solidaritate și la vaccinare.

“Istoria națiunii noastre greu încercate stă mărturie că atunci când am fost solidari am trecut cu bine peste cele mai cumplite încercări. O putem face și acum.  Vaccinați-vă, purtați mască, evitați aglomerațiile, păstrați distanța socială cât mai mult timp posibil! Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”, a conchis Klaus Iohannis.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Continue Reading

ROMÂNIA

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit experților de la nivel național și european, accesul la medicamentele inovatoare pentru pacienții români care suferă de boli rare poate fi îmbunătățit în următorii ani, pentru că România are pentru prima dată șansa, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, să contribuie la revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane, regulament care a fost implementat în urmă cu 20 de ani.

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la accesul pacienților români la medicamentele orfane și de uz pediatric, dar și despre rolul României în viitoarele negocieri la nivel european pentru revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane.

Reamintim că Pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.

Citiți și: România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Rolul României și al experților români în negocierile purtate de instituțiile europene

Acest regulament vechi de mai bine de 20 de ani va fi reevaluat, iar România este pentru prima dată când, în calitate de stat membru al UE, va participa la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.

Revizuirea legislației UE urmărește lipsurile identificate prin evaluare cu privire la produse și dezvoltarea acestora, destinate nevoilor specifice ale copiilor și pacienților cu boli rare; accesul timpuriu la tratament pentru aceste grupe și îmbunătățirea procedurilor de avizare și reducerea inechităților de acces.

În context mai larg, Comisia Europeană a lansat o altă consultare publică în 28 septembrie, care se va încheia în 21 decembrie 2021, despre reforma cadrului general al politicii medicamentelor, ca parte a rezilienței sectorului farmaceutic UE. Astfel, Reprezentanța permanentă a României pe lângă UE invită actorii cheie din România să participe și să se implice și, cel mai important, să-și facă vocea auzită la nivel european.

Ce urmează după ce Comisia Europeană va prezenta actul legislativ

Odată ce Comisia Europeană va prezenta public actul legislativ, Consiliul UE și Parlamentul vor demara dezbaterile pe marginea acestuia (co-decizie). Președinția franceză care va fi la conducerea Consiliului în primul semestru al anului viitor, va pune pe agenda de lucru propunerea în vederea identificării unui compromis cu majoritatea calificată a UE 27, iar Parlamentul în paralel își va vota poziția în primă lectură, inițial în comisia de specialitate ENVI și, ulterior, în plenul Parlamentului European.

Când Consiliul va ajunge la un acord va demara negocierile cu Parlamentul European, așa numitele triloguri, iar după mai multe rânduri de negocieri se va ajunge la un acord politic între cei doi colegislatori. Odată încheiat acordul, regulamentul va fi adoptat, urmând a intra în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al UE cu efecte juridice imediate, dacă nu vor exista perioade tranzitorii și dacă va fi un regulament și nu o directivă. De la momentul încheierii consultării publice și până la publicarea actului, Statele Membre, Consiliul și Parlamentul nu pot influența actul legislativ, acesta fiind în expectativă și pregătire pentru adoptarea de către Comisie.

România va participa, pentru prima dată, la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.

Negocierile dintre statele membre la nivelul Consiliului se poartă între statele membre pe trei niveluri: la nivel tehnic, de experți ai statelor membre în grupurile de lucru privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale; la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre (COREPER) și la nivel ministerial, Consiliul EPSCO (componenta de sănătate).

Pe lângă participarea la consultările publice, România va avea o nouă șansă de a participa, contribui și influența procesul legislativ al UE în vederea creării unor condiții optime pentru asigurarea accesului la tratamentul pentru bolile rare și pediatrice în beneficiul pacienților români și pentru crearea cadrului de stimulente, necesar dezvoltării de produse orfane și pediatrice pentru industria farmaceutică.

De asemenea, România își va aduce totodată contribuția în cadrul inițiativei „o Strategie Farmaceutică europeană” și va susține asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din România și din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

Published

on

© Print screen live video Aspen Romania Institute

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului, a participat astăzi în cadrul celei de-a zecea ediții a Forumului pentru sănătate organizat de Aspen Institute România, iar cu acest prilej a transmis că odată cu lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului trebuie să se investească masiv în medicina inovativă. 

„Viitorul buget pentru sănătate trebuie să aibă includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină. Avem noi oprtunități de tratamente, iar medicina personalizată este un exemplu potrivit. Bineînteles, aceste oportunități au nevoie de specialiști bine pregătiți. Formarea lor ar trebui să facă parte din Planul European de Combatere a Cancerului”, a transmis Patriciu Achimaș în intervenția sa. 

De asemenea, acesta a făcut referire la principalele provocări cu care se confruntă pacienții bolnavi de cancer din România, precum lipsa de informație, slaba promovare a programelor de screening de către autoritățile din țara noastră, dar mai ales rata extraordinar de slabă în rândul populației țintă în ceea ce privește cancerul de col uterin.

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu a salutat programele Uniunii Europene care au în vedere îmbunătățirea planurilor naționale de combatere a canerului din fiecare stat membru, inclusiv cel al țării noastre.

„Noile tehnologii ar putea să ne ajute să recuperăm decalajele pe care România încă le are în materie de combetere a cancerului”, a conchis acesta.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 hour ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH4 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA5 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA6 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending