Connect with us

ROMÂNIA

Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a cerut guvernului român să se concentreze asupra competitivității în domeniul aviației ca mijloc de întărire a economiei României

Published

on

Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a cerut guvernului român să se concentreze asupra competitivității în domeniul aviației ca mijloc de întărire a economiei României. În plus, deținerea Președinția Consiliului Uniunii Europene de către România îi oferă o șansă puternică de a impulsiona politicile pentru o competitivitate sporită a aviației în întreaga UE.

Transportul aerian este un factor-cheie al activității economice în România, care sprijină 107.000 de locuri de muncă și contribuie cu 2,3 ​​miliarde de euro la economie. Zece milioane de pasageri au plecat de pe aeroporturile din România în 2017. Totuși, această cifră ar putea crește cu 50% până în 2037, sprijinind încă 23.000 de locuri de muncă, dacă România îmbunătățește condițiile în care sectorul aviației poate fi competitiv.

 

Competitivitatea transportului aerian în România

IATA a publicat un raport de competitivitate privind aviația din România, care demonstrează un decalaj între nivelul competitivității la nivel național (clasificat cu 4,7 puncte ) și media europeană per ansamnlu (notată cu 5,9 puncte).

Pe baza rezultatelor raportului, IATA a evidențiat trei domenii prioritare:
1. Oferirea de facilități pasagerilor
2. Capacitate extinsă a terminalelor
3. Reducerea costurilor de infrastructură.

În plus, modernizarea spațiului aerian este identificată ca un element crucial pentru a sprijini creșterea și eficiența pe viitor.

Stabilirea unei agende pentru o aviație europeană mai puternică

Rafael Schvartzman, vicepreședintele IATA, pentru regiunea Europa, a subliniat avantajele modernizării spațiului aerian european și beneficiile economice și de mediu importante pe care le-ar crea.

Recomandările sale cheie au fost adresate deopotrivă statelor și guvernelor lor: 

Potrivit lui Schvartzman, furnizorii de servicii de navigație aeriană și asociațiile de personal trebuie să analizeze modul în care personalul de gestionare a traficului aerian este desfășurat în această vară pentru a evita unele întârzieri semnificative pe care călătorii aerieni le-au suferit anul trecut (întârzierile de pe urma slabei gestionării a traficului aerian  (ATM – Air Traffic Management) în Europa au fost dublate în 2018 și se așteaptă ca în 2019 lucrurile să se înrăutățească). În plus, infrastructura spațiului aerian al Europei ar trebui modernizată, iar investițiile  aliniate între companiile aeriene și furnizorii de servicii.

De asemenea, spunea vicepreședintele IATA, guvernele trebuie să trateze transportul aerian și gestionarea traficului aerian ca pe o afacere cu adevărat globală. Nivelele neconsistente ale serviciilor ATM din Europa creează întârzieri și rute de zbor neplanificate și indirecte, ceea ce duce la pierderea timpului și la costuri mai mari pentru pasageri și companiile aeriene.Consumul adițional de combustibil generează, de asemenea, o creștere inutilă a emisiilor de CO2, a atras atenția Schvartzman.

În acest sens, ministrul Răzvan Cuc, gazda evenimentului, a subliniat în discursul său prioritățile României pentru președinția Consiliului UE. Sub motto-ul ,,Coeziunea, o valoare europeană comună”, el a explicat cum competitivitatea, inovația și digitalizarea, conectivitatea, clima și durabilitatea reprezintă toate linii de acțiune pentru politica de transport în cadrul președinției române.

Ziua Aviației în România a adus laolaltă stakeholderi din domeniu pentru a asculta pozițiile decidenților, precum Dragos Titea (Secretarul de Stat pentru Transporturi), Henrik Hololei (Director General pentru Mobilitate și Transport, Comisia Europeană), Armand Petrescu, Director General  Autoritatea Aeronautică Română, Cătălin Radu (Director Adjunct, ICAO Air Navigation Bureau), Maria Magdalena Grigore (Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe), Mikolaj Wild (secretar de stat în Ministerul Infrastructurii din Polonia) și deputații europeni, Claudia Tapardel și Marian Jean Marinescu.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Eurostat: România, al optulea producător de bere la nivelul UE, într-un top condus de Germania în 2019

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, într-un top condus de Germania, arată datele publicate vineri, 7 august, de Eurostat

Anul trecut, peste 34 miliarde de litri de bere cu conținut de alcool au fost produse în UE, conform ultimelor statistici privind producția de bere publicate la începutul acestei săptămâni. Producția de bere a UE a fost echivalentă cu aproximativ 77 litri per cap de locuitor.

În plus, în 2019, UE a produs 1,4 miliarde de litri de bere, care conțineau mai puțin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conținut de alcool.

Germania, producător de top

Printre statele membre ale UE, Germania a fost producătorul de top în 2019, cu o producție de 8,0 miliarde de litri (sau 23% din producția totală a UE). Cu alte cuvinte, aproximativ una din patru beri care conțin alcool produs în UE provin din Germania.

Germania a fost urmată de Polonia și Spania (fiecare 3,9 miliarde litri produși, sau 11%), Olanda (2,5 miliarde litri sau 7%), Belgia (2,4 miliarde litri sau 7%; date din 2017), Franța (2,0 miliarde litri , sau 6%), Cehia (1,9 miliarde litri, sau 6%).

Față de 2018, Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a producției de bere care conține alcool (+ 7%), urmată de Spania (+ 6%) și Italia (+ 5%).

În schimb, producția de bere în Olanda a scăzut cu 9%, în Letonia cu 7% și în Slovacia cu 6%.

Olanda, exportator de top

Olanda a exportat 1,9 miliarde litri de bere care conține alcool în 2019. Aceasta a făcut-o cel mai mare exportator de bere din toate statele membre ale UE, înaintea Belgiei (1,7 miliarde litri) și Germaniei (1,6 miliarde litri), urmate de Cehia, Franța și Irlanda ( toate 0,5 mld).

Principalele destinații pentru exportul de bere în țări din afara UE au fost Statele Unite (911 milioane litri, 22%) și Regatul Unit (825 milioane litri, 20%). Au fost urmate de China (364 milioane litri, 9%), Rusia (258 milioane litri, 6%), Canada (193 milioane litri, 5%), Coreea de Sud (184 milioane litri, 4%), Africa de Sud (108 milioane) tone, 3%), Elveția (98 milioane litri, 2%), Australia (92 milioane litri, 2%) și Taiwan (86 milioane litri, 2%).

Berea britanică domină importurile din afara UE

Piața internă a berilor care conțin alcool și care nu sunt produse în UE este marginală. Cu toate acestea, atunci când au importat din țări din afara UE, statele membre au favorizat bere britanică (278 milioane litri, sau 47% din totalul importurilor de bere extra-UE în 2019) și berea mexicană (125 milioane litri, 21%), înaintea berii sârbe ( 61 milioane litri, 10%), berii belaruse (33 milioane litri, 6%), berii americane (19 milioane litri, 3%), berii ucraineene (15 milioane litri, 2%), berii chineze (13 milioane litri, 2%) ) și berii ruse (9 milioane litri, 2%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Comuna Ciugud, cel mai dezvoltat model de ”sat inteligent” din România, implicată activ în creionarea Programului Național ”Smart Village” finanțat din fonduri europene

Published

on

© Primăria Ciugud

De ani de zile vorbim despre posibilitatea ca satele românești să devină inteligente. Ne-am încăpățânat să credem în acest vis și el se transformă în realitate”, este mesajul transmis de Gheorghe Damian, edilul din Ciugud, comuna din județul Alba cunoscută drept cel mai avansat model de „sat inteligent” din România, în contextul întâlnirii de lucru cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.

„Astfel, am început să conturăm Programul Național „Smart Village” și am avut, astăzi (4 august, n.r.), o întâlnire de lucru cu domnul Ioan Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene. Ciugudul este implicat activ în creionarea acestui program, fiind folosit de minister ca „studiu de caz. În scurt timp, alături de colegii din comunitățile rurale din țară care au făcut pași spre „smart village” și împreună cu Ministerul Fondurilor Europene sperăm să finalizăm draftul noului program de finanțare, care ar putea avea un buget de câteva sute de milioane de euro”, susține edilul din Ciugud.

Prin programul menționat, comunele din România vor avea la dispoziție fonduri europene pentru a implementa proiecte destinate digitalizării serviciilor publice și implementării unor soluții smart în comunitățile rurale.

Potrivit lui Gheorghe Damian, este nevoie de „sate inteligente” pentru că 44% din populația României trăiește în mediul rural, în timp ce media Uniunii Europene este de 25%. Acest concept înseamnă administrație locală inteligentă, servicii publice inteligente, educație inteligentă.

„În centrul acestui proiect național trebuie să se regăsească însă cetățeanul, care merită cu adevărat servicii publice moderne și accesibile, chiar dacă trăiește în cel mai mic sat din România”, subliniază primarul din Ciugud. 

Aflată la circa 10 kilometri de Alba Iulia, comuna Ciugud s-a remarcat, inițial, prin performanță deosebită în privința accesării de fonduri europene. În total, comuna a atras circa 30 de milioane de euro, o bună parte din sumă fiind obținută în colaborare cu comunele apropiate, Daia Română, Berghin și Sintimbru, informează ziare.com. Cu acești bani, administrația locală a modernizat infrastructura publică ajungând să dețină câteva recorduri greu de egalat în mediul rural din România, fiind prima comună din țară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, cu internet wireless în spațiile publice, iluminat public asigurat cu ajutorul unei eoliene, școală smart, plata online a taxelor și impozitelor și stație de încărcare mașini electrice. De câțiva ani, administrația locală încearcă să impună conceputul de “smart village” la Ciugud și la nivel național.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending