Connect with us

ROMÂNIA

Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a cerut guvernului român să se concentreze asupra competitivității în domeniul aviației ca mijloc de întărire a economiei României

Published

on

Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a cerut guvernului român să se concentreze asupra competitivității în domeniul aviației ca mijloc de întărire a economiei României. În plus, deținerea Președinția Consiliului Uniunii Europene de către România îi oferă o șansă puternică de a impulsiona politicile pentru o competitivitate sporită a aviației în întreaga UE.

Transportul aerian este un factor-cheie al activității economice în România, care sprijină 107.000 de locuri de muncă și contribuie cu 2,3 ​​miliarde de euro la economie. Zece milioane de pasageri au plecat de pe aeroporturile din România în 2017. Totuși, această cifră ar putea crește cu 50% până în 2037, sprijinind încă 23.000 de locuri de muncă, dacă România îmbunătățește condițiile în care sectorul aviației poate fi competitiv.

 

Competitivitatea transportului aerian în România

IATA a publicat un raport de competitivitate privind aviația din România, care demonstrează un decalaj între nivelul competitivității la nivel național (clasificat cu 4,7 puncte ) și media europeană per ansamnlu (notată cu 5,9 puncte).

Pe baza rezultatelor raportului, IATA a evidențiat trei domenii prioritare:
1. Oferirea de facilități pasagerilor
2. Capacitate extinsă a terminalelor
3. Reducerea costurilor de infrastructură.

În plus, modernizarea spațiului aerian este identificată ca un element crucial pentru a sprijini creșterea și eficiența pe viitor.

Stabilirea unei agende pentru o aviație europeană mai puternică

Rafael Schvartzman, vicepreședintele IATA, pentru regiunea Europa, a subliniat avantajele modernizării spațiului aerian european și beneficiile economice și de mediu importante pe care le-ar crea.

Recomandările sale cheie au fost adresate deopotrivă statelor și guvernelor lor: 

Potrivit lui Schvartzman, furnizorii de servicii de navigație aeriană și asociațiile de personal trebuie să analizeze modul în care personalul de gestionare a traficului aerian este desfășurat în această vară pentru a evita unele întârzieri semnificative pe care călătorii aerieni le-au suferit anul trecut (întârzierile de pe urma slabei gestionării a traficului aerian  (ATM – Air Traffic Management) în Europa au fost dublate în 2018 și se așteaptă ca în 2019 lucrurile să se înrăutățească). În plus, infrastructura spațiului aerian al Europei ar trebui modernizată, iar investițiile  aliniate între companiile aeriene și furnizorii de servicii.

De asemenea, spunea vicepreședintele IATA, guvernele trebuie să trateze transportul aerian și gestionarea traficului aerian ca pe o afacere cu adevărat globală. Nivelele neconsistente ale serviciilor ATM din Europa creează întârzieri și rute de zbor neplanificate și indirecte, ceea ce duce la pierderea timpului și la costuri mai mari pentru pasageri și companiile aeriene.Consumul adițional de combustibil generează, de asemenea, o creștere inutilă a emisiilor de CO2, a atras atenția Schvartzman.

În acest sens, ministrul Răzvan Cuc, gazda evenimentului, a subliniat în discursul său prioritățile României pentru președinția Consiliului UE. Sub motto-ul ,,Coeziunea, o valoare europeană comună”, el a explicat cum competitivitatea, inovația și digitalizarea, conectivitatea, clima și durabilitatea reprezintă toate linii de acțiune pentru politica de transport în cadrul președinției române.

Ziua Aviației în România a adus laolaltă stakeholderi din domeniu pentru a asculta pozițiile decidenților, precum Dragos Titea (Secretarul de Stat pentru Transporturi), Henrik Hololei (Director General pentru Mobilitate și Transport, Comisia Europeană), Armand Petrescu, Director General  Autoritatea Aeronautică Română, Cătălin Radu (Director Adjunct, ICAO Air Navigation Bureau), Maria Magdalena Grigore (Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe), Mikolaj Wild (secretar de stat în Ministerul Infrastructurii din Polonia) și deputații europeni, Claudia Tapardel și Marian Jean Marinescu.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NEWS

Ministerul Sănătății va reorganiza activitatea de transplant cu fonduri europene

Published

on

Ministerul Sănătății a informat că activitatea de transplant va fi reorganizată cu fonduri de la Uniunea Europeană, urmând să fie utilizate peste 15.6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului naţional în domeniu, actualizarea ghidurilor şi protocoalelor, dar şi pentru sistematizarea şi simplificarea legislaţiei, anunță un comunicat al Ministerului Sănătății, citat de Agerpres.

Proiectul ”Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeni ul transplantului”, unul dintre cele şapte depuse în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), a primit săptămâna aceasta aprobare pentru finanţare.

”În urma acestui proiect, tot domeniul de transplant va fi reformat. Vor fi elaborate politici publice care să ducă la îmbunătăţirea activităţii de transplant, dar şi la asigurarea transparenţei în acest domeniu. Vom începe printr-o analiză care vizează restructurarea tuturor actelor normative care guvernează activitatea de transplant din România, astfel încât să eliminăm redundanţele legislative, elementele din legislaţie care nu mai au legătură cu situaţia existentă. Vom transpune în legislaţia noastră corect şi complet toate directivele europene şi vom reaşeza actele normative prin eliminarea elementelor care conţin contradicţii”, a declarat ministrul Sorina Pintea, citată în comunicat.

În cadrul proiectului va fi dezvoltat Registrul Național de Transplant sub forma unui sistem informatic unic integrat de înregistrare și colectare date cu caracter personal și medical a potențialilor donatori, a donatorilor în moarte cerebrală, a bolnavilor ce au ca indicație procedura de transplant, precum și a celor care au beneficiat de o procedură de transplant.

Tot în cadrul proiectului va fi inventariată fiecare activitate și va fi elaborată o metodologie de calcul a costurilor generate de aceasta.

Vor fi actualizate protocoalele și ghidurile de practică medicală în transplant, pentru fiecare tip de activitate (testare, coordonare, transport, prelevare, transplant, evaluare post transplant, stocare) și pentru fiecare tip de transplant (rinichi, ficat, cord, piele, cornee, os-tendon, pulmonar, pancreas, celule stem, celule reproducătoare umane).

Registrul Național de Transplant care va fi dezvoltat se va interconecta cu toți actorii implicați în activitatea de transplant și va fi elaborat și aprobat Codul transplantului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Planul Juncker în România: 720 de milioane de euro au fost investite în proiecte de digitalizare, infrastructură și reciclare

Published

on

© Fișă informativă pentru România ---- https://ec.europa.eu

În urma ultimei reuniuni a Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), se preconizează că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) al Planului Juncker va atrage după sine investiții în valoare de 433.2 miliarde de euro, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisii Europene în România.

Proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 720 milioane de euro. 

© Fișă informativă pentru România —- https://ec.europa.eu

Totodată, România ocupă în prezent locul al 21-lea în materie de investiții atrase afarente FEIS, în raport cu PIB-ul.

Finanțarea de 720 de milioane de euro este așteaptă să genere investiții totale în valoare de 3 miliarde de euro.

Prezentăm trei exemple concrete prin care România a beneficiat de aceste fonduri cu ajutorul ”Planului Juncker”

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare.

Întreaga listă a investițiilor poate fi consultată aici.

Citiți și: Planul Juncker: Peste 170 de milioane de euro pentru IMM-urile și studenții din România

 


Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul “Plan Juncker”, este una dintre prioritățile de top ale Comisiei Europene. Se axează pe stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică prin utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și asigurarea vizibilității și asistenței tehnice pentru proiectele de investiții.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI)  oferă o garanție pentru prima pierdere, care permite BEI să investească în proiecte mai multe, adesea mai riscante. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare în cadrul EFSI până în prezent se estimează că vor mobiliza aproape 410 miliarde EUR în investiții și vor sprijini aproximativ 952 000 de IMM-uri din toate cele 28 de state membre.

Mai multe informații despre Planul Juncker, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, la București: România are o creștere economică record la nivelul UE, iar Polonia dorește să valorifice acest lucru

Published

on

© Guvernul României

România are o creștere economică record la nivelul UE, iar Polonia dorește să valorifice acest lucru, a declarat prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, cu referire la oportunitățile de investiții în țara noastră, informează Agerpres.

Premierul polonez se află  în România, alături de o delegație numeroasă de miniștri din guvernul de la Varșovia, pentru cea de-a doua rundă de consultări interguvernamentale cu guvernul de la București. 

În cadrul declarațiilor comune de presă susținte alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă, șeful guvernului polonez a declarat că cele două capitale, s-au coordonat, ,,în cadrul grupului de prieteni”, cu privire la poziția referitoare la politica bugetară a UE și alte subiecte europene, precum energia. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă, întâlnire cu omologul polonez, Mateusz Morawiecki, la București: ”Vom continua să lucrăm împreună pentru consolidarea proiectului european”

În acest sens, Morawicki a arătat că ,,interesele comune pe care le avem în construcţia infrastructurii sunt foarte vizibile”, în special în ceea ce privește  proiectul Via Carpatia, un ,,proiect foarte ambiţios care să lege Marea Baltică de Marea Neagră și care să sporească colaborarea comercială, turistică, între statele noastre şi între comunităţile noastre “, a afirmat acesta.

Tot în plan european, premierul polonez a subliniat importanţa domeniului pe care-l va gestiona comisarul european din partea României, precum și faptul că, deținând portofoliul agriculturii, comisarul din partea Poloniei se va asigura ca ambele state estice să se bucure de oportunități de dezvoltare agricolă.

,,Este o misiune foarte importantă (…), comisarul pentru Transporturi este foarte important. De asemenea, doamna prim-ministru a comentat realizările importante şi anume dosarul pentru comisarul din domeniul agriculturii, atât Polonia, cât şi România au nevoie de şanse sporite pentru agricultorii polonezi şi români şi de aceea comisarul din partea Poloniei va acţiona eficient în asigurarea unor drepturi egale pentru agricultorii români şi cei din Polonia, e vorba de realizarea programelor din domeniul rural”, a declarat Morawiecki.

În ceea ce privește dezvoltarea relațiilor economice bilaterale, șeful executivului de la Varşovia a subliniat şi oportunităţile de investiţii în România.

,,Am discutat, de asemenea, colaborarea în domeniul schimbului comercial, al schimbului de investiţii. România este o ţară, un partener foarte bun pentru investitorii polonezi, deschidem din de în ce mai multe orizonturi în domeniul economic pentru investitorii polonezi. (…) România are o bună creştere economică, record în UE, 4,5%, chiar mai mult, a PIB-ului şi dorim să valorificăm acest moment important în dinamizarea relaţiilor economice dintre noi”, a declarat Morawiecki.

Prim-ministrul polonez a subliniat şi relevanța pe care o are cooperarea cu România pentru statele Grupului de la Vișegrad.

,,Întregul grup de la Vişegrad se bucură că avem în România un partener pe care ne putem bizui, că România este un stat care se află la un nivel corespunzător de dezvoltare economică, de realizare a reformelor în perioada postcomunistă”, a mai afirmat Mateusz Morawiecki.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending