Connect with us

U.E.

Asociația Prematurilor câștigă Premiul Comitetului Economic și Social European pentru solidaritate civilă acordat României

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comitetul Economic și Social European (CESE) a decernat Premiul pentru solidaritate civilă Asociației Prematurilor pentru un proiect care a pus echipamente și aparate de protecție la dispoziția maternităților, ale căror nevoi au fost adesea trecute cu vederea în contextul luptei împotriva COVID-19, ceea ce le-a îngreunat capacitatea de a face față pandemiei, informează Comisia Europeană în România într-un comunicat.

Proiectul depus de asociația din România se numără printre cele 23, din UE și din Regatul Unit, care au fost premiate pentru contribuția lor excepțională la combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale dezastruoase. Fiecare câștigător a primit un premiu în valoare de 10 000 EUR.

CESE, un organism consultativ care reprezintă societatea civilă europeană la nivelul UE, a selectat Asociația Prematurilor ca fiind cel mai bun candidat român la premiu, declarând că acest proiect a fost un exemplu strălucit de admirabilă solidaritate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Campania de strângere de fonduri a asociației a făcut posibilă donarea unei cantități impresionante de echipamente, menite să reducă riscurile de infectare în rândul personalului, al sugarilor și al părinților.

Asociația Prematurilor din România a fost anunțată ca unul dintre cei 23 de laureați în cadrul unei ceremonii virtuale de decernare a premiilor, organizată de CESE la 15 februarie.

„CESE a subliniat în repetate rânduri că solidaritatea și acțiunile comune specifice sunt esențiale pentru a depăși o astfel de pandemie. Singurul răspuns eficace la o criză precum această pandemie este acela de a acționa rapid, decisiv și împreună. Astfel, s-au conturat învățăminte pentru a face față altor crize, indiferent dacă acestea sunt sociale, economice sau de mediu. Societatea civilă s-a aflat în prima linie a tuturor acțiunilor solidare și, fără ajutorul lor pe teren, prețul plătit pentru această pandemie ar fi mult mai mare. Toate proiectele pe care le-am primit sunt dovada implicării altruiste a cetățenilor și a nivelului local, demonstrând contribuția enormă a societății civile la această luptă. Prin acest premiu, recunoaștem că, în aceste vremuri fără precedent, oamenii și organizațiile contează. Este o onoare să putem sărbători acest lucru împreună”, a declarat vicepreședintele CESE pentru comunicare, Cillian Lohan, la momentul decernării premiilor.

Premiile au fost acordate câștigătorilor din 21 de țări ale Uniunii Europene. Un premiu a fost acordat unui proiect cu orientare transfrontalieră și altul unei organizații din Regatul Unit, ca gest menit să demonstreze că CESE dorește să mențină legături strânse cu societatea civilă din această țară, în ciuda faptului că ea a părăsit UE.

Deși și-a propus să identifice un câștigător în fiecare stat membru al UE și în Regatul Unit, CESE nu a primit, din partea a șase țări, candidaturi eligibile pentru proiecte.

Câștigătorii au fost selectați dintr-un total de 250 de candidaturi depuse de organizații ale societății civile, persoane fizice și întreprinderi private. Toate proiectele au avut ca vector solidaritatea și au prezentat modalități creative și eficiente de a face față provocărilor, adesea majore, generate de criză.

Majoritatea proiectelor au vizat grupurile vulnerabile sau persoanele cele mai afectate de criză, cum ar fi persoanele în vârstă sau tinerii, copiii, femeile, minoritățile, migranții, persoanele fără adăpost, personalul medical sau angajații și angajatorii.

În ceea ce privește conținutul proiectelor, acestea s-au axat pe cinci teme principale: furnizarea de alimente și asistență pentru grupurile vulnerabile, echipamentele medicale, serviciile de consiliere, serviciile educaționale și informațiile privind pandemia, precum și cultura.

Asociația Prematurilor din România a primit premiul în cadrul categoriei de proiecte axate pe tema „Producție și distribuție de echipamente medicale”. Tema a grupat proiecte care au produs și distribuit măști și articole de igienă, au transformat clădiri în spitale, au construit noi structuri medicale sau au achiziționat și donat medicamente și dispozitive tehnice.

La începutul pandemiei de COVID-19, Asociația Prematurilor din România a intervenit pentru a furniza echipamente esențiale de protecție pentru patru secții de maternitate din țară, astfel încât să se asigure siguranța personalului medical, a mamelor și a nou-născuților, mulți dintre aceștia aflându-se în terapie intensivă.

„Proiectul nostru este vital și vine în ajutorul comunității într-o perioadă extrem de dificilă, în care poate face diferența dintre viață și moarte. Rolul nostru, în calitate de adulți, este de a-i proteja chiar și pe cei mai mici pacienți din sistemul de sănătate. Acum, mai mult ca oricând, obiectivul nostru ar trebui să fie solidaritatea și empatia și ar trebui să rămânem proactivi pentru cei care au nevoie de ajutor. Acest premiu ne va ajuta în misiunea noastră”, a declarat președinta Asociației Prematurilor, Diana Gămulescu.

Alți candidați români care au concurat pentru premiul CESE au prezentat, de asemenea, proiecte de înaltă calitate. Printre acestea se numără inițiativa Solidar Social a Asociației Adi Hădean. Restaurantul său fiind închis, un renumit bucătar român, personalul și voluntarii săi au pregătit și distribuit mese calde medicilor, personalului medical, familiilor aflate în carantină și persoanelor în vârstă.

CESE a lansat premiul în iulie 2020, cu tema „Societatea civilă împotriva COVID-19”, anunțând că acesta va fi un premiu excepțional, punctual, care va înlocui premiul său tradițional pentru societatea civilă. Scopul a fost de a aduce un omagiu societății civile din Europa, care s-a implicat activ și altruist în acțiuni de solidaritate încă din primele zile ale pandemiei.

Concursul a fost deschis persoanelor fizice, organizațiilor societății civile și întreprinderilor ale căror proiecte trebuiau să fie absolut non-profit și să nu beneficieze de finanțare publică în procent de peste 50 %. Ele trebuiau să aibă o legătură directă cu pandemia de COVID-19, vizând în mod specific combaterea virusului sau abordarea consecințelor acestuia.

În fiecare an, Premiul emblematic al CESE pentru societatea civilă aduce un omagiu organizațiilor societății civile și/sau persoanelor ale căror proiecte celebrează identitatea europeană și valorile comune într-un anumit domeniu de activitate.

Premiul a fost acordat începând din 2006.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European atrage atenția că blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19 au afectat considerabil bolnavii de cancer și că există un risc ridicat să crească numărul de victime în următorii doi ani.

În acest context, Cristian Bușoi, care a fost responsabil al Parlamentului European pentru EU4Health, a amintit că 1,25 miliarde de euro din cele 4 miliarde alocate Planului european de combatere a Cancerului vin din programul de sănătate al UE.

”Decizia de ai ține pe bolnavii de cancer, pe cât posibil, în afara spitalelor afectate de valul brusc de pacienți COVID – 19 a stârnit, pe bună dreptate, multe discuții, însă a avut un raționament medical impus de consecințele pe care un virus, atunci complet necunoscut, l-ar fi putut avea asupra pacienților oncologici, cu sistemele imunitare deja slăbite de boală”, a explicat eurodeputatul român.

Acesta a atras însă atenția că ”decizia de atunci – și am în vedere situație la nivelul tuturor statelor UE – poate să ducă însă pe termen scurt și mediu la o creștere a numărului de pacienți în stare gravă. Vorbim despre sute de mii de bolnavi de cancer, care au avut de suferit din cauza întreruperilor și blocajelor în buna desfășurare a tratamentului, în toate statele UE”, și-a exprimat îngrijorarea Bușoi.

Eurodeputatul român a detaliat că reacția față de bolnavii de cancer a fost similară în toate statele europene, dând în acest sens exemple.

”Marea Britanie a suspendat temporar chimioterapia, Olanda a redus numărul de ședințe de chimioterapie. Iar în primele luni ale pandemiei, în multe state, a fost diminuat numărul de operații. Așa s-a ajuns la acumularea unor probleme, a căror dimensiune se va vedea în următoarele 12-24 de luni. Ne confruntăm cu o tragedie la nivel european și în state cu sisteme medicale mult mai bune decât în România. Din datele Organizației Europene a Bolnavilor de Cancer, efectele vor fi resimțite de toate statele, dar mai ales de țările cu rate mici de supraviețuire. Olanda, de exemplu, are o rată de supraviețuire la cancerul de colon în jur de 70%, în primii cinci ani, în timp ce România nu atinge 50%”, a mai spus Cristian Bușoi.

Pentru a crește rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer din România în următorii 9 ani, de la 47% acum la 75%, în 2030, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a îndemnat autoritățile să folosească banii alocați prin PNRR.

”UE a alocat 4 miliarde de euro Planului de Combatere a Cancerului la nivel european. Sunt bani pentru atragerea cărora suntem în competiție și cu alte țări, însă pentru lupta noastră avem la dispoziție și alocări din PNRR, care să ne ajute la atingerea unui obiectiv concret: creșterea ratei de supraviețuire a bolnavilor de cancer în următorii 9 ani, de la 47% acum la 75%, în 2030. Amintesc că 1,25 miliarde euro, din cele 4 miliarde alocate Planului European de Combatere a Cancerului vin din EU4Health, Programul de Sănătate al Uniunii Europene, pentru care am fost responsabil și care a fost aprobat cu o majoritate largă în Parlamentul European”, a explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta a dat asigurări că ”dincolo de activitatea birocratică din PE, există și beneficii concrete, clare pentru români, care să ajute la rezolvarea unor probleme grave, cum este situația pacienților cu cancer”.

Emblematicul program al Uniunii Europene EU4Helath, un pilon al Uniunii Sănătății, a intrat în vigoare la 26 martie, după ce a primit avizul pozitiv din partea Consiliului Uniunii Europene, la 17 martie, și din partea Parlamentului European, la 9 martie.

Acesta este pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital, a cărei activitate a început la 1 aprilie. 

Cu un buget de 5,1 miliarde de euro, EU4Health va contribui la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, urmărind, în egală măsură, să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea ”O singură sănătate” (One Health).

Propus de Comisie la 28 mai 2020, programul este răspunsul UE la pandemia de COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical, a pacienților și a sistemelor de sănătate din Uniune.

”UE pentru sănătate” este, din punct de vedere financiar, cel mai mare program al UE în domeniul sănătății și va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor din domeniul sănătății și ONG-urilor.

Programul ”UE pentru sănătate” își propune:

  • să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune;
  • să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății;
  • să amelioreze disponibilitatea, accesibilitatea și caracterului abordabil al medicamentelor, al dispozitivelor medicale și al produselor relevante în situații de criză;
  • să consolideze sistemele de sănătate, reziliența acestora și utilizarea eficientă a resurselor.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat la sfârșitul lunii mai arată că trei sferturi din populația UE (75%) consideră că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt singura modalitate de a opri pandemia, iar 76% dintre europeni sunt de părere că beneficiile vaccinării depășesc posibilele riscuri. Cu toate acestea, România se situează spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID (57%), în condițiile în care media europeană este de aproximativ 69%.

De asemenea, aproximativ 63% dintre respondenți consideră că vaccinarea reprezintă o datorie civică. Pe de altă parte, 56% dintre aceștia consideră că guvernele naționale nu sunt suficient de transparente în legătură cu vaccinurile COVID-19.

Astfel, aproape șapte din zece respondenți (69%) sunt deja vaccinați sau doresc să fie vaccinați cât mai curând posibil, iar 79% intenționează să se vaccineze până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, există variații semnificative între statele membre și în funcție de vârstă, cei sub 45 de ani fiind mai reticenți. De altfel, 85% dintre respondenții nevaccinați au declarat că preferă să mai aștepte până la administrarea vaccinului fiind preocupați de testarea insuficientă. În egală măsură, aceștia sunt preocupați de posibilele efecte adverse. 

În cazul Cehiei, Estoniei, Greciei, României și Poloniei, între 60% și 57% dintre respondenți au declarat că s-au vaccinat deja sau urmează să o facă cât de curând, însă aceste state membre se află spre coada clasamentului UE, în fruntea acestuia fiind țări precum Irlanda, Germania, Spania și Malta, în care între 76% și 86% dintre respondenți au declarat că s-au vaccinat deja sau urmează să o facă în perioada următoare. 

În medie, 70% dintre respondenți consideră că UE joacă un rol esențial în asigurarea accesului la vaccinurile COVID-19 în țara lor.

În cazul României, aproximativ 75% dintre respondenți sunt de părere că UE are cel mai important rol în livrarea dozelor de vaccin. 

O majoritate relativă este mulțumită de modul în care UE a gestionat strategia de vaccinare (47% mulțumiți, 45% nemulțumiți)., însă opiniile privind modul în care guvernele naționale au gestionat strategia sunt puțin mai critice (46% mulțumiți, 49% nemulțumiți).

În cazul României, 64% dintre respondenți sunt mulțumiți de modul în care UE a gestionat strategia de vaccinare, în timp ce doar 51% dintre aceștia sunt mulțumiți de modul în care a facut-o Guvernul, restul de 24% fiind mai puțin mulțumiți, iar 22% complet nemulțumiți, în timp ce 2% nu au putut oferi un răspuns. 

În ceea ce privește informarea din surse sigure asupra vaccinurilor COVID-19, la nivelul UE 61% dintre respondenți apelează la medici și la specialiștii din domeniul sănătății, 44% la autoritățile sanitare de la nivel național și doar 20%, respectiv 19% la UE și guvernele naționale. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Negociatorii Parlamentului European și președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 25,8 milioane de euro.

”Acordul de astăzi transmite un semnal puternic că domeniile, companiile și lucrătorii care riscă să fie afectați de ieșirea Regatului Unit din UE vor primi sprijinul urgent în timp util. Adoptăm măsuri rapide pentru a-i ajuta să facă față oricăror consecințe negative și neprevăzute”, a transmis Augusto Santos Silva, ministrul de stat și al afacerilor externe al Portugaliei, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro. 

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

În total, 600 de milioane de euro vor fi alocate în conformitate cu factorul legat de pescuit, 4,150 miliarde de euro pe baza schimburilor comerciale și 250 milioane de euro în cadrul factorului legat de regiunile frontaliere maritime.

Acest acord provizoriu între președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European a fost posibil datorită adoptării poziției celor două instituții, la 9 iunie, respectiv 30 aprilie.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi depinde de aprobarea Consiliului. Acesta urmează acum să fie înaintat Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului în vederea aprobării.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA4 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.7 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending