Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Aspecte cheie din legislatura 2014-2019 a Parlamentului European înainte de alegerile din 26 mai

Published

on

@Parlamentul European/ Facebook
Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 vor avea loc în statele membre între 23-26 mai și vor fi o oportunitate pentru cetățenii europeni de a merge la vot pentru a-și exprima opțiunea în legătură cu direcția în care se va îndrepta Uniunea Europeană în următorii cinci ani. Însă înainte de a merge la vot, toți cetățenii ar trebui să fie informați mai întâi cu privire la modul de funcționare, organizare și la rezultatele obținute în interesul lor de actualul legislativ european în mandatul său. Astfel, prezentăm mai jos câteva aspecte cheie din legislatura 2014-2019.
Parlamentul în cifre (iulie 2014-decembrie 2018)
  • 2.134 texte adoptate în plen, dintre care 708 acte legislative
  • 552 de lecturi publice organizate de comisiile Parlamentului European
  • 6.880 de petiții primite de la cetățeni
  • aproape 1,6 milioane de persoane au vizitat camerele plenare ale Parlamentului European

Sesiuni plenare mai lungi

Pe parcursul ședințelor plenare, europarlamentarii votează asupra legislației și dezbat probleme de actualitate. În perioada 2009-2014 au avut loc 260 de ședințe plenare în care deputații au petrecut 2160 de ore. Începând cu luna iulie 2014, până în decembrie 2018, deputații europeni au participat la 255 de astfel de ședințe cu o durată totală de 2187 de ore.

Peste 27.000 de voturi au avut loc până la sfârșitul anului 2018, comparativ cu până la 23.553 în termenul precedent.

Principalele organisme de conducere din cadrul PE

Biroul, Conferința președinților și Conferința președinților de comisie, prezentate mai jos, sunt completate de alte organisme de guvernare și coordonare din cadrul Parlamentului, inclusiv Conferința președinților de delegație, Comitetul STOA și Grupul de coordonare și sprijin pentru democrație.

Biroul Parlamentului European
Biroul este organismul responsabil cu problemele financiare, organizatorice și administrative din cadrul Parlamentului.

Acesta este alcătuit din președinte și din 14 vicepreședinți, aleși cu o majoritate absolută a voturilor în plen, în ordinea în care aceștia au obținut majoritatea, determinând ordinea lor de prioritate. Cei cinci chestori, aleși în ședință plenară pentru a gestiona chestiuni administrative și financiare referitoare direct la deputați, participă, de asemenea, la Birou în calitate de consilieri, dar nu pot vota.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

Conferința președinților PE
Conferința președinților (CP) – compusă din președintele Parlamentului și președinții celor opt grupuri politice – stabilește ordinea de zi a ședinței plenare și stabilește orientările politice generale ale instituției.

Tabelul de mai jos prezintă membrii actuali ai CP, ordonați după mărimea grupurilor, în funcție de locurile lor în Parlament. Trei grupuri au copreședinți. Membrii neafiliați (NI) sunt reprezentați de un observator fără drept de vot.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

Comisiile parlamentare
În PE există 20 de comisii permanente (și două subcomitete), fiecare acoperind un domeniu de politică diferit. Ele întocmesc rapoarte pentru examinare în plen – atât în legătură cu ​​chestiuni legislative, cât și cu chestiuni nelegislative – și trag la răspundere executivul – Comisia Europeană.

În tabelul de mai jos sunt enumerate comisiile PE, ordonate după numărul de deputați care le compun. Acesta prezintă președinții, aleși de membrii fiecărui comitet, împreună cu grupul lor politic și naţionalitatea. Președinții comisiilor se întrunesc împreună în cadrul Conferinței președinților de comisie, care au ales-o pe Cecilia Wikström, președintele Comisiei pentru petiții (PETI), ca președinte pentru a doua jumătate a legislaturii actuale.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

Deputații din Parlamentul European

Mai puțin de jumătate dintre deputații europeni care și-au început mandatul în 2014 au fost angajați în cadrul Parlamentului European pentru prima dată. Aproximativ 51,5% au fost deputați în Parlamentul anterior. Grecia a avut cea mai mare proporție de deputați noi (90,5%).

La începutul mandatului, femeile europarlamentar reprezentau 36,9%, scăzând la 36,5% până la sfârșitul lui martie 2019.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

Vârsta medie a deputaților europeni la sfârșitul lunii martie 2019 era de 55 de ani, cel mai în vârstă având 90 de ani (din Franța) și cel mai tânăr 28 (din Belgia). 

La sesiunea constituantă din iulie 2014, media era de 53 de ani. Între iulie 2014 și martie 2019, 108 deputați europeni au fost înlocuiți din diferite motive. 43 de deputați au demisionat, 6 au decedat și 59 au fost numiți într-o poziție incompatibilă cu calitatea de membru al Parlamentului European – de exemplu, au devenit membri ai parlamentelor sau guvernelor lor naționale.

Graficul arată vârsta medie a deputaților în Parlamentul European, împreună cu vârsta maximă și minimă, pentru fiecare stat membru.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

De cât timp este nevoie pentru a trece o legislație?

Proiectul de lege este propus de către Comisie și trebuie să fie aprobat de către Parlamentul European și Consiliul UE înainte de a deveni parte din dreptul european. Europarlamentarii negociază cu guvernele UE pentru a ajunge la un acord comun cu privire la textul final al legislației. Parlamentul și Consiliul pot revizui și modifica textul legislativ propus în cadrul unei serii de lecturi. În funcție de complexitatea negocierilor, ar putea exista până la trei lecturi atât în Parlament, cât și în Consiliu.

Cele mai multe acte legislative din acest mandat au fost adoptate în cadrul primei lecturi, fiind necesare, în medie, 18 luni pentru adoptare. În cazul în care un act legislativ a trebuit să meargă la o a doua lectură, durata medie a procedurii a fost de 39-40 luni.

Graficul de mai jos prezintă costul anual de funcționare, împărțit la numărul de locuitori, pentru Parlamentul European, Bundestagul German, Camera Comunelor din Regatul Unit, Adunarea Națională din Franța și Camera Reprezentanților din SUA. Atenția este inevitabil necesară pentru a face comparații între costurile parlamentelor, fiecare având propria sa istorie, tradiții și o formă organizațională: alocările bugetare pentru un anumit scop într-un parlament național uneori nu pot avea un corespondent în altul, în timp ce resursele foarte diferite pot fi dedicate pentru sarcini aparent similare.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service


Bugetul PE include, de exemplu, costurile de traducere și interpretare în și din 24 de limbi și de funcționare în trei centre – Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg – în timp ce alte parlamente nu au această dimensiune pentru munca lor.

Partide politice la nivel național și european

Partidele politice naționale concurează în alegerile europene, dar, odată ce deputații europeni aleși sosesc în Parlament, aceștia formează grupuri parlamentare multinaționale. Numărul grupurilor parlamentare a rămas destul de stabil în decursul anilor. Între anii 2004 și 2014, în Parlament, au existat șapte grupuri, crescând la opt în ultimul mandat.

Cele opt grupuri politice din actualul Parlament în ordinea dimensiunilor sunt:
• Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) (PPE),
• Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S & D),
• Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR),
• Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE),
• Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană (Verts / ALE),
• Grupul Confederal al Stângii Unite Europene / Stânga Verde Nordică (GUE / NGL),
• Grupul Europa Libertății și Democrației Directoare (EFDD),
• Europa Națiunilor și Libertății (ENF).
 
În plus, unii deputați sunt membri neafiliați (NI).
 
Dimensiunea grupurilor politice din PE per state membre (la 29 martie 2019)

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

Numărul reprezentanților din partide politice naționale a fost în continuă creștere. În perioada 2004-2009, 168 de partide naționale aveau reprezentanți în PE . La începutul termenului curent, numărul acestora a ajuns la 191 și până la sfârșitul lunii martie 2019 a crescut la 232 de formațiuni politice de la nivel național.

Sistemul de vot pentru alegerile europene

În prezent, Parlamentul European are 751 deputați europeni, o reducere față de precedentul Parlament (2009-2014), în care au fost 766 deputați europeni (754 plus 12 pentru Croația, care s-a alăturat în 2013).

Deputații sunt aleși în cadrul sistemelor electorale naționale, însă procesul de selecție trebuie să respecte anumite principii comune stabilite în legislația UE, în special reprezentarea proporțională. Ca regulă generală, alegătorii pot alege între partide politice, candidați individuali sau ambii. În timp ce în unele state membre alegătorii pot vota doar o listă, fără posibilitatea de a schimba ordinea candidaților (listă închisă – între care și România), în altele alegătorii își pot exprima preferința pentru unul sau mai mulți candidați (vot preferențial). În locul unui sistem de listare, unele state membre realizează această din urmă opțiune de vot preferențial prin utilizarea formulei unice a votului transferabil (STV).

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service

Legislația UE permite statelor membre să stabilească praguri de până la 5% din totalul voturilor exprimate ca o condiție pentru ca orice partid să primească locuri în Parlamentul European. În 14 state membre există praguri formale de acest tip. (În mod logic, în statele membre sau în regiunile cu un număr relativ mic de deputați în Parlamentul European, există un prag de facto, dacă nu formal, de peste 5%.)

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending