ALEGERI EUROPENE 2019
Aspecte cheie din legislatura 2014-2019 a Parlamentului European înainte de alegerile din 26 mai
Published
3 years agoon

-
2.134 texte adoptate în plen, dintre care 708 acte legislative
-
552 de lecturi publice organizate de comisiile Parlamentului European
-
6.880 de petiții primite de la cetățeni
-
aproape 1,6 milioane de persoane au vizitat camerele plenare ale Parlamentului European
Sesiuni plenare mai lungi
Pe parcursul ședințelor plenare, europarlamentarii votează asupra legislației și dezbat probleme de actualitate. În perioada 2009-2014 au avut loc 260 de ședințe plenare în care deputații au petrecut 2160 de ore. Începând cu luna iulie 2014, până în decembrie 2018, deputații europeni au participat la 255 de astfel de ședințe cu o durată totală de 2187 de ore.
Peste 27.000 de voturi au avut loc până la sfârșitul anului 2018, comparativ cu până la 23.553 în termenul precedent.
Principalele organisme de conducere din cadrul PE
Biroul, Conferința președinților și Conferința președinților de comisie, prezentate mai jos, sunt completate de alte organisme de guvernare și coordonare din cadrul Parlamentului, inclusiv Conferința președinților de delegație, Comitetul STOA și Grupul de coordonare și sprijin pentru democrație.
Biroul Parlamentului European
Biroul este organismul responsabil cu problemele financiare, organizatorice și administrative din cadrul Parlamentului.
Acesta este alcătuit din președinte și din 14 vicepreședinți, aleși cu o majoritate absolută a voturilor în plen, în ordinea în care aceștia au obținut majoritatea, determinând ordinea lor de prioritate. Cei cinci chestori, aleși în ședință plenară pentru a gestiona chestiuni administrative și financiare referitoare direct la deputați, participă, de asemenea, la Birou în calitate de consilieri, dar nu pot vota.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Conferința președinților PE
Conferința președinților (CP) – compusă din președintele Parlamentului și președinții celor opt grupuri politice – stabilește ordinea de zi a ședinței plenare și stabilește orientările politice generale ale instituției.
Tabelul de mai jos prezintă membrii actuali ai CP, ordonați după mărimea grupurilor, în funcție de locurile lor în Parlament. Trei grupuri au copreședinți. Membrii neafiliați (NI) sunt reprezentați de un observator fără drept de vot.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Comisiile parlamentare
În PE există 20 de comisii permanente (și două subcomitete), fiecare acoperind un domeniu de politică diferit. Ele întocmesc rapoarte pentru examinare în plen – atât în legătură cu chestiuni legislative, cât și cu chestiuni nelegislative – și trag la răspundere executivul – Comisia Europeană.
În tabelul de mai jos sunt enumerate comisiile PE, ordonate după numărul de deputați care le compun. Acesta prezintă președinții, aleși de membrii fiecărui comitet, împreună cu grupul lor politic și naţionalitatea. Președinții comisiilor se întrunesc împreună în cadrul Conferinței președinților de comisie, care au ales-o pe Cecilia Wikström, președintele Comisiei pentru petiții (PETI), ca președinte pentru a doua jumătate a legislaturii actuale.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Deputații din Parlamentul European
Mai puțin de jumătate dintre deputații europeni care și-au început mandatul în 2014 au fost angajați în cadrul Parlamentului European pentru prima dată. Aproximativ 51,5% au fost deputați în Parlamentul anterior. Grecia a avut cea mai mare proporție de deputați noi (90,5%).
La începutul mandatului, femeile europarlamentar reprezentau 36,9%, scăzând la 36,5% până la sfârșitul lui martie 2019.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Vârsta medie a deputaților europeni la sfârșitul lunii martie 2019 era de 55 de ani, cel mai în vârstă având 90 de ani (din Franța) și cel mai tânăr 28 (din Belgia).
La sesiunea constituantă din iulie 2014, media era de 53 de ani. Între iulie 2014 și martie 2019, 108 deputați europeni au fost înlocuiți din diferite motive. 43 de deputați au demisionat, 6 au decedat și 59 au fost numiți într-o poziție incompatibilă cu calitatea de membru al Parlamentului European – de exemplu, au devenit membri ai parlamentelor sau guvernelor lor naționale.
Graficul arată vârsta medie a deputaților în Parlamentul European, împreună cu vârsta maximă și minimă, pentru fiecare stat membru.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
De cât timp este nevoie pentru a trece o legislație?
Proiectul de lege este propus de către Comisie și trebuie să fie aprobat de către Parlamentul European și Consiliul UE înainte de a deveni parte din dreptul european. Europarlamentarii negociază cu guvernele UE pentru a ajunge la un acord comun cu privire la textul final al legislației. Parlamentul și Consiliul pot revizui și modifica textul legislativ propus în cadrul unei serii de lecturi. În funcție de complexitatea negocierilor, ar putea exista până la trei lecturi atât în Parlament, cât și în Consiliu.
Cele mai multe acte legislative din acest mandat au fost adoptate în cadrul primei lecturi, fiind necesare, în medie, 18 luni pentru adoptare. În cazul în care un act legislativ a trebuit să meargă la o a doua lectură, durata medie a procedurii a fost de 39-40 luni.

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Bugetul PE include, de exemplu, costurile de traducere și interpretare în și din 24 de limbi și de funcționare în trei centre – Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg – în timp ce alte parlamente nu au această dimensiune pentru munca lor.
Partide politice la nivel național și european
Partidele politice naționale concurează în alegerile europene, dar, odată ce deputații europeni aleși sosesc în Parlament, aceștia formează grupuri parlamentare multinaționale. Numărul grupurilor parlamentare a rămas destul de stabil în decursul anilor. Între anii 2004 și 2014, în Parlament, au existat șapte grupuri, crescând la opt în ultimul mandat.
• Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S & D),
• Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR),
• Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE),
• Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană (Verts / ALE),
• Grupul Confederal al Stângii Unite Europene / Stânga Verde Nordică (GUE / NGL),
• Grupul Europa Libertății și Democrației Directoare (EFDD),
• Europa Națiunilor și Libertății (ENF).

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Numărul reprezentanților din partide politice naționale a fost în continuă creștere. În perioada 2004-2009, 168 de partide naționale aveau reprezentanți în PE . La începutul termenului curent, numărul acestora a ajuns la 191 și până la sfârșitul lunii martie 2019 a crescut la 232 de formațiuni politice de la nivel național.
Sistemul de vot pentru alegerile europene
În prezent, Parlamentul European are 751 deputați europeni, o reducere față de precedentul Parlament (2009-2014), în care au fost 766 deputați europeni (754 plus 12 pentru Croația, care s-a alăturat în 2013).
Deputații sunt aleși în cadrul sistemelor electorale naționale, însă procesul de selecție trebuie să respecte anumite principii comune stabilite în legislația UE, în special reprezentarea proporțională. Ca regulă generală, alegătorii pot alege între partide politice, candidați individuali sau ambii. În timp ce în unele state membre alegătorii pot vota doar o listă, fără posibilitatea de a schimba ordinea candidaților (listă închisă – între care și România), în altele alegătorii își pot exprima preferința pentru unul sau mai mulți candidați (vot preferențial). În locul unui sistem de listare, unele state membre realizează această din urmă opțiune de vot preferențial prin utilizarea formulei unice a votului transferabil (STV).

@Giulio Sabbati/European Parliamentary Research Service
Legislația UE permite statelor membre să stabilească praguri de până la 5% din totalul voturilor exprimate ca o condiție pentru ca orice partid să primească locuri în Parlamentul European. În 14 state membre există praguri formale de acest tip. (În mod logic, în statele membre sau în regiunile cu un număr relativ mic de deputați în Parlamentul European, există un prag de facto, dacă nu formal, de peste 5%.)
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene
-
Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești
-
Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului
-
Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală
-
Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă
-
REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei
ALEGERI EUROPENE 2019
Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards
Published
3 years agoon
October 15, 2019
Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.
Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.
”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.
The European Parliament’s #Chooseyourfuture spot for the #EUelections2019 has been awarded a number of prestigious @lovieawards: one gold (best public service and activism campaign), two bronze (best viral and integrated campaign), and the People’s choice in several categories. https://t.co/4eNcAElIIT
— Jaume Duch (@jduch) October 15, 2019
Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.
Many congratulations to everyone who was involved in the creative and production process of this emotionally powerful and very successful spot that helped engage and mobilise citizens ahead of the European elections.
— Jaume Duch (@jduch) October 15, 2019
La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.
Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.
Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.
Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.
Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.
ALEGERI EUROPENE 2019
Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar
Published
3 years agoon
June 17, 2019By
Diana Zaim
Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.
Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres.
Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).
După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.
Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia.
ALEGERI EUROPENE 2019
Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe
Published
3 years agoon
June 12, 2019
Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.
Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.
”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.
Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.
“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.
The ALDE Group in the European Parliament has been renamed RENEW EUROPE. This should keep our new French partners content, but many of us will continue to refer to it as the Liberal Group.?@LibDems
— Chris Davies Lib Dem (@ChrisDaviesLD) June 12, 2019
Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.
Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.
Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
CONSILIUL EUROPEAN5 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare
-
REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Majestatea Sa Margareta: Sprijinirea R. Moldova în idealul de a adera la UE, o datorie istorică și morală pentru Coroana Română