ALEGERI EUROPENE 2024
Aspirantă la un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a votat, îndemnând cetățenii să arate “puterea democrației europene”
Published
10 months agoon

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru nou mandat în fruntea executivului european, a votat duminică la alegerile europene, îndemnându-i pe cetățeni să iasă la vot pentru a face Europa mai puternică.
“Tocmai am votat. Mergeți la urne și folosiți-vă votul“, a spus ea, referindu-se la motto-ul campaniei Parlamentului European – #UseYourVote – pentru a mobiliza prezența la vot.
Ursula von der Leyen, care va face declarații în această noapte la Bruxelles după anunțarea rezultatelor parțiale, i-a îndemnat pe europeni să iasă la vot. Susținută de Uniunea Creștin-Democrată, partid din care face parte, și-a exprimat dreptul de vot la o secţie din apropierea locuinţei sale din regiunea Hanovra, în landul german Saxonia Inferioară.
“Haideți să arătăm puterea democrației noastre. Haideți să facem Europa, casa noastră comună, mai puternică ca niciodată“, a adăugat șefa Comisiei Europene, candidat din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană.
Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia.
373 de milioane de cetățeni europeni sunt așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri și pentru a decide calea de urmat până în 2029 după ce acum cinci ani a fost înregistrată cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la scrutinul european.
Duminică, cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
De ce contează alegerile europene? După acestea, urmează marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”
De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.
Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, considerată “camera cetățenilor” și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre și considerată “camera statelor membre”.
Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.
Deși este considerată favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, iar partidul von der Leyen ar putea întâmpina provocări în calea spre un nou mandat.
Ursula von der Leyen, care a câștigat aprecierea majorității liderilor europeni pentru modul în care a gestionat răspunsul UE la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este criticată pentru apetitul pentru putere reliefat prin poziționarea față de războiul Israel – Hamas, sfidând statele membre, pentru declarațiile recente privind luarea în calcul a unei majorități și cu partide suveraniste dacă acestea sunt pro-UE și anti-Putin, dar și pentru acuzațiile care îi pot fi aduse în scandalul vaccinurilor din perioada pandemiei de COVID-19. Recent, Franța și Germania au dat semnalul ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu extrema-dreaptă, în timp ce premierul maghiar Viktor Orban, “decanul” Consiliului European drept cel mai longeviv lider, și-a statuat ca obiectiv să o schimbe pe von der Leyen din funcție. În acest decor politic, și președintele Consiliului European, liberalul Charles Michel, a atacat-o dur pe von der Leyen pentru că a condus o Comisie care nu a fost imparțială.
Pentru ca Ursula von der Leyen sau orice alt candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene să fie propus de Consiliul European este necesară obținerea unei majorități calificate, adică minim 15 state (55%) care însumează 65% din populația UE, deși, de regulă, liderii votează în unanimitate pentru a da un semnal de unitate și coeziune.
Ulterior, într-un Parlament European cu 720 de membri, Ursula von der Leyen va avea nevoie de minim 361 de voturi pentru, o susținere departe de a fi asigurată în contextul în care PPE ar urma să obțină în jur de 180 de mandate, având nevoie de sprijinul celorlalte forțe pro-europene.
În 2019, Ursula von der Leyen a ajuns președintă a Comisiei Europene după ce liderii europeni au respins candidații cap de listă ai partidelor europene și a fost votată în Parlamentul European cu o majoritate foarte fragilă, respectiv 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Emisarul special al lui Trump califică planul premierului britanic pentru Ucraina drept un „exercițiu de imagine, de fațadă” și critică ideea „că trebuie să fim cu toții ca Winston Churchill”
Comisia Europeană și Parlamentul European își unesc forțele pentru elaborarea unui plan de răspuns la criza locuințelor din UE
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, susține că Ucraina a fost de acord cu organizarea alegerilor prezidențiale
Cătălin Predoiu, privind amânarea aderării la Visa Waiver: Nu este o chestiune legată de România. SUA își reevaluează programele privind migrația
Parchetul European: Cu un prejudiciu de 2,3 mld. de euro din fonduri europene, România se află în top 5 țări UE cu cele mai multe investigații antifraudă deschise în 2024
Corina Crețu (AMEPIP): România, aprecieri din partea OCDE pentru progresele notabile privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat
ALEGERI EUROPENE 2024
Rezultate alegeri europene: Cine sunt 33 de europarlamentari care vor reprezenta România în cea de-a zecea legislatură a Parlamentului European 2024-2029
Published
9 months agoon
June 13, 2024
Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 19 din cele 33 de fotolii de europarlamentar alocate României pentru cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029, urmată de Alianța AUR cu șase mandate, Alianța Dreapta Unită cu trei mandate, Partidul S.O.S. România cu două mandate, iar un loc de europarlamentar va merge către independentul Nicu Ștefănuță.
Alianţa Electorală PSD PNL a obţinut 48,57% din voturi la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR – 14,93%, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – 8,7%, UDMR – 6,48%, S.O.S. România – 5,03%, iar 3,08% potrivit rezultatelor provizorii prezentate de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,95% din voturi. Prezența la vot în România a fost de 52,42%, peste media Uniunii Europene de aproximativ 51%.

© European Parliament
Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.
Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria “Alţii”, întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice europene.
Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.
Astfel, în urma alocării mandatelor obținute, precum și a etapei redistribuirii, PSD-PNL vor trimite 19 europarlamentari la Bruxelles.
Cine sunt cei 19 eurodeputați PSD și PNL care își adjudecă mandatul 2024 – 2029
– Mihai Tudose (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Gabriela Firea (președinte executiv PSD, fost ministru al familiei, fost primar al Capitalei și senator);
– Dan Motreanu (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Claudiu Manda (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Adina Vălean (PNL, comisar european pentru transporturi 2019 – 2024, europarlamentar 2007 – 2019, fost vicepreședinte al Parlamentului European și fost președinte al Comisiilor ENVI și ITRE din Parlamentul European);
– Victor Negrescu (PSD, europarlamentar 2014 – 2017, ministru delegat pentru afaceri europene 2017-2018, europarlamentar 2020 – 2024, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, negociator-șef al bugetului UE 2025);
– Vasile Dîncu (președinte al Consiliului Național PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României);
– Daniel Buda (PNL, europarlamentar 2014 – 2024);
– Maria Grapini (PSD, europarlamentar 2014 – 2024);
– Gheorghe Cârciu (PSD);
– Siegfried Mureșan (PNL, europarlamentar 2014 – 2024, vicepreședinte PPE și al grupului PPE în Parlamentul European, negociator-șef al bugetului UE 2018 și 2024);
– Dragoș Benea (PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Mircea Hava (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Alba Iulia);
– Dan Nica (PSD, europarlamentar 2014 – 2024), șef al delegației PSD în Parlamentul European;
– Gheorghe Falcă (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Arad);
– Ștefan Mușoiu (PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților);
– Roxana Mânzatu (PSD, fost ministru al fondurilor europene);
– Virgil Popescu (PNL, fost ministru al energiei);
Cei șase eurodeputați din partea Alianței AUR sunt: Cristian Terheș (actual europarlamentar în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Claudiu Târziu (co-președinte AUR), Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, George Axinia și Șerban Dimitrie-Sturdza.
Alianța Dreapta Unită alcătuită din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei a obținut trei mandate alocate primilor trei candidați de pe listă: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al sănătății din partea USR) și Eugen Tomac (președinte PMP și europarlamentar 2019-2024), după ce în urmă cu cinci ani avea opt.
UDMR a obținut cel mai bun scor al său din istoria participării la alegerile europene și va trimite doi reprezentați în Parlamentul European, ambii eurodeputați și în actuala legislatură: Iuliu Winkler și Vincze Lorant.
În Parlamentul European a intrat în premieră și Partidul S.O.S România cu două mandate, alocate, conform listei de candidaturi, Dianei Șoșoacă și lui Luis Lazarus.
Cel de-al 33-lea europarlamentar român va fi independentul Nicu Ștefănuță, europarlamentar și în legislatura 2019 – 2024, când a intrat pe listele USR – PLUS. Actualmente, Ștefănuță face parte din grupul Verzilor Europeni, unde este și vicepreședinte, iar în 2023 a fost negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene, când activa în grupul liberal Renew Europe.
Următorul Parlament European își va începe activitatea pe 16 iulie, printr-o sesiune plenară inaugurală la Strasbourg. Grupurile politice au termen până pe data de 4 iulie pentru a se alcătui.
Astfel, din cei 33 de eurodeputați români, 25 (PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Nicu Ștefănuță) vor face parte din grupurile politice pro-europene PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, iar ceilalți 8 ar urma să fie afiliați grupărilor eurosceptice și populiste sau o parte vor rămâne neafiliați politic.
La nivel european, Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul europarlamentare cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 76 de mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 de mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 46 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități pro-europene. PPE, S&D și Renew Europe ar urma să dețină în jur de 400 mandate.

© European Parliament
ALEGERI EUROPENE 2024
Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european
Published
9 months agoon
June 11, 2024
Președintele Klaus Iohannis a precizat marți, în prima reacție publică după rezultatele alegerilor europene, că Uniunea Europeană va merge înainte, întrucât nu vorbim despre o schimbare radicală, iar în ceea ce privește ambițiile României, a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.
“A fost o decizie bună să fie aduse împreună alegerile locale cu alegerile europarlamentare”, a spus şeful statului, susținând “faptul că aceste alegeri au fost puse împreună, au dus la o participare de peste 50%”.
Întrebat cum vede rezultatele alegerilor europene în România și noua configurație a Parlamentului European, Klaus Iohannis a precizat că “nu putem vorbi de o schimbare radicală”.
“La Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puțin numărul de parlamentari, la alții s-a micșorat puțin. În esență, partidele numite de centru reprezintă în continuare grosul Parlamentului European, dar sigur, în funcție de specificul național, au apărut, de exemplu în cazul Franței, au apărut modificări semnificative, dar pentru Parlamentul European în ansamblu, nu putem să vorbim de o schimbare radicală. Sunt schimbări, sigur, care vor influența felul în care se votează, care vor influența lobby-ul în Parlament pentru anumite părți de legislație, dar sunt convins că Uniunea va merge înainte și Parlamentul European va fi un partener și o instituție care rămâne constructivă”, a spus președintele.
Întrebat ce poziție ar trebui să vizeze România în conducerea instituțiilor UE, șeful statului s-a referit la mandatul de comisar european din partea României, încadrându-l în responsabilitatea Guvernului.
“În executivul european fiecare stat membru are un membru care se numește comisar european. Acesta este stabilit de Guvern și atunci să lăsăm Guvernul să ajungă în faza în care nominalizează o persoană și după aceea, sigur, o să și negocieze poziția pe care această persoană poate să o ocupe. Deci e un pic devreme pentru a discuta aceste spețe, care oricum sunt, repet, ale Guvernului”, s-a poziționat președintele, la o zi după ce premierul Marcel Ciolacu a precizat că România dorește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.
Anterior alegerilor europene, liderul PSD declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.
Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut 48,67% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR 14,95%, Alianţa Dreapta Unită 8,63%, UDMR 6,53%, Partidul S.O.S. România 5,04% și candidatul independent Nicu Ștefănuță 3,05%, conform datelor provizorii furnizate, marți dimineață, de Biroul Electoral Central.
Până la rezultatele finale și redistribuirea procentelor care nu au obținut pragul, Alianța PSD – PNL va trimite în Parlamentul European 19 eurodeputați, AUR – 6, ADU – 3, UDMR – 2, Partidul S.O.S. – 2 , cel de-al 33-lea mandat revenindu-i independentului Nicu Ștefănuță.
Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Cel de-al șaselea grup politic vor fi Verzii Europeni, cu 53 de mandate, urmați de Stânga radicală, cu 36 de locuri. UUn număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
ALEGERI EUROPENE 2024
Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE
Published
9 months agoon
June 11, 2024
Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.
Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.

© European Parliament
Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%
Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.
La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.

© European Parliament
Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).
Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).
România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%
România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.
În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene.
Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.
Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.
Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Emisarul special al lui Trump califică planul premierului britanic pentru Ucraina drept un „exercițiu de imagine, de fațadă” și critică ideea „că trebuie să fim cu toții ca Winston Churchill”

ICI București subliniază importanța digitalizării și interoperabilității platformelor guvernamentale la Conferința de deschidere a Sistemului Integrat de Management al Resurselor Umane (SIMRU)

Comisia Europeană și Parlamentul European își unesc forțele pentru elaborarea unui plan de răspuns la criza locuințelor din UE

Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, susține că Ucraina a fost de acord cu organizarea alegerilor prezidențiale

Cătălin Predoiu, privind amânarea aderării la Visa Waiver: Nu este o chestiune legată de România. SUA își reevaluează programele privind migrația

Parchetul European: Cu un prejudiciu de 2,3 mld. de euro din fonduri europene, România se află în top 5 țări UE cu cele mai multe investigații antifraudă deschise în 2024

Corina Crețu (AMEPIP): România, aprecieri din partea OCDE pentru progresele notabile privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat

ICI București a fost prezent la The A/V & IT Convergence Summit 2025

Federația Română de Șah i-a propus guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, preluarea poziției de președinte de onoare

Marcel Ciolacu: România a îndeplinit toate condițiile pentru Visa Waiver, întârzierea este temporară și de natură tehnică

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace
Trending
- INTERVIURI3 days ago
INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei
- ROMÂNIA3 days ago
Camera Deputaților adoptă legislația care ușurează drumului pacienților care au nevoie de fizioterapie. Deputatul Alexandru Rogobete: Serviciile medicale trebuie să fie disponibile tuturor, fără obstacole
- INTERNAȚIONAL5 days ago
Erdogan dorește o întâlnire cu Trump la Casa Albă. În ajunul discuțiilor Trump-Putin, Turcia reafirmă opoziția față de anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia: Nu recunoaștem situația de facto
- ROMÂNIA1 week ago
INCAS a operaționalizat o infrastructură de cercetare-dezvoltare-instruire, CAART, un centru modern dedicat studiilor avansate atmosferice și observării Pământului
- NATO1 week ago
Trump îi spune secretarului general NATO că SUA au nevoie de Groenlanda. Mark Rutte nu dorește implicarea NATO în această chestiune