Connect with us

U.E.

Astăzi în istoria UE: Se împlinesc 31 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, piatra de temelie a Uniunii Europene

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Astăzi se împlinesc 31 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 de 12 state membre ale Comunității Europene, transformând comunitatea în ceea ce astăzi cunoaștem drept Uniunea Europeană. În prezent, doar 11 din statele respective mai sunt țări membre ale UE, după ce Marea Britanie a devenit, la 1 februarie 2020, primul stat care a ieșit din Uniune.

Tratatul de la Maastricht este cunoscut drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 după ratificarea sa de către toate statele membre. Negocierile au fost finalizate în decembrie 1991.

Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”.

De altfel, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană ia naștere sub această denumire.

Cele 12 state ale Comunităților, în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne – semnează Tratatul de la Maastricht ce înființează Uniunea Europeană.

Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Totodată, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene.

Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene care în anul 2019 a împlinit 25 de ani de la crearea sa propriu-zisă.

De altfel, 2023 este anul în care Uniunea Europeană va marca mai multe borne aniversare ale unor importante și definitorii momente ale procesului de integrare europeană.

Pe lângă marcarea a 30 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, în noiembrie 2023, se împlinesc 5 de ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor, 20 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa, 25 de ani de la înființarea Băncii Centrale Europene, 30 de ani de la crearea pieței unice, 65 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatelor de la Roma și 70 de ani de la deschiderea pieței comune pentru cărbune și oțel.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Nouă lideri europeni doresc o dezbatere cu privire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a facilita expulzarea migranților care comit infracțiuni

Published

on

© European Union, 2024

Nouă lideri europeni solicită ca prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului să fie reinterpretate pentru a facilita expulzarea migranților care comit infracțiuni, informează Politico Europe.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a extins prea mult domeniul de aplicare a Convenției, susțin semnatarii unei declarații scrise inițiată de premierul italian Giorgia Meloni și de premierul danez Mette Frederiksen.

Italia și Danemarca doresc ”să deschidă o dezbatere politică asupra unor convenții europene la care suntem afiliați și asupra capacității acestor convenții, la câteva decenii după ce au fost scrise, de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu fenomenul migrației”, a declarat Meloni joi seara.

Liderii din Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat, de asemenea, documentul.

Țările solicită Curții pentru Drepturile Omului să le acorde o mai mare libertate de a decide când să expulzeze cetățenii străini care comit infracțiuni și să țină evidența celor care nu pot fi expulzați. De asemenea, țările doresc ca exploatarea migranților de către statele ostile să fie abordată.

Lituania, de exemplu, a depus la începutul acestei săptămâni o plângere împotriva Belarus la Curtea Internațională de Justiție pentru că a alimentat discordia politică în UE prin facilitarea trecerii ilegale a frontierelor.

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus instituirea unui sistem european comun pentru deportarea migranților fără drept de ședere în UE, care cuprinde proceduri mai rapide, mai simple și mai eficiente în întreaga UE.

Noile norme comune includ:

  • Un sistem cu adevărat european sub forma unui regulament cu proceduri comune pentru emiterea deciziilor de returnare și un ordin european de returnare care urmează să fie emis de statele membre. Cu 27 de sisteme diferite în prezent, acest lucru va limita fragmentarea la nivelul Uniunii.
  • Recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare va permite unui stat membru să recunoască și să execute direct o decizie de returnare emisă de un alt stat membru fără a fi nevoit să înceapă un nou proces. Până la 1 iulie 2027, la un an după intrarea în vigoare a Pactului privind migrația și azilul, Comisia va examina dacă statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru a procesa în mod eficient ordinele europene de returnare și va adopta o decizie de punere în aplicare care va face obligatorie recunoașterea și executarea unei decizii de returnare emise de un alt stat membru.
  • Norme clare privind returnarea forțată, stimulând în același timp returnarea voluntară: Returnările forțate vor fi obligatorii atunci când o persoană care se află ilegal pe teritoriul UE nu cooperează, fuge într-un alt stat membru, nu părăsește UE până la termenul stabilit pentru plecarea voluntară sau reprezintă un risc pentru securitate. Această abordare stimulează returnarea voluntară în termenele stabilite pentru plecarea din UE.
  • Obligații mai stricte pentru persoanele care se întorc, în echilibru cu garanții clare: Obligații explicite de a coopera cu autoritățile naționale pe parcursul întregii proceduri de returnare. Acestea sunt completate de consecințe clare în caz de necooperare, cum ar fi reducerea sau refuzul alocațiilor sau confiscarea documentelor de călătorie. În același timp, vor fi consolidate stimulentele pentru cooperare, inclusiv sprijinul pentru întoarcerea voluntară.
  • Garanții solide pe parcursul întregului proces de returnare: Toate măsurile legate de returnare trebuie puse în aplicare cu respectarea deplină a standardelor fundamentale și internaționale privind drepturile omului. Acest lucru este asigurat prin proceduri clare, cum ar fi dreptul la recurs, sprijin pentru persoanele vulnerabile, garanții solide pentru minori și familii și respectarea principiului nereturnării.
  • Norme mai stricte pentru limitarea abuzurilor și gestionarea evadărilor: Statele membre vor fi dotate cu norme consolidate pentru localizarea persoanelor returnate, cu posibilitatea de a solicita o garanție financiară, raportarea periodică sau reședința într-un loc desemnat de autoritățile naționale. Noile norme stabilesc condiții clare de detenție în cazul în care există riscul de fugă, precum și alternative la detenție. Detenția poate ajunge până la 24 de luni, față de 18 luni în prezent. În plus, efectul suspensiv al deciziilor de returnare nu va mai fi automat, cu excepția cazului în care există probleme legate de principiul nereturnării.
  • Norme specifice pentru persoanele care prezintă riscuri de securitate: Statele membre vor trebui să verifice din timp dacă o persoană prezintă un risc de securitate. Odată identificate, aceste persoane vor face obiectul unor norme stricte, inclusiv returnarea forțată obligatorie, interdicții de intrare mai lungi, motive de detenție separate. Detenția poate fi prelungită dincolo de termenul normal de 24 de luni la ordinul unui judecător.
  • Readmisia ca parte a procesului de returnare: Pentru a reduce decalajul dintre o decizie de returnare și returnarea efectivă într-o țară terță, noile norme stabilesc o procedură comună pentru a garanta că o decizie de returnare este urmată în mod sistematic de o cerere de readmisie. De asemenea, acestea permit transferul de date către țări terțe în scopul readmisiei.
  • Centre de returnare: Statele membre au solicitat soluții inovatoare pentru gestionarea migrației. Prezenta propunere introduce posibilitatea legală de returnare într-o țară terță a persoanelor care se află în situație de ședere ilegală în UE și care au primit o decizie finală de returnare, pe baza unui acord sau a unei înțelegeri încheiate bilateral sau la nivelul UE. Un astfel de acord sau aranjament poate fi încheiat cu o țară terță care respectă standardele și principiile internaționale privind drepturile omului în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv principiul nereturnării. Familiile cu minori și minorii neînsoțiți sunt excluși, iar punerea în aplicare a unor astfel de acorduri sau înțelegeri trebuie să facă obiectul monitorizării.

Continue Reading

ROMÂNIA

Miniștrii Apărării din România, Bulgaria, R. Moldova și Turcia au discutat despre provocările din regiunea Mării Negre și importanța acesteia în arhitectura de securitate europeană

Published

on

© New Strategy Center

Miniștrii Apărării din România, Bulgaria, Republica Moldova și Turcia s-au reunit vineri la „Black Sea and Balkans Security Forum” pentru a discuta provocările de securitate din regiunea Mării Negre și importanța acesteia în arhitectura de securitate europeană.

New Strategy Center a organizat la București, în perioada 22-23 mai, cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, un eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale în regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.

Panelul desfășurat vineri, 23 mai, i-a avut ca moderatori pe George Scutaru, director general al New Strategy Center din România, și pe Yordan Bozhilov, președinte al Sofia Security Forum din Bulgaria. Discuțiile au reunit figuri politice de marcă din domeniul apărării: Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale al României; Atanas Zapryanov, ministrul apărării al Bulgariei; Anatolie Nosatîi, ministrul apărării al Republicii Moldova; și Șuay Alpay, ministru adjunct al apărării din Turcia.

Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat asupra provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și asupra importanței acesteia pentru arhitectura de securitate europeană. În acest context, vorbitorii au subliniat contribuțiile statelor riverane Mării Negre la asigurarea unui nivel mai ridicat de securitate.

În cazul României, a fost atrasă atenția asupra participării sale la programul european de înarmare, la inițiativa de finanțare a apărării SAFE și la o serie de exerciții militare comune cu forțele aliate.

În ceea ce privește Bulgaria, accentul a fost pus pe cooperarea cu România și Turcia pentru deminarea Mării Negre, precum și pe importanța mobilității militare și a protejării infrastructurii critice.

Pentru Republica Moldova, principalele amenințări la adresa securității sunt strâns legate de războiul din Ucraina și de acțiunile hibride ale Federației Ruse, care vizează ordinea democratică, parcursul european și stabilitatea internă a țării.

Pentru Turcia, Marea Neagră reprezintă atât o rută comercială crucială pentru regiune, cât și o zonă bogată în resurse naturale critice. De asemenea, a fost subliniat modul în care Ankara aplică Convenția de la Montreux, politicile NATO sau ale UE privind securitatea în Marea Neagră și rolul său în negocierile de pace referitoare la conflictul din Ucraina.

Citiți și: New Strategy Center organizează a noua ediție “Black Sea and Balkans Security Forum”. Foști comandanți ai forțelor NATO în Europa, liderii opoziției ruse și eroi ucraineni, printre invitații de renume

Forumul din acest an include 50 de paneluri și 198 de vorbitori, reunind oficiali, diplomați, militari și analiști de renume din statele membre ale Uniunii Europene și NATO, precum și din țări partenere.

Evenimentul se concentrează pe patru mari teme: relația transatlantică și recalibrarea prezenței militare americane în Europa și în regiunea Mării Negre; negocierile pentru un acord de pace în Ucraina și necesitatea de a împiedica un nou atac al Rusiei care poate să o aducă la Gurile Dunării și la granița cu România;  intențiile reale ale Rusiei în negocierile unei păci în Ucraina și ce fel de Rusie vom avea lângă noi, agresivă sau dispusă la concesii; sprijinul pe mai departe al Republicii Moldova, astfel încât drumul ei spre Uniunea Europeană să nu fie oprit de războiul hibrid al Rusiei. 

Continue Reading

U.E.

Opt țări membre solicită măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în fața amenințărilor multiple: ”Ritmul acțiunilor noastre ar trebui să se alinieze cu urgența provocărilor pe care le avem în față”

Published

on

© European Union, 2024

Opt țări membre ale Uniunii Europene au solicitat joi, într-o declarație comună, consolidarea măsurilor pentru a întări pregătirea în fața amenințărilor militare, hibride, teroriste și infracționale, anunță EFE, citat de Agerpres.

În textul semnat de miniștrii de interne, pregătire civilă și reziliență din Belgia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda și Suedia, difuzat de surse diplomatice, este menționată ”urgența imediată” de a asigura o UE ”pregătită și rezilientă”.

Declarația mai amintește, în egală măsură, interferența și alte ”întreruperi” cauzate de dezastre naturale sau provocate de om, ”în contextul evenimentelor geopolitice și climatologice”, și reliefează importanța menținerii unei abordări care să implice ”întreaga societate”.

Țările semnatare recunosc că pregătirile în astfel de situații nu fac parte din instrumentarul Uniunii Europene, ci sunt responsabilități ale statelor membre, dar subliniază modificarea caracterului crizelor, care au devenit ”din ce în ce mai transfrontaliere și intersectoriale”, fiind caracterizate de o complexitate ridicată, fapt ce reclamă o coordonare la nivel european.

”Ritmul acțiunilor noastre”, spun semnatarii, ”ar trebui să se alinieze cu urgența provocărilor pe care le avem în față”.

Cele opt țări se angajează să coopereze pentru o abordare multidisciplinară coordonată, ”dezvoltând și implementând o agendă comună de coaliție”.

Astfel, își vor concentra eforturile, spun ele, pe ”împuternicirea cetățenilor” ca esență a pregătirii și a rezilienței, printr-o abordare intersectorială, care vizează toate pericolele existente și ”reunește o gamă largă de instrumente destinate să avertizeze, să protejeze și să ducă la conștientizare”.

La începutul lunii mai, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a punctat că Europa trebuie să aibă capacitatea de a se apăra nu doar împotriva amenințărilor militare clasice, ci și împotriva celor clasice, printr-o abordare cuprinzătoare, de tip 360 de grade.

De altfel, Comisia Europeană a oferit cetățenilor o serie de orientări care să îi ajute pe aceștia să facă față amenințărilor emergente, prezentând o strategie în acest sens.

Concret, strategia include 30 de acțiuni-cheie și un plan de acțiune detaliat pentru promovarea obiectivelor Uniunii pregătirii, precum și dezvoltarea unei „culturi a pregătirii prin concepție” în toate politicile UE.

Prin urmare, strategia se axează pe o abordare integrată a tuturor riscurilor, o abordare la nivelul întregii administrații, care reunește toți actorii relevanți, la toate nivelurile de guvernare (local, regional, național și UE) și o abordare la nivelul întregii societăți, care reunește cetățenii, comunitățile locale și societatea civilă, întreprinderile și partenerii sociali, precum și comunitățile științifice și academice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.8 minutes ago

Nouă lideri europeni doresc o dezbatere cu privire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a facilita expulzarea migranților care comit infracțiuni

G717 minutes ago

Miniștrii de Finanțe din G7 intenționează să „maximizeze presiunea” asupra Rusiei, în cazul în care Moscova nu acceptă un armistițiu în Ucraina

INTERNAȚIONAL45 minutes ago

”Este clar pentru întreaga lume: Este vina Rusiei pentru că suntem încă în război”, subliniază Zelenski

ROMÂNIA57 minutes ago

Miniștrii Apărării din România, Bulgaria, R. Moldova și Turcia au discutat despre provocările din regiunea Mării Negre și importanța acesteia în arhitectura de securitate europeană

U.E.1 hour ago

Opt țări membre solicită măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în fața amenințărilor multiple: ”Ritmul acțiunilor noastre ar trebui să se alinieze cu urgența provocărilor pe care le avem în față”

ROMÂNIA2 hours ago

Comisia Europeană cere documentații suplimentare pentru modificarea PNRR. Boloș: Vrem un plan implementabil, coerent și realizabil

EDITORIALE2 hours ago

Iulian Chifu: Manual pentru conducătorii statelor mici: cum să navighezi fără lanternă și busolă în secolul 21. Hybris, haos, instabilitate: reașezarea de durată a lumii

CHINA2 hours ago

Emmanuel Macron a discutat cu Xi Jinping despre tensiunile comerciale și războaiele din Ucraina și Gaza: Companiile noastre au nevoie de condiții de concurență echitabilă în ambele țări

ROMÂNIA4 hours ago

Nicușor Dan afirmă angajamentul său de a consolida relațiile și “prietenia istorică” România – Israel după ce a fost felicitat de premierul israelian Netanyahu

NATO5 hours ago

Nicușor Dan asigură aliații că România va fi aliniată la obiectivul NATO de creștere a bugetelor apărării și dorește o întâlnire cu Mark Rutte înainte de summitul de la Haga

NATO20 hours ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA22 hours ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE4 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Trending