Connect with us

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu țara mamă, România, de la 1 decembrie 1918

Published

on

© Wikipedia (Apariția noilor state independente și reîntregirea celor deja existente după dezintegrarea Austro-Ungariei și semnarea Tratatului de la Trianon)

Astăzi se împlinesc o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Actul semnat la 4 iunie 1920 a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”, relatează Agerpres într-un documentar.

Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministerul Fondurilor Europene investește în cercetarea din România: Au fost semnate trei contracte în valoare totală de 38,7 milioane de euro

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Fondurilor Europene a semnat trei contracte, în valoare totală de 38,7 milioane de euro prin care ”România face încă un pas spre securitatea energetică necesară”.

”România pe harta europeană a cercetării: la sediul Ministerului Fondurilor Europene s-au semnat astăzi în format digital 3 contracte de finanțare în valoare totală de 38,7 milioane de euro prin care #RomâniaDeMâine face încă un pas spre securitatea energetică necesară”, se arată într-o postare a MFE pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului Marcel Boloș, ”inițiativa concretizată astăzi, finanțată prin POC, este în linie cu politica europeană de dezvoltare durabilă și securitate energetică și de mediu.”

De asemenea, Boloș subliniază ca finanțarea în domeniul cercetării crează locuri de muncă pentru tinerii absolvenți români: ”Efectul multiplicator al investirii banilor europeni în cercetare se vede atât în crearea de peste 2.000 de locuri de muncă pentru tinerii absolvenți români, cât și în protejarea resurselor naturale de uraniu care se prelungesc cu până la 1.000 de ani”.

”Un alt punct esențial este menținerea României în linia întâi a cercetărilor avansate în domeniul tritriului și hidrogenului.
Beneficiarii contractelor semnate astăzi sunt Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară și INCT Criogenice și Izotopice Râmnicu-Vâlcea. Banii europeni trebuie investiți, nu cheltuiți”, a mai menționat MFE.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Autorităţile din Grecia pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional

Published

on

ministerul afacerilor externe MAE logo

Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte îndeaproape evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de trecere a frontierei Kulata – Promachonas şi continuă dialogul cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirea unor astfel de situaţii în perioada următoare, potrivit Agerpres.

Totodată, MAE menţionează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Potrivit informaţiilor comunicate de reprezentantul Consulatului General al României la Salonic, aflat la faţa locului, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde, la acest moment, pe o lungime de sub 3 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ 1 oră şi 30 de minute. Accesul autoturismelor se realizează pe patru benzi, fiind operaţionale şi trei puncte de testare pentru infecţia cu COVID-19. Durata procedurilor efective de verificare a documentelor şi efectuarea testării este de aproximativ 3 – 4 minute.

MAE precizează că a transmis și transmite informațiile relevante în acest caz în strictă conformitate cu elementele comunicate la rândul lor de autoritățile grecești.

În context, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914http://atena.mae.rohttp://salonic.mae.rohttps://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a primit decoraţia Crucea Casei Regale a României din partea Custodelui Coroanei Majestatea Sa Margareta

Published

on

© Familia Regala a Romaniei

Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a primit, luni, decoraţia Crucea Casei Regale a României, din partea Custodelui Coroanei, Margareta, în cadrul unei ceremonii restrânse, la Palatul Elisabeta, relatează Agerpres.

Decoraţia i-a fost acordată ambasadoarei “pentru a onora munca diplomatică şi de reprezentare a statului francez, pentru contribuţia sa semnificativă la aprofundarea bunelor relaţii dintre România şi Republica Franceză, două naţiuni prietene, pentru sublinierea legăturilor Casei Regale a României cu statul francez şi rememorarea acţiunilor suveranilor români în Franţa după Primul Război Mondial, pentru încurajarea culturii şi economiei prin programe bilaterale care întăresc legăturile societăţii civile, legăturile educaţionale şi industriale” pe care cele două state le au în cadrul Uniunii Europene.

Ceremoniile regale de decorare denumite și investituri pot avea loc de trei sau patru ori pe an. Ele sunt oficiate în prezența Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române. O parte dintre ceremonii au loc în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu, care reprezintă pe Majestatea Sa.

Ceremoniile au loc la Palatul Regal din București, Castelul Peleș sau la Palatul Elisabeta. În anumite ocazii, ele pot avea loc la Castelele Pelișor sau Săvârșin. Uneori, ceremoniile de decorare au loc și în afara reședințelor regale, cu ocazia vizitelor efectuate de Majestatea Sa în țară sau în străinătate.

Investiturile sunt zile speciale pentru persoanele cărora le-a fost conferit un ordin sau o decorație regală.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending