Connect with us

NATO

Astăzi în istorie: 15 ani de la semnarea Acordului România-SUA privind amplasarea facilităților militare americane pe teritoriul României

Published

on

© Administrația Prezidențială/ Arhivă

Astăzi se împlinesc 15 ani de la semnarea Acordului de acces privind amplasarea facilităţilor militare americane pe teritoriul României, semnat la București de șefii diplomațiilor americane și române și care a marcat, la acel moment, o etapă importantă în consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, la un an de la aderarea României la NATO.

La 6 decembrie 2005, într-o vizită fulger de trei ore la Bucureşti, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii (SUA), Condoleezza Rice, a semnat alături de omologul său român, Mihai Răzvan Ungureanu, la Palatul Cotroceni acordul parte integrantă a planului de reorganizare a prezenţei militare americane în afara SUA cunoscut sub denumirea de Global Posture Review (GPR), amintește un documentar Agerpres.

“Acordul de acces” a fost semnat în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu şi a altor oficiali români şi americani.

Conform documentului, urmau să fie amplasate facilităţi militare americane la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, baza de antrenament Babadag, zonele de antrenament Cincu şi Smârdan.

La trei ani de la vizita președintelui George W. Bush la București, secretarul de stat american Condoleezza Rice a subliniat caracterul “istoric” al acordului semnat la Bucureşti, primul de acest gen încheiat de Statele Unite cu o ţară din fostul bloc comunist din Europa de Est. Condoleezza Rice a numit România “cel mai bun aliat al Americii”.

Vizita secretarului de stat american în România a făcut parte dintr-un turneu de cinci zile efectuat în mai multe state europene, printre care Germania şi Ucraina, precum şi la sediul NATO din Bruxelles.

© US Department of State/ Archive

Semnarea, la 6 decembrie 2005, la Bucureşti, a Acordului româno-american privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, aşa-numitul “Acord de acces”, a stârnit ecouri în presa internaţională, care a remarcat la unison că este vorba despre un document istoric ce consfinţeşte instalarea primelor baze militare americane într-o fostă ţară a Pactului de la Varşovia.

La 15 ani distanță de la acel moment, România și Statele Unite continuă dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral, România găzduind o prezență militară americană prin intermediul sistemului antirachetă al NATO de la Deveselu, dar și al bazelor militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Luna trecută, Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au discutat despre îmbunătățirea cooperării bilaterale pe timpul desfășurării activităților curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduiește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, dar și extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.

Anterior, la 8 octombrie, la Washington, a foii de parcurs dedicat cooperării la nivelul apărării 2020-2030 de ministrul român al apărării naționale și de secretarul american al apărării a urmat unor evoluții concrete pe linia colaborării militare între România și SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane –  şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa și comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa -, toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securității flancului estic al NATO și la Marea Neagră.

Mai mult, la o lună distanță de la semnarea acordului pentru apărare, România și SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu și la Capu Midia un exercițiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forțele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate și Forțele Terestre Române.

Cât privește extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice și în Strategia Națională de Apărare a Țării. 

De altfel, România a primit săptămâna trecută vizita secretarului Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, care a efectuat o deplasare și la Baza Mihail Kogălniceanu.

Anterior, aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, generalul John Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei MK.

Ulterior, la finalul lunii mai a acestui an, Ministerul Apărării Naţionale a cerut încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește Baza Aeriana de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021.

Nu în ultimul rând, SUA și România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul țării noastre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

Published

on

© NATO/ Flickr

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, remis caleaeuropeana.ro.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a participat la Reuniunea șefilor Apărării din Comitetul Militar al NATO, care a avut loc în Atena, Grecia, în perioada 17-19 septembrie.

Discuțiile celor 30 de șefi ai Apărării din NATO s-au concentrat pe subiecte privind operațiile, misiunile și activitățile aliate. De asemenea, au fost abordate principalele provocări pe timp de pace la care Alianța trebuie să răspundă – terorismul, schimbarea naturii conflictului ca urmare a emergenței noilor tehnologii, războiul hibrid, inclusiv prin utilizarea la scară largă a dezinformării, schimbările climatice și atacurile cibernetice. Șefii Apărării au reliefat tendința de modificare a mediului geopolitic, subliniind că linia de demarcație dintre pace și criză a devenit din ce în ce mai difuză. Comitetul Militar a abordat subiectul schimbării naturii războiului și a discutat despre necesitatea ca NATO să mențină pasul cu viteza dezvoltării tehnologice.

Comitetul Militar a fost informat de comandanții de nivel strategic ai NATO, respectiv Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, și comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), generalul André Lanata, despre modalitățile de implementare a conceptului de descurajare și apărare în zona euro-atlantică („Deterrence and Defence of the Euro-Atlantic Area”) și a conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului („NATO’s Warfighting Capstone Concept”). De asemenea, șefii Apărării au analizat inițiativa „NATO 2030” și implicațiile militare ale acesteia. Șefii Apărării vor contribui și la elaborarea noului Concept Strategic al NATO („NATO Strategic Concept”).

În marja reuniunii Comitetului Militar al NATO de la Atena, șeful Apărării din România, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Franța, Germania și Marea Britanie. În cadrul acestor întâlniri au fost abordate subiecte privind situația de securitate din Europa Centrală și de Est, cooperarea militară bilaterală și viitoarea participare a detașamentului românesc în misiunea Takuba din Sahel, Africa, sub comandă franceză.

Continue Reading

NATO

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

Published

on

©Сухопутні війська ЗС України/ Facebook

Ucraina a început luni exerciții militare comune cu Statele Unite și alte trupe NATO, într-o perioadă în care țările vecine ei, Rusia și Belarus, au desfășurat la rândul lor exerciții de amploare care au trezit îngrijorări din partea Occidentului, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării ucrainean a indicat că 4.000 de militari ucraineni şi alţi 2.000 străini  din 15 țări participă la exerciţiile ”RAPID TRIDENT – 2021”, programate să dureze până la 1 octombrie.

”Cred că fiecare dintre voi îşi va concentra toate cunoştinţele, toate eforturile pentru a arăta ţărilor agresoare că nu au nicio şansă”, a declarat Ihor Palahniuk, general-maior, comandant al pregătirii forţelor terestre ucrainene, la ceremonia de deschidere desfăşurată la Centrul internaţional pentru operaţiunile de menţinere a păcii din Ucraina, situat în districtul Yaroviv, în vestul ţării.

O unitate a Gărzii Naţionale din Washington, desfăşurată în Ucraina din aprilie în cadrul unei forţe multinaţionale de instruire, participă la aceste exerciţii. În total, trupe din 12 ţări iau parte la aceste exerciţii cu scopul de a ”îmbunătăţi interoperabilitatea cu ţările aliate şi partenere” şi a-şi demonstra nivelul de pregătire.

Exercițiile din Ucraina apar în contextul în care Moscova a desfășurat manevre în apropierea frontierelor NATO și UE în ultimele săptămâni la care, potrivit Rusiei, au participat aproximativ 200.000 de militari.

Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică acuză, de asemenea, Rusia că a desfăşurat trupe suplimentare în acest an lângă frontierele Ucrainei.

Aproximativ 20 de nave de război ruseşti au început luni exerciţii cu tiruri reale la scară amplă în Marea Neagră.

Acest exercițiu este al treilea la care Ucraina participă. În iunie, Ucraina, SUA şi alte state aliate au organizat un exerciţiu naval, Sea Breeze, în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, în pofida apelurilor Rusiei de a-l anula. În iulie, Ucraina, SUA, Polonia şi Lituania au desfăşurat un alt exerciţiu, cu participarea a peste 1.200 de soldaţi.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, discurs cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia: Timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu profesionalism în Afganistan

Published

on

© NATO

Italia se numără printre cei mai mari contribuabili la misiunile și operațiunile Alianței Atlanticului de Nord, a transmis vineri secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia.

„Astăzi marcăm o aniversare importantă în istoria Alianței noastre. În Irak, forțele italiene fac parte din misiunea noastră de instruire. În Kosovo, conduceți eforturile de menținere a păcii ale NATO, construind o mai mare stabilitate în Balcanii de Vest. Trupele dumneavoastră descurajează confruntările și mențin pacea în cadrul desfășurărilor NATO din Letonia și România. Iar avioanele dvs. ajută la securizarea cerului deasupra Islandei și a Muntenegrului chiar în acest moment”, a declarat acesta, potrivit comunicatului oficial. 

În cadrul discursului său, Mircea Geoană a amintit că timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu curaj și profesionalism în Afganistan. Au luptat împotriva terorismului internațional pentru a împiedica această țară să mai devină vreodată un refugiu sigur pentru teroriști.

„Italia a fost una dintre ultimele țări care au părăsit Afganistanul în luna august. Ați jucat un rol-cheie în evacuarea multor persoane – inclusiv a aproape 5000 de afgani – și în aducerea lor înapoi în siguranță. În acest sens, rolul de coordonare al ambasadorului Stefano Pontecorvo, înaltul reprezentant civil al NATO în Afganistan, a fost esențial”, a mai spus el. 

Mai mult, Mircea Geoană a subliniat că Italia este sediul mai multor organisme NATO, precum Colegiul de Apărare al NATO din Roma. 

„În timp ce sărbătorim această aniversare, privim înapoi către șapte decenii de muncă grea și realizări bine meritate. În același timp, trebuie să privim înainte și să ne pregătim pentru ceea ce ar putea să ne iasă în cale în această lume imprevizibilă. Acesta este motivul pentru care, atunci când s-au întâlnit la Summitul NATO de la Bruxelles din iunie, liderii noștri au convenit asupra NATO 2030 – o agendă ambițioasă pentru securitatea noastră viitoare. Pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările de astăzi și pentru cele de mâine”, a punctat secretarul general adjunct al NATO.

În final, Mircea Geoană s-a declarat convins că acest comandament de la Napoli va continua să facă Alianța puternică și  să se asigure că rămâne pregătită să mențină oamenii în siguranță și liberi.

„La mulți ani pentru cea de-a 70-a aniversare. Felicitări pentru tot ceea ce ați făcut”, a secretarul general adjunct al NATO. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.12 seconds ago

Germania denunță comportamentul “iritant şi decepţionant” al SUA în afacerea submarinelor: Trebuie să întărim suveranitatea europeană

U.E.11 mins ago

Agenția Europeană de Mediu atrage atenția că nivelul poluanților atmosferici este prea ridicat în Europa, cele mai mari valori întâlnindu-se în centrul și estul Europei

ROMÂNIA14 mins ago

Comisarul european pentru inovare, Mariya Gabriel, a inaugurat prima „săptămână a științei”, alături de președintele României, Klaus Iohannis

Dragoș Pîslaru21 mins ago

Dragoș Pîslaru a discutat cu primarul Timișoarei, Dominic Fritz, despre sprijinul de la Bruxelles privind atragerea de investiții tehnologice și cu impact social pe plan local

PARLAMENTUL EUROPEAN26 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu solicită Comisiei Europene să intervină rapid pentru a stopa creșterea prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Grupul PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, face apel la UE să nu recunoască alegerile din Rusia

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE2 hours ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending