Connect with us

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: 16 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Câteva rezultate ale unei integrări istorice

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 16 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a permis să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.

Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.

Din partea României, cei care au semnat tratatul au fost președintele de la acel moment, Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut la Luxemburg, țara care asigura la acel moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăşi toate barierele şi de a deveni parte a comunităţii europene de valori, prosperitate şi securitate. Astăzi am semnat pentru viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanţe economice, dezvoltare durabilă, coeziune socială şi economică. O Uniune fondată pe principiile libertăţii, democraţiei şi statului de drept. O Uniune devotată practicării toleranţei, justiţiei şi solidarităţii. O Uniune angajată în dezvoltarea respectării demnităţii umane, libertăţii şi drepturilor omului”, a menționat președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, după semnarea tratatului.

La 16 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit cel mai important test al parcursului său de integrare europeană. 

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Anterior, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

De asemenea, până la finele anului trecut, al 13-lea de apartenență a României la UE, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 60 de miliarde de euro din fonduri europene.

România a primit 63,53 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 21,54 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 ianuarie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 41,98 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE, cu aproape 5 miliarde de euro în plus față de anul precedent.

În paralel, România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.

În 2020, Uniunea Europeană, și implicit și România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înființarea sa, pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. În lupta și eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare și economică, România beneficiază deja peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru șomajul tehnic al lucrătorilor și pentru achiziția de echipamente medicale de protecție.

De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face față efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României.

Ca dovadă a angajamentului său european, România a fost primul stat membru care găzduiește rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarității europene, România s-a numărat printre statele membre care au trimis echipe de medici și personal medical în sprijinul Italiei, țara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID-19.

În același spirit, prin intermediul României, Uniunea Europeană a fost primul actor global care a trimis peste 200.000 de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, într-o dovadă a angajamentului Bucureștiului și Bruxellesului pentru parcursul european al acestei țări. Dozele donate fac parte din cota de țară care a revenit României în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană cu giganții farmaceutici, milioane de doze de ser anti-COVID-19 fiind deja livrate și administrate în România pentru a pune capăt pandemiei.

Tot în anul 2020, România a repurtat două succese diplomatice de maximă importanță la nivelul Uniunii Europene. Mai întâi, în octombrie 2020, Cosmin Boiangiu, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a fost numit director executiv al Autorității Europene a Muncii

Ulterior, în decembrie anul trecut, Bucureștiul a obținut găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că va depune toate eforturile în vederea implementării reformelor necesare pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ”proiectul nostru de țară”.

”Închei această intervenție cu ultimul subiect și anume, acela că în demersurile noastre pentru implementarea reformelor, dincolo de cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, este proiectul nostru de țară și anume, accederea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Mâine, Guvernul este gazda unui astfel de eveniment, prin care, practic, marcăm un an de la vizita pe care secretarul general al OCDE a efectuat-o în țara noastră și practic, ne-a dat vestea de începere a parcursului de accedere la OCDE. Știm foarte bine că vara trecută am primit foaia de parcurs. Am reușit ca până la mijlocul lunii decembrie să mergem la Paris și să depunem memorandumul inițial. Greul abia de acum încolo începe, pentru că este nevoie să răspundem tuturor clarificărilor cuprinse în memorandum și în felul acesta, în funcție de modul în care derulăm reformele la nivel instituțional, la nivel guvernamental, să reușim să îndeplinim toate standardele OCDE și în felul acesta să devenim membru cu drepturi depline. Ca atare, menținem această dublă abordare a reformelor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin parcursul de accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat premierul în cadrul unei ședințe de guvern.

La mijlocul lunii decembrie, România, prin premierul Nicolae Ciucă, a depus la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, memorandumul inițial privind aderarea la această organizație, acest obiectiv aflându-se printre prioritățile diplomației române pentru anul 2023. 

România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 1 septembrie 2016, prin Decizie a prim-ministrului a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care participă la activitatea structurilor OCDE sau gestionează programe de colaborare cu organizaţia. În prezent Comitetul este coordonat de prim-ministrul României, iar Secretariatul General al Guvernului asigură secretariatul tehnic.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a Secretariatului General al OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a semnat în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București: Suntem solidari cu poporul turc și îi dorim să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei la București.

”Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor și către toți cei afectați de cutremurele catastrofale din Turcia. În numele României și al cetățenilor români, am semnat astăzi în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București. Suntem solidari cu poporul turc, iar salvatorii noștri și personalul medical se află deja la locul dezastrelor pentru a căuta și ajuta supraviețuitorii. Le transmitem însănătoșire grabnică persoanelor rănite și dorim poporului turc să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Peste 9.500 de persoane și-au pierdut viața iar alte mii au fost rănite în urma mișcărilor telurice devastatoare care au lovit Turcia și Siria.

România s-a numărat printre primele țări care au răspuns apelului de ajutor venit din partea Ankarei și au trimit echipe de căutare pentru a sprijini autoritățile turce în acțiunile de salvare.

Până în prezent, 19 state membre ale Uniunii Europene (Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria), împreună cu Albania și Muntenegru, au pus la dispoziția autorităților turce echipe de salvare și căutare.

În plus, 2 echipe medicale au fost trimise prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE pentru a oferi asistență medicală de urgență persoanelor afectate. În total, 1 185 de salvatori și 79 de câini de căutare au fost oferiți de țările europene. Aceste cifre ar putea crește în continuare.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE a reunit, de asemenea, o echipă de protecție civilă a UE formată din experți din 11 state membre, care a fost detașată imediat în Turcia pentru a sprijini operațiunile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă joi și vineri la summitul extraordinar al UE de la Bruxelles, consacrat sprijinului pentru Ucraina, competitivității economiei UE și migrației

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis va participa în perioada 9-10 februarie 2023 la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care se va desfășura la Bruxelles, pe agenda reuniunii speciale figurând ultimele evoluții ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul împlinirii unui de la declanșarea acestuia, competivitatea economiei Uniunii Europene și gestionarea migrației.

“Reuniunea din această săptămână a Consiliului European va aborda aspecte importante pentru UE. În cadrul reuniunii pregătitoare de astăzi, găzduită de preşedintele Consiliului European, ne-am axat pe sprijinul acordat Ucrainei pe toate dimensiunile, pe consolidarea competitivităţii economiei Uniunii Europene şi pe punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a migraţiei ilegale”, a afirmat, marți, președintele Iohannis, în urma unei videoconferințe cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul reuniunii Consiliului European vor fi abordate ultimele evoluții privind războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul împlinirii în curând a unui an de la declanșarea acestuia, urmând să fie reafirmat angajamentul Uniunii Europene și al statelor membre pentru sprijinirea Ucrainei pe toate palierele, precum și pentru angajarea în continuare a răspunderii Federației Ruse.

De altfel, săptămâna trecută, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, s-au aflat la Kiev pentru primul summit UE – Ucraina de la declanșarea invaziei ruse și de când Ucraina a dobândit statutul de țară candidată la Uniune.

“Liderii europeni vor analiza, totodată, cele mai bune soluții la nivel european pentru asigurarea competitivității pe termen scurt și lung a economiei Uniunii Europene și adaptarea acesteia la dubla tranziție verde și digitală, pornind de la propunerile prezentate de Comisia Europeană prin Planul Industrial Green Deal“, arată Palatul Cotroceni.

Discuția privind competitivitatea economiei europene va avea loc în contextul în care mai multe țări europene, îndeosebi Franța, Germania și Olanda au fost iritate de legea privind reducerea inflației din SUA și subvențiile masive ale administrației Biden pentru a stimula economia americană. În acest context, Franța și-a arătat intenția de a prezenta o strategie industrială ”Made in Europe” la summitul din februarie pentru a împiedica firmele să plece din Europa și pentru a reduce dependența UE de furnizori externi.

“Un alt subiect aflat pe agenda reuniunii este gestionarea migrației, ca provocare ce necesită un răspuns european comun, cu scopul de a agrea căi concrete de acțiune în ceea ce privește dimensiunea externă a migrației, controlul frontierelor externe, cooperarea privind returnarea și readmisia sau combaterea traficului de migranți”, conchide Administrația Prezidențială.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL27 mins ago

Angela Merkel a primit Premiul pentru Pace al UNESCO pentru că a acționat ca “om de stat şi umanitarist de excepţie” în criza refugiaților

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului vor organiza, în martie, o conferință a donatorilor pentru populația din Turcia și Siria afectată de cutremur

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Turneu diplomatic fulger al lui Zelenski în Europa: După vizita la Londra, președintele Ucrainei se întâlnește la Paris cu Macron și Scholz și la Bruxelles cu liderii UE

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, primit la Palatul Buckingham de regele Charles al III-lea: În Marea Britanie, regele este pilot al forțelor aeriene. În Ucraina, fiecare pilot al forțelor aeriene este un rege

U.E.5 hours ago

UE mobilizează un nou ajutor de urgență în valoare de 6,5 milioane de euro pentru Siria și Turcia afectate de cutremure multiple

U.E.5 hours ago

Olaf Scholz critică cursa occidentală de înarmare a Ucrainei cu arme sofisticate

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Cancelarul Austriei amenință că va bloca declarația finală a summitului dacă nu se iau decizii concrete pentru a combate migrația ilegală: Vorbele goale nu sunt de ajuns

U.E.7 hours ago

Siria solicită ajutorul Uniunii Europene după ce numărul morților în urma cutremurului de luni a urcat la 2500

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden susține marți discursul privind Starea Uniunii, pregătit să prezinte “rolul motor al Americii în lume”, răspunsul occidental unit în fața Rusiei și gestionarea rivalității strategice cu China

ROMÂNIA2 days ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.4 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE6 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Team2Share

Trending