Connect with us

NATO

Astăzi în istorie: 31 de ani de la căderea Zidului Berlinului, reper definitoriu pentru unitatea transatlantică, unificarea germană și europeană

Published

on

© Wikipedia

Germania comemorează luni 31 de ani de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci și unu de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2020, Germania, Europa și lumea întreagă se confruntă cu cea mai gravă provocare de la fondarea Uniunii Europene, pandemia de coronavirus, în timp ce europenii salută alegerea unui nou președinte la Casa Albă, după ce fostul vicepreședinte Joe Biden l-a învins pe președintele în exercițiu Donald Trump.

Anul trecut, la 9 noiembrie 2019, Germania era gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București a fost expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.


După aproximativ trei decenii în care a fost bariera ce diviza Germania şi a reprezentat un simbol al autorităţii şi puterii sovietice, Zidul Berlinului a căzut la 9 noiembrie 1989, marcând finalul unui capitol amar al Războiului Rece.

“La început au fost sârma ghimpată şi bolţarii, aruncaţi în panică în miezul nopţii. Apoi, beton şi cărămizi, turnuri de control, mitraliere, un câmp minat luminat şi sângele celor care încercau să sară peste Zidul Berlinului, un simbol gri al Războiului Rece”, notează Associated Press, iar mulţi istorici plasează căderea Zidului Berlinului în centrul succesiunii evenimentelor din 1989, scrie Agerpres.

Construcţia zidului a început la 13 august 1961. Germania de Est a luat această decizie pentru a opri fluxul de est-germani spre Berlinul de Vest, ce ameninţa să lase statul comunist fără unii din cei mai bine pregătiţi oameni ai săi. Guvernul argumenta acţiunea susţinând că forţe ostile capitaliste au încercat să devalizeze Germania de Est şi că spionajul şi organizaţiile teroriste operau din Berlinul de Vest.

În 28 de ani, 5.000 de est-germani au evadat şi 191 au murit încercând să-l sară, potrivit datelor publicate în lucrarea “The Fall of the Berlin Wall: 25 Years Later: A look Back”. La 23 mai 1987, grănicerii au găsit poate ultima persoană care avea să moară aici, mai evidenţiază sursa citată.

AFP a consemnat anul trecut cinci lucruri definitorii despre centura de beton care a făcut timp de aproape 30 de ani din Berlinul de vest o enclavă în blocul estic.

Construit începând din 13 august 1961 pentru a opri exodul est-germanilor spre Occident (trei milioane de persoane între 1945 şi 1961), Zidul Berlinului măsura în total 155 de kilometri: 43 tăiau Berlinul de la nord la sud, iar 112 izolau Berlinul de vest de restul Republicii Democrate Germane (RDG). Zidul era format în mare parte din plăci de beton armat cu o înălţime de 3,6 metri, întărite în partea superioară de o structură cilindrică netedă, menită să descurajeze orice tentativă de escaladare.

302 posturi de observaţie şi 20 de buncăre îi ajutau pe cei peste 7000 de soldaţi să asigure supravegherea zidului. Noaptea, felinarele instalate din 30 în 30 de metri făceau din Zidul Berlinului locul cel mai bine luminat din oraş, în contrast cu penumbra în care era scufundat Berlinul de est.

Zidul avea şapte puncte de trecere oficiale. Cel mai celebru era Checkpoint Charlie, situat pe Friedrichstrasse, între cartierele Kreuzberg, în Vest, şi Mitte, în Est. În octombrie 1961, acest post de frontieră a fost teatru de confruntare între Statele Unite şi Uniunea Sovietică: tancurile şi soldaţii din cele două tabere s-au înfruntat timp de câteva ore, în urma unui diferend legat de libera circulaţie a unui diplomat american, Allan Lightner.

În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. Memorialul Zidului Berlinului consemnează peste 100 de morţi între 1961 şi 1989.

Una din cele mai dramatice “evadări în masă” reuşite a fost aşa-zisa operaţiune “Tunel 57“, care a permis în octombrie 1964 unui număr de 57 de oameni să treacă în partea de vest, printr-un tunel cu o lungime de 140 de metri săpat cu ajutorul unor studenţi occidentali, pornind dintr-o brutărie dezafectată.

“Ich bin ein Berliner”. Cele patru cuvinte rostite în germană de John Fitzgerald Kennedy cu prilejul vizitei sale istorice la Berlin din 26 iunie 1963 au rămas în memoria colectivă.

La doi ani după ridicarea “Zidului ruşinii”, preşedintele american a vrut astfel să-i liniştească pe berlinezi şi totodată să afişeze solidaritatea taberei occidentale.

În 1985, cu câţiva ani înainte de căderea Zidului, preşedintele francez Francois Mitterrand a folosit la rândul său, la o întrevedere cu cancelarul Helmut Kohl, o formulă premonitorie: “Berlinul şi-a făcut plinul cu suferinţă, a venit timpul să-şi facă plinul de speranţă”.

La 12 iunie 1987, în timp ce SUA și Uniunea Sovietică cunoșteau o perioadă de acalmare a tensiunilor, președintele american Ronald Reagan a dat un nou semnal. Într-un discurs susținut în Berlinul de Vest, în spatele Zidului, Reagan i s-a adresat direct liderului sovietic Mihail Gorbaciov: ”Doborâți acest zid!”

Doi ani și jumătate mai târziu, epoca speranței și calea unificării europene începeau.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Published

on

© NATO

SUA au evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte, relatează AFP, potrivit Agerpres

„Suntem profund preocupaţi de probele că Rusia a făcut planuri pentru acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea destabilizării Ucrainei din interior, precum şi operaţiuni militare la scară mare”, a declarat șeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cu prilejul unei reuniuni a NATO de la Riga.

Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO a continuat în cursul zilei de 1 decembrie 2021 cu o sesiune de lucru cu participarea Georgiei și Ucrainei, care s-a focalizat asupra evoluțiilor de securitate regionale.

Antony Blinken a acuzat Moscova că reuneşte zeci de mii de soldaţi suplimentari în apropiere de frontieră. „Nu ştim dacă preşedintele Putin a luat o decizie privind invazia. Ştim că el este pe cale să desfăşoare capacitatea de a face acest lucru rapid, dacă ia decizia”, a precizat Blinken.

Citiți și: Secretarul de stat american: SUA sunt ”serios preocupate” de acţiunile şi declaraţiile Rusiei faţă de Ucraina

Amintim că președintele SUA, Joe Biden, l-a primit la Casa Albă pentru prima dată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urmă cu trei luni,  iar cu acest prilej cei doi lideri au adoptat o declarație comună privind parteneriatul strategic SUA-Ucraina.

Mai mult, Antony Blinken a subliniat, de asemenea, că aliaţii NATO veghează ca Ucraina să aibă mijloace de a se apăra, afirmând că Alianţa „va examina ce trebuie să facă în cazul unei noi agresiuni ruse, pentru a-şi întări propriile apărări”, în cadrul unei consolidări a forţelor din flancul său estic.

În acest sens, secretarul general Jens Stoltenberg al Alianței a declarat, la finalul reuniunii de la Riga, că sprijinul NATO pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și Georgiei rămâne „de neclintit”, se arată în comunicatul oficial.

„Miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit cu partenerii Georgia și Ucraina. Miniștrii au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave. Trebuie să rămânem vigilenți și să evităm escaladarea”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Miniștrii de externe ai statelor NATO au discutat, de asemenea, despre lecțiile ce trebuie trase din misiunea de aproape două decenii a Alianței în Afganistan. Evoluțiile din Balcanii de Vest au fost pe ordinea de zi, Finlanda, Suedia și Înaltul Reprezentant al UE alăturându-se discuțiilor.

Națiunile NATO au observat o consolidare semnificativă a Rusiei și o concentrare neobișnuită de forțe în Ucraina și în jurul acesteia.

„Nu numai că Rusia și-a sporit prezența militară mai aproape de granițele Ucrainei, dar a folosit și forța militară împotriva Ucrainei. Au făcut acest lucru în 2014, când au invadat și anexat ilegal Crimeea, care face parte din Ucraina, și continuă să sprijine separatiștii înarmați din Donbass, în estul Ucrainei”, a punctat Stoltenberg, potrivit unui comunicat de presă.

Secretarul general a declarat că NATO a făcut apel la Rusia să detensioneze situația. „Putem spera la ce e mai bun și putem face apel la Rusia să nu folosească din nou forța militară împotriva unei Ucraine suverane și independente, dar trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău”, a mai spus el.

Unele națiuni NATO – inclusiv Statele Unite – au oferit ajutor Ucrainei în lupta sa. NATO a oferit instruire serviciilor ucrainene și a oferit consultanță oficialilor ucraineni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a capacităților lor.

Stoltenberg a calificat intensificarea acțiunilor rusești drept “inexplicabilă și nejustificată”, iar națiunile NATO doresc ca rușii să înceteze provocările. „Dacă fac contrariul și decid de fapt să folosească din nou forța împotriva Ucrainei, atunci am spus clar… în timpul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de astăzi din Letonia, că Rusia va trebui atunci să plătească un preț mare; vor exista consecințe grave pentru Rusia. Și acesta este un mesaj clar din partea NATO”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Rămânem uniți în obiectivul nostru de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă”, a mai scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

În context, secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Austin, aflat într-o vizită în Coreea de Sud, şi-a exprimat de asemenea speranţa că Statele Unite şi Rusia ar putea lucra pentru “a rezolva problemele şi preocupările şi a reduce +temperatura+ în regiune”.

La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, declarând că o invazie rusă ar provoca sancţiuni ce ar lovi Moscova mai puternic decât oricare dintre cele impuse până acum.

Citiți și: Președintele Volodimir Zelenski: Parteneriatul american este crucial pentru ucrainieni


Ucraina, o fostă republică sovietică ce aspiră să se alăture Uniunii Europene şi NATO, a devenit principalul punct de conflict între Rusia şi Occident, în condiţiile în care relaţiile s-au deteriorat până la cel mai grav nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece. Ucraina spune că Rusia a desfăşurat peste 90.000 de militari de-a lungul lungii lor graniţe comune.

Moscova acuză Kievul că îşi urmăreşte propria consolidare militară. Ea a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dar şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul său teritoriu după cum consideră de cuviinţă.

Continue Reading

NATO

NATO: Bogdan Aurescu a invocat “importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică” și preocuparea României față de desfășurarea de trupe ruse în regiune

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a participat miercuri, 1 decembrie 2021, la cea de a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, care se desfășoară la Riga, în Letonia, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2021

În cea de-a doua zi a reuniunii ministeriale, lucrările au debutat cu o sesiune cu participarea Georgiei și Ucrainei, dedicată unui schimb de opinii cu privire la evoluțiile îngrijorătoare de securitate din regiune și relației parteneriale a NATO cu cele două state aspirante. 

În debutul reuniunii, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a adresat ministrului român de externe Bogdan Aurescu felicitări cu ocazia Zilei Naționale a României.

Reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat încă o dată importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

În acest context, Bogdan Aurescu a reiterat, pe lângă necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întreg Flancul Estic, importanța implementării consecvente a măsurilor de asistență ale NATO, în vederea creșterii rezilienței partenerilor. De asemenea, a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei și pentru aspirațiile lor euroatlantice, încurajând valorificarea la maximum a instrumentelor parteneriale puse la dispoziție de NATO. 

Astfel, ministrul Aurescu a arătat că Alianța trebuie să-și intensifice angajamentul politic și practic cu cele două state partenere, fiind necesară implementarea integrală a pachetului de măsuri privind Marea Neagră, a Pachetului Cuprinzător de Asistență pentru Ucraina și a Pachetului Substanțial NATO-Georgia. A mai arătat necesitatea de intensificare a cunoașterii situaționale în regiune, a sprijinului pentru capacitățile partenerilor de contracarare a activităților hibride, pentru mai multe exerciții comune și pentru consolidarea rezilienței, amintind în acest context rolul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va fi util și pentru parteneri ca Georgia și Ucraina. 

Această reuniune a fost urmată de o sesiune în format aliat privind Afganistanul, pe baza elementelor desprinse în urma procesului aliat privind extragerea lecțiilor învățate. 

Șeful diplomației române a subliniat că este necesar ca NATO să rămână în continuare vigilentă față de evoluțiile din acest stat și din regiune, pentru a putea anticipa potențialele riscuri, inclusiv teroriste, la adresa securității aliate. De asemenea, s-a referit la necesitatea de identificare a modalităților prin care pot fi păstrate progresele pentru societatea afgană facilitate de prezența NATO, în special în privința accesului la educație, sănătate, drepturile fetelor și femeilor, în contextul dificultăților generate de schimbările politice din Afganistan. În acest sens, a subliniat necesitatea ca acea parte a societății afgane care împărtășește valorile occidentale să continue să fie sprijinită. Totodată a subliniat că aceste lecții învățate în urma implicării NATO în Afganistan trebuie puse în valoare inclusiv în contextul negocierilor Noului Concept Strategic. 

Ministeriala de externe a NATO s-a încheiat cu o întâlnire a aliaților cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Finlanda și Suedia, pentru un schimb de opinii privind Balcanii de Vest. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat relevanța strategică pentru Alianță a regiunii Balcanilor de Vest și necesitatea continuării sprijinului și implicării NATO, în coordonare mai strânsă cu Uniunea Europeană, pentru consolidarea capacităților partenerilor din regiune de a gestiona provocările curente și a asigura o viziune strategică privind integrarea europeană și euroatlantică a acestor state. A subliniat necesitatea ca NATO și UE să combată activ, împreună, influența unor actori terți care doresc să obstrucționeze integrarea europeană și euroatlantică a statelor din regiune. 

A menționat, de asemenea, importanța intensificării dialogului politic cu statele din regiune, a sprijinirii procesului de reforme, inclusiv prin alocarea de resurse suplimentare, a creșterii rezilienței, a păstrării unei prezențe semnificative pe teren a NATO și a UE, respectiv a unei mai bune comunicări strategice comune UE-NATO. 

Separat, Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României faţă de deteriorarea contextului de securitate în regiunea Sahel, în cadrul unei reuniuni pe această temă.

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, Bogdan Aurescu a participat, miercuri, alături de o serie de omologi aliaţi din Suedia, Cehia, Danemarca, Belgia, Spania, Grecia, Ungaria, Olanda, Portugalia şi reprezentanţi din SUA, Regatul Unit, Italia, Lituania, la o reuniune organizată de omologul francez pe tema situaţiei din regiunea Sahel, ce s-a desfăşurat la Riga, în marja reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor9 hours ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.11 hours ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.11 hours ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.14 hours ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

SUA15 hours ago

UE și SUA au agreat o abordare coordonată privind implicarea în Indo-Pacific după primele consultări la nivel înalt cu privire la această regiune

Gheorghe Falcă16 hours ago

Gheorghe Falcă, despre concluziile Consiliului Energie: România a susținut importanța îmbunătățirii cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

SUA19 hours ago

SUA și UE au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea: Statele Unite vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE4 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.6 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA6 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending