ROMÂNIA
Astăzi în istorie: Centenarul nașterii Regelui Mihai I, ultimul suveran al României și avocat al aderării țării noastre la NATO și UE după revenirea din exil
Published
2 years agoon

Ziua de 25 octombrie 2021 semnifică, pentru națiunea română, aniversarea și marcarea Centenarului nașterii Regelui Mihai I al României. Mihai I, rege al României între 1927-1930 şi 1940-1947, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al principelui Carol şi al Elenei, principesă de Grecia, și a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia, suveranul român a revenind pentru ultima oară, în România, la 13 decembrie 2017, pentru odihna de veci.
Pentru a marca momentul solemn și simbolic, Familia Regală a României a anunțat o serie de activități derulate pe parcursul ultimelor zile, cu sprijinul instituțiilor statului. Luni, la Castelul Peleș din Sinaia, va fi dezvelită statuia Regelui Mihai I. Statuia în bronz, în mărime naturală, îl reprezintă pe Regele Mihai în uniforma de mareșal al Armatei Române.
Alături de statuile Regelui Carol I și Reginei Elisabeta, amplasate pe terasa Castelului Peleș, monumentul Regelui Mihai este un nou reper al identității naționale și al istoriei comunității din Sinaia.
Totodată, în semn de profund respect faţă de Regele Mihai I al României, Romfilatelia introduce în circulaţie luni, 25 octombrie, a. c., emisiunea de mărci poştale omagială Centenarul nașterii Regelui Mihai I. Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, o coliță nedantelată, un bloc de două timbre dantelate cu două vignete, un plic „prima zi” și două cărți poștale maxime, pentru pasionații de maximafilie. Emisiunea de mărci poștale „Centenarul nașterii Regelui Mihai I”va fi disponibilă începând de luni, 25 octombrie 2021, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și la magazinul Romfilatelia online.
Și Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând de luni, o emisiune cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României.
De asemenea, la invitația Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei, Agenţia Naţională de Presă Agerpres a deschis la Palatul Elisabeta o expoziţie dedicată aniversării centenarului naşterii Regelui Mihai I al României, reunind imagini din arhiva fotografică a instituției.
De altfel, într-o serie de materiale documentare consacrate vieții Regelui Mihai I, Agerpres prezintă momente importante din viața suveranului, prima domnie (1927-1930) și a doua domnie (1940-1947), abdicarea forțată și anii de exil sau revenirea în țară după anii de exil în 1992, când a dat curs invitaţiei primite din partea Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paşti la Mănăstirea Putna.
Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil, când, de la 30 decembrie 1947, autorităţile comuniste l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, luând calea unui lung exil. Principalele momente ale vizitei regelui Mihai I – la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, pe parcursul căreia sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură, au fost reflectate pe larg de presa internă şi internaţională a vremii.
Regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română la 21 februarie 1997, în urma adoptării de către Guvernul României a hotărârii prin care se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948. Câteva zile mai târziu, la 28 februarie 1997, regele a revenit din exil, reprimind un paşaport românesc, potrivit volumului ”Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României”, de Nicolae N. Nicolescu (2011).
Încă de la început, regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană, contribuind la formarea unei imagini pozitive a ţării noastre în rândurile monarhiilor europene. Astfel, în perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid.
În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.
La 25 octombrie 2011, zi în care împlinea 90 de ani, Regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României, din care redăm un fragment: ”Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi. Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.
Regele Mihai I al României a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia. Suveranul român a revenit pentru ultima oară, în România, la 13 decembrie 2017, când sicriul cu trupul neînsufleţit a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde timp de câteva ore, numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe şi s-au recules la catafalcul regelui. În seara zilei de 13 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în Capitală şi depus la Palatul Regal, unde a fost vegheat de fetele sale, dar şi de reprezentanţi ai Caselor Regale europene iar mii de oamenii obişnuiţi i-au adus un ultim omagiu. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai I.
În dimineaţa zilei de 16 decembrie, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I a fost aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal şi, apoi, a fost urcat pe un afet de tun (ora 11.15). Cortegiul funerar, la care au luat parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, s-a deplasat pe jos iar afetul de tun a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. Cortegiul funerar a mers pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei.
La Catedrala Patriarhală a avut loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeş, unde regele Mihai I a fost înmormântat la Catedrala arhiepiscopală şi regală din Curtea de Argeş.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
Marcel Ciolacu începe vizita în SUA: Premierul se va întâlni cu șeful diplomației americane și cu șeful Pentagonului
ROMÂNIA
Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi
Published
1 hour agoon
December 4, 2023
Preşedintele Klaus Iohannis, prezent luni la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), a declarat că România este interesată să dezvolte, să utilizeze şi să fabrice tehnologii verzi, contribuind astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale.
Preşedintele a subliniat, în cadrul evenimentului “Sustainable Innovation Forum 2023”, din Dubai, că, pentru a răspunde în mod eficient schimbărilor climatice, guvernele trebuie să dezvolte un parteneriat puternic cu întreprinderile, instituţiile financiare, entităţile de cercetare şi inovare şi ONG-urile.
“România este interesată să dezvolte, să utilizeze, dar şi să fabrice tehnologii verzi şi să contribuie astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale. Analizele publicate de Banca Mondială indică competitivitatea României la export în ceea ce priveşte subcomponentele lanţului valoric eolian, cum ar fi tablourile electrice de control şi de distribuţie. România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru manufactura de tehnologii verzi. Prin intermediul Fondului pentru Tranziţie Justă, ţara mea sprijină în mod activ dezvoltarea producţiei de baterii în regiunile în care economia locală este în prezent încă dependentă de cărbune. De asemenea, marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice”, a spus preşedintele, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, ţara noastră este situată într-o regiune “percepută uneori ca având o amprentă de carbon mare”, dar subliniază că România şi-a redus de fapt emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii, în timp ce şi-a multiplicat produsul intern brut.
“Pornind de la acest bilanţ, ne angajăm să ne dezvoltăm economia şi să ne reducem în continuare emisiile, în mod simultan. În acest sens, avem nevoie de tehnologii transformatoare şi inovatoare la preţuri accesibile”, a subliniat Iohannis.
Preşedintele a afirmat că “peisajul inovaţiei verzi din România este foarte dinamic” şi marile centre universitare, precum cele din Bucureşti şi Cluj, inovează în domeniul materialelor de construcţie durabile şi al aplicaţiilor pentru eficienţa energetică. Totodată, companiile din România susţin progresul tehnologiei pompelor de căldură, “esenţiale pentru decarbonizarea sectorului încălziri şi răcirii” clădirilor.
“Cercetarea şi inovarea pot ajuta la consolidarea şi la adaptarea superioară a producţiei agricole la schimbările climatice, atât în România, cât şi la nivel mondial. La COP26, la Glasgow, România a fost printre primele ţări care s-au alăturat Misiunii de Inovare Agricolă pentru Climă, o iniţiativă care urmăreşte să abordeze schimbările climatice şi foametea la nivel mondial prin inovaţie la nivelul sistemelor alimentare. Demersurile României fac parte din eforturile mai ample ale UE în materie de inovare. Uniunea Europeana este promotorul celui mai avansat sistem de comercializare a emisiilor din lume”, a spus preşedintele.
Iohannis a subliniat că Uniunea Europeană este “un inovator” în ceea ce priveşte finanţarea combaterii schimbărilor climatice şi stimulentele financiare pentru acţiunea climatică. În acelaşi timp, a adăugat şeful statului, UE este un “lider” în cercetarea şi dezvoltarea de soluţii de stocare a energiei şi de captare a carbonului, ambele esenţiale pentru a ajunge la zero emisii nete.
Klaus Iohannis a evidenţiat că acţiunea globală în domeniul climei se bazează pe dezvoltarea şi transferul de tehnologie, astfel încât ţările din întreaga lume să poată pune în aplicare eficient planurile naţionale privind clima şi să livreze în raport cu Acordul de la Paris.
“Sinergiile dintre tranziţia verde şi cea digitală facilitează o acţiune eficientă în domeniul climei. Pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în a-şi atinge ţintele legate de digitalizare şi sustenabilitate, România s-a alăturat anul acesta Hub-ului Digital pentru Dezvoltare, condus de UE, pentru proiecte în Africa şi America Latină”, a precizat preşedintele.
Potrivit şefului statului, “cel mai important atu” în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetăţenii, care trebuie să aibă competenţele necesare pentru a inova şi a participa la tranziţia verde. Acest lucru va asigura o creştere durabilă din punct de vedere economic şi ecologic, a punctat Iohannnis.
“Sistemele educaţionale solide vor genera capacitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare necesară pentru tranziţia verde. De asemenea, trebuie să inovăm în ceea ce priveşte programele şcolare şi practicile de predare. România a făcut paşi în acest sens prin includerea, de exemplu, a Săptămânii Verzi în structura anului şcolar, începând cu 2023. Schimbările climatice constituie o ameninţare extremă pentru planetă şi reprezintă o ameninţare existenţială pentru populaţia acesteia. Numai dacă noi toţi, oamenii din întreaga lume, ne vom aduna şi ne vom uni forţele, vom putea răspunde eficient la aceasta provocare fără precedent”, a conchis Klaus Iohannis.
ROMÂNIA
Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO
Published
2 hours agoon
December 4, 2023
Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec a afirmat duminica faptul că parteneriatul strategic dintre Washington și București “nu a fost niciodată mai important decât în prezent, în contextul ameninţărilor cu care ne confruntăm în Europa, din cauza unei Rusii agresive şi a atacului său asupra Ucrainei”.
“România a fost un partener puternic şi a făcut multe eforturi pentru a susţine Ucraina, în special în ceea ce priveşte transportul de cereale, primirea de refugiaţi şi în domeniul asistenţei militare”, a arătat diplomatul, într-o intervenție susținută cu ocazia unei recepții cu românii din SUA a premierului Marcel Ciolacu, aflat în vizită oficială la Washington.
Ea a vorbit şi de achiziţiile militare pe care ţara noastră le-a făcut din Statele Unite ale Americii.
“Noi, partea americană, facem tot ce putem pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a României pe Flancul estic al Alianţei. Eu şi ministrul apărării am avut plăcerea de a vedea unele dintre noile capabilităţi pe care România le-a ales”, a afirmat Kavalec, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte includerea României în programul Visa Waiver, a spus că există progrese.
Marcel Ciolacu este în vizită oficială la Washington D.C. şi la New York până miercuri, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, şi ministrul economiei, Radu Oprea.
Luni, Marcel Ciolacu participă la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la Cimitirul Eroilor Arlington din Washington. Ceremonialul include 19 salve de tun şi onorul drapelului.
Ulterior, premierul român se va întâlni, la Pentagon, cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. La finalul zilei, se va întâlni şi cu Jennifer Granholm, secretar pentru energie al SUA.
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver
Published
2 hours agoon
December 4, 2023
Românii nu pot fi ţinuţi în ţară decât dezvoltând serviciile publice şi infrastructura, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, duminică, la Washington, în cadrul unei recepţii unde s-a întâlnit cu români stabiliţi în SUA.
“Nu am venit să insist să reveniţi în România, pentru că ştiu că n-o veţi face. Aţi realizat şi aveţi deja o familie în Statele Unite şi sunt ferm convins că vă este foarte greu să reveniţi în acest moment în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună“, a arătat el, citat de Agerpres.
Marcel Ciolacu a spus că speră ca “SUA să devină cel mai important investitor direct în România în toate domeniile şi cel mai important partener comercial non-UE al României”.
În acest fel, a apreciat el, diaspora va găsi calea de a comunica mai bine cu ţara.
“Oricâte start-up nation am face noi pentru diaspora, Guvernul României, la elita care este în ţara aceasta, trebuie ceva mai mult”, a punctat şeful Executivului.
El a mărturisit că la un moment dat şi-a dorit să plece din România.
“Sunt pentru prima oară în Statele Unite mai mult de 24 de ore. Data trecută am fost doar într-un tranzit către America de Sud, într-un demers cu OSCE. Am încercat acum 30 de ani, la fel ca şi dumneavoastră, să fac parte din diaspora românească, undeva în Europa, în Marea Britanie. Nu am reuşit acest lucru. A încercat şi fratele meu. În Germania a stat vreo zece ani şi pe urmă a revenit în ţară împreună cu familia”, a punctat acesta.
Ciolacu a vorbit şi despre situaţia de securitate din ţara noastră.
“Am trecut printr-o pandemie, ca şi dumneavoastră aici, printr-o criză energetică, printr-o inflaţie exagerată şi mai nou trecem în România şi printr-o criză de securitate regională şi, nu în ultimul rând, globală, România având cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi adevărul este că România în acest moment ţine spatele frontului din Ucraina. România nu ar fi putut face acest lucru fără partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii”, a mai spus premierul.
De asemenea, s-a referit şi la eforturile de a include România în Visa Waiver.
“Sunt ferm convins că, cu ajutorul dumneavoastră, proiectul de suflet al nostru, al tuturor românilor, dar în acest moment şi proiectul de suflet al doamnei ambasador a Statelor Unite în România, renunţarea la vizele şi programul Visa Waiver, va deveni realitate din anul 2025. Nu vom putea depăşi această provocare fără ajutorul dumneavoastră şi fără implicarea dumneavoastră personală”, s-a adresat premierul celor prezenţi.
Marcel Ciolacu este în vizită oficială la Washington D.C. şi la New York până miercuri, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, şi ministrul economiei, Radu Oprea.
Luni, Marcel Ciolacu participă la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la Cimitirul Eroilor Arlington din Washington. Ceremonialul include 19 salve de tun şi onorul drapelului.
Ulterior, premierul român se va întâlni, la Pentagon, cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. La finalul zilei, se va întâlni şi cu Jennifer Granholm, secretar pentru energie al SUA.
Concrete & Design Solutions

Franța îndeamnă Beijingul să-și regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, pentru că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”

Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate

Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi

“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot

Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO

Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver

Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi

COP28. Klaus Iohannis: Securitatea energetică a României va crește prin aderarea țării noastre la Alianța Solară Internațională

Ministrul energiei Sebastian Burduja a semnat aderarea României la Alianța Solară Internațională: Avem cel mai mare potenţial solar din zona de sud-est a Europei

Marcel Ciolacu începe vizita în SUA: Premierul se va întâlni cu șeful diplomației americane și cu șeful Pentagonului

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- ENERGIE1 week ago
Grupul elen PPC, care a preluat activele Enel din România, plănuiește investiții pe termen lung în energie regenerabilă, consolidarea și modernizarea rețelei de distribuție și digitalizarea activităților (P)
- U.E.1 week ago
Guvernul olandez în exercițiu, îngrijorat că Geert Wilders ar putea înceta sprijinul pentru Ucraina. Politico Europe titrează că “Wilders este cel mai mare coșmar al UE”
- ROMÂNIA1 week ago
Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Senatorul Vasile Dîncu propune un “pact pentru sănătatea românilor”: Avem ca obiectiv transformarea României într-un important hub de producție de medicamente la nivelul UE
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
1 Comment