Connect with us

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: România și Statele Unite marchează zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic și de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă

Published

on

© Presidency.ro

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge astăzi o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

© The White House

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declarației Comune adoptate.

Semnate la două zile distanță de când SUA marcau, în 2011, comemorarea unui deceniu de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, contextul aniversar de astăzi este la fel de important din punct de vedere simbolic. Statele Unite au comemorat sâmbătă, 11 septembrie, împlinirea a douăzeci de ani de la atacurile teroriste, marcând totodată și încheierea celui mai lung război al Americii – cel din Afganistan -, prin retragerea americană și aliată de luna trecută. În ce privește România, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

FOTO: MAE/ Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, după semnarea acordului între România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (13 septembrie 2011)

Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri – Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO -, însă Casa Albă a fost gazda tuturor președinților români post-decembriști: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Un moment special a avut însă loc în 1998, când președintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.

În schimb, în deceniul scurs de la adoptarea Declarației Comune, România nu a primit vizita unui președinte al SUA, a unui secretar de stat sau a unui șef al Pentagonului. Nivelul excelent de cooperare a fost însă materializat prin prezența la București a importanți lideri militari și prin vizitele la Washington ale oficialilor români. Ultima vizită de mare calibru a unui lider politic american în capitala României a avut loc în mai 2014, când vicepreședintele de atunci și președintele de acum, Joe Biden, se afla în țara noastră pentru a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupției și apărarea statului de drept.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României. Apoi, în septembrie 2020, România a recepționat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Administrația Prezidențială

La 20 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

© Alabama National Guard/ Facebook

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA au început să investească în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul în curs. Statele Unite și-au asumat că vor investi anul acesta 130,5 milioane de dolari, dintr-un total de 152 de milioane de dolari alocate pentru acest obiectiv.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

Toamna lui 2020 a fost și momentul unui desant politico-diplomatic-militar al României la Washington. Pe parcursul unei singure luni – octombrie -, cele mai importante clădiri diplomatico-militare – Departamentul de Stat și Pentagonul – i-au găzduit pe miniștrii români ai afacerilor externe și apărării, în timp ce Departamentul Energiei a fost gazda ministrului român de resort.

Astfel, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat la 9 octombrie 2020 o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030, prin care au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

În aceeași zi, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, SUA au anunțat că vor investi, prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări, într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța.

Desantul guvernamentul al României la acel moment, s-a încheiat printr-o vizită la Departamentul de Stat a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, punctele principale ale vizitei fiind despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver sau aderarea țării noastre la OCDE.

Dacă Parteneriatul Strategic dintre SUA și România a fost lansat sub administrațiile democrate la Washington (Bill Clinton) și de dreapta la București (Emil Constantinescu), el a fost consolidat, prin documentele semnate la 13 septembrie 2011, tot sub stindardul unor administrații democrate (Barack Obama) și de dreapta (Traian Băsescu).

© Administrația Prezidențială

Marcarea a zece ani de la Declarația Comună și de la acordul privind sistemul antirachetă are loc sub apanajul acelorași culori politice: o administrație democrată la Washington (Joe Biden) și una de dreapta la București (Klaus Iohannis).

În 2021, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinte al SUA în anul de grație 2011, a devenit primul lider de la Casa Albă care a participat, fie și virtual, la summitul formatului de cooperare București 9 – lansat de România și Polonia pentru a reuni statele NATO de pe flancul estic al Alianței.

Alături de interacțiunea cu președintele Klaus Iohannis de la summitul NATO din 14 iunie, prezența prin videoconferință a lui Joe Biden la summitul B9 rămâne până la acest moment cea mai importantă interacțiune politică la cel mai înalt nivel dintre România și SUA în acest an, când ambele state marchează un deceniu de la semnarea celor două acorduri bilaterale importante. 

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

Published

on

© Rareș Burlacu - Facebook

Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a avut o întâlnire cu ambasadorul Turciei la Bucureşti, Özgür Kıvan, și Ufuk Tandoğan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, prilej cu care oficialul român a subliniat importanța identificării unor noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă. 

„Am accentuat, în timpul discuției, că este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă, pentru a reduce și mai mult deficitul comercial, aflat oricum în scădere față de anul 2022. Potențialul de intensificare a colaborării există în domenii cum ar fi energie, transporturi, agricultură, IMM-uri, dar și în domeniul industrial, domnul ambasador anunțând un fapt îmbucurător și anume că România reprezintă prima destinaţie externă a investiţiilor turce în domenii industriale”, a transmis președintele ARICE într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Rareș Burlacu a reamintit mai multe rezultate importante ale relației economice româno-turce: „Turcia este cea mai mare țară de export din afara Uniunii Europene pentru companiile românești. La capitolul investiții, cele peste 18 mii de companii cu capital turcesc ridică cifra investițiilor la aproximativ 8-9 miliarde de euro, poziționând Turcia în primii 5 investitori din țara noastră. Schimburile comerciale dintre cele două țări depășesc 10 miliarde de euro doar anul trecut. Cifre impresionante.”

Continue Reading

ROMÂNIA

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Published

on

© Curtea de Conturi a României - Facebook

O delegație a Curții de Conturi a României condusă de președintele Mihai Busuioc a participat, în perioada 26-27 februarie, la Paris, la seminariile comune Intosai Development Initiative – IDI – OECD dedicate președinților instituțiilor supreme de audit privind auditul si managementul finanțelor publice.

„Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, informează Curtea de Conturi a României într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Formatul dezbaterilor încurajează schimbul de expertiză între profesioniștii din domeniul auditului public cu accent pe identificarea celor mai eficiente și inovative practici de audit. În cadrul atelierelor de lucru, Curtea de Conturi a României a împărtășit din experiențele dobândite în formarea personalului responsabil de auditul performanței, în urma colaborărilor desfășurate cu experții Oficiului pentru Responsabilitate Guvernamentală a SUA și cei ai Curții de Audit a Țărilor de Jos.

A fost subliniată importanța conferită auditului performanței prin constituirea unui departament dedicat la nivelul Curții, precum și creșterea ponderii acestor tipuri de audituri pentru a consolida impactul activității și a răspunde așteptărilor societății.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.

OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961.

Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța (https://www.oecd.org/about/).

România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

Țara noastră a depus în decembrie 2022 Memorandum-ul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.

Citiți și: Luca Niculescu explică ”procesul foarte tehnic” de aderare a României la OCDE: Cele 26 de comitete ale OCDE trimit misiuni de evaluare care acoperă practic toate domeniile vieții publice

Comitetul național pentru aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare și este condus de prim-ministru. Comitetul național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Foaia de Parcurs a României la OCDE, agreează deciziile pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la cele ale Organizației și formulează propuneri pentru soluționarea blocajelor care ar putea să întârzie procesul de aderare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

Published

on

© Nicolae Ciucă/Facebook

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde, a afirmat președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, marți, la evenimentul „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă”, organizat de Ziua Mondială a Organizațiilor Neguvernamentale, care recunoaște eforturile societății civile și organizațiilor românești de mediu.

„Suntem într-un moment în care trebuie să cerem mai mult de la noi înşine şi de la români în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde. Extinderea transportului nepoluant, eficientizarea energetică pe scară largă, implementarea cât mai bună a sistemului garanţie-returnare, investiţii importante în generarea energiei verzi. În acelaşi timp, PNRR ne oferă şansa de a realiza cel mai mare program naţional de împădurire din România, cu o ţintă de 27.000 de hectare împădurite. Contăm şi pe ONG-urile de mediu, pentru ca aceste obiective ale României să fie îndeplinite”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit Adevărul.

Președintele Senatului a subliniat importanța ONG-urilor în rezolvarea unor provocări de la nivel național în mai multe domenii, precum justiție, educație sau mediu, unde au acționat în colaborare cu autoritățile sau, adesea, mai bine decât acestea.

„Organizațiile non-guvernamentale au atras, în mod constant, atenția asupra problemelor existente în țară, au acționat și au ajutat acolo unde statul nu a reușit să se implice suficient. Acestea au sprijinit autoritățile publice să îmbunătățească legislația în multiple domenii. Cele mai importante colaborări au fost pe Legile Justiției și pe Legile Educației. ”, a explicat Nicolae Ciucă.

Șeful Senatului a mai arătat că „ONG-urile cu activitate în protecția mediului au avut de rezolvat, de multe ori fără ajutor din partea instituțiilor publice, situații-limită din domeniul lor de activitate”, având „un rol esenţial în stabilirea unor politici publice mai eficiente pentru mediul înconjurător”, iar „cazul pădurilor din România ilustrează foarte bine munca esențială” a acestor organizații.

„Reţeaua de arii protejate din România a crescut de la circa 6% din suprafaţa ţării, înainte de aderarea la UE, la 23% în prezent. 5,5 milioane de hectare de arii protejate înseamnă că România europeană demonstrează un interes autentic faţă de mediu”, a mai spus șeful Senatului. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PARLAMENTUL EUROPEAN23 mins ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS60 mins ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA1 hour ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO5 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

COMUNICATE DE PRESĂ18 hours ago

Într-o întâlnire cu ambasadorul Elveției în România, directorului general ICI București a subliniat importanța dialogului continuu pentru provocarea proiectelor comune care să contribuie la progresul științific și tehnologic

U.E.19 hours ago

Olaf Scholz se delimitează de declarațiile lui Macron: Niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina

FONDURI EUROPENE19 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending