Connect with us

U.E.

Astăzi în istorie: Se împlinesc 20 de ani de la decizia Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare cu România

Published

on

La 10 decembrie 1999, în cadrul Reuniunii şefilor de stat sau de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene, România a fost invitată oficial la negocierile de aderare la UE, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Slovacia şi Malta. Anunţul a fost făcut de Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene, şi de Gunter Verheugen, comisarul european pentru extindere, amintește Agerpres.

România a început în 1991 negocierile pentru încheierea unui Acord de asociere la Comunităţile Europene. La 1 februarie 1993, a fost semnat, la Bruxelles, ”Acordul European” ce instituia o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, care a fost ratificat de România prin Legea nr. 20/6 aprilie 1993 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 1995, conform documentului publicat de Ministerul Afacerilor Externe – “Chronology of Romania-EU relations“.

La 22 iunie 1995, România a depus, la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, ca membru cu drepturi depline.

În iulie 1997, Comisia Europeană şi-a prezentat ”Opinia privind aplicarea oficială a României pentru obţinerea statului de membru”, iar în noiembrie 1998, a prezentat primul Raport asupra progresului României în privinţa îndeplinirii criteriilor de accedere.

La 10-11 decembrie 1999 a avut loc la Helsinki Reuniunea şefilor de stat sau de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene. În prima zi a Consiliului European, la care a participat preşedintele României, Emil Constantinescu, liderii UE din cele 15 state membre au aprobat începerea negocierilor cu România, alături de alte cinci state menţionate, din Estul Europei.

La 15 februarie 2000, a avut loc Conferinţa Interguvernamentală România – Uniunea Europeană, la Bruxelles, care a marcat deschiderea oficială a negocierilor de aderare.

La 17 decembrie 2004, Consiliul European de la Bruxelles a confirmat încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană.

La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a adoptat Rezoluţia privind aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, iar la 25 aprilie 2005 a fost semnat, la Luxemburg, Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei. Tratatul, ratificat ulterior de toate statele membre, prevedea posibilitatea adoptării unor măsuri de salvgardare în termen de până la trei ani de la aderare, în cazul unor deficienţe în domeniul transpunerii acquis-ului în domenii precum piaţa internă, justiţie şi afaceri interne.

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene, încheind o etapă decisivă pentru parcursul său european.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, la 12 ani de la aderarea la UE, România a asigurat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații din Comisia pentru Libertăți Civile analizează situația refugiaților de la granița dintre Turcia și Grecia

Published

on

© European Union, 2017

Europarlamentarii din Comisia pentru Libertăți Civile din Parlamentului European analizează astăzi, 6 iulie, situația refugiaților de la granița dintre Turcia și Grecia. Potrivit UNHCR, 10.348 de persoane au ajuns în Grecia în prima jumătate a anului 2020, cea mai mare pondere venind din Afganistan și Siria. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că, în aceeași perioadă, 42 de persoane și-au pierdut viața încercând să ajungă în Grecia, potrivit comunicatului oficial al Legislativului.

Deputații europeni îi vor chestiona pe comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson și guvernul grec cu privire la situația solicitanților de azil la frontiera cu Turcia, cu accent pe drepturile fundamentale.

Miniștrii greci pentru protecția cetățenilor, Michalis Chrisochoidis, și pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, vor actualiza Comitetul pentru libertăți civile cu privire la ultimele evoluții la frontieră, în urma dezbaterii din aprilie.

Comisarul Ylva Johansson, directorul executiv Frontex, Fabrice Leggeri, și un reprezentant al ONG-ului pentru sprijinirea refugiaților din Marea Egee, își vor prezenta opiniile în fața comisiei LIBE.

Deputații doresc să analizeze în detaliu situația de la granițele terestre și maritime și efectul asupra drepturilor fundamentale, în special dreptul la azil. Autoritățile elene au decis să nu accepte nicio cerere de azil în luna martie, după anunțul președintelui turc Erdoğan potrivit căruia Turcia își va deschide granițele cu Grecia.

Continue Reading

S&D

PES face apel la liderii UE să aprobe planul ”Next Generation EU” de redresare post-pandemie: Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Nu vom supraviețui mai multor runde de austeritate

Published

on

© PES/Twitter

Membrii familiei social-democrate europene fac apel la Consiliul European să aprobe planul ”Next Generation EU” al Comisiei Europene și să adopte dispoziții privind combaterea rasismului și asistența medicală la prețuri accesibile.

Reunită prin videoconferință, președinția Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a adoptat la 25 iunie o declarație prin care solicită un fond ambițios de recuperare, astfel încât UE să poată depăși criza COVID-19 și să se îndrepte către un viitor verde, social, digital, care promovează egalitatea de gen, inclusiv și durabil.

După adoptarea Declarației, președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

În urmă cu trei luni, nimeni nu s-ar fi așteptat ca această pandemie să devină cel mai mare test de stres al societăților europene din ultimele decenii. Este de datoria liderilor europeni să se ridice  la înălțimea așteptărilor în acest moment istoric, să își facă datoria, să acționeze împreună și să pună în mișcare recuperarea. Social-democrații vor să vadă planul de redresare în acțiune și rapid. Statele noastre membre nu își pot permite să aștepte. Consiliul European trebuie să sprijine planul de recuperare la următoarea reuniune. O întârziere suplimentară va fi dăunătoare pentru cetățeni, întreprinderi și comunități care au fost lovite puternic. Familia noastră politică este fermă: redresarea trebuie să deschidă calea către o societate mai dreaptă și mai durabilă. Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Societățile noastre nu vor supraviețui mai multor runde de austeritate. Avem nevoie de o recuperare adecvată care să protejeze locurile de muncă și să ne îndrume către un viitor fără emisii de CO2, digital, democratic și egal din punct de vedere al genului.

Declarația adoptată de președinție – Salvarea vieții, salvarea locurilor de muncă – strategia PES pentru  recuperarea din criza COVID-19 – rezumă ambițiile colective ale familiei social-democrate de a realiza o redresare echitabilă și durabilă din criza COVID-19.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, al doilea eurodeputat român numit co-raportor al Parlamentului European pentru instrumentul de 560 de miliarde de euro din cadrul planului de relansare a UE

Published

on

©️ Siegfried Mureșan/ Facebook

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe raportul legislativ privind Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene (UE) în valoare de 560 de miliarde de euro, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Eurodeputatul Siegfried Mureșan este al doilea român care va fi co-raportor al Parlamentului European pentru acest instrument, după ce eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a fost numit în această calitate la finalul săptămânii trecute.

De altfel, Parlamentul European va avea 3 raportori pe proiectul legislativ al acestui instrument, alături de cei doi europarlamentari români urmând a fi co-raportor și un europarlamentar de la Grupul Socialiștilor Europeni.

“Facilitatea de Redresare și Reziliență este cel mai important pilon al Pachetului de Redresare și este, totodată, cel mai mare instrument de finanțare pe care l-a avut vreodată Uniunea Europeană. Vom aloca fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivii. Este un instrument foarte important pentru România care va permite punerea în aplicare a Planului de Investiții și Relansare Economică prezentat de Guvernul României săptămâna trecută. Planul Guvernului României este în deplin acord cu prevederile acestei facilități europene. Ea va finanța o mare parte din obiectivele planului de relansare. De aceea, obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că facilitatea va aduce investiții acolo unde România și românii au cea mai mare nevoie: în infrastructura de transport, în școli, în spitale, în digitalizarea economiei, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Facilitatea de Redresare și Reziliență este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană.

Acest instrument va sprijini statele membre cu fonduri europene nerambursabile (310 miliarde de euro) și credite în condiții avantajoase (250 de miliarde de euro) pentru a finanța propriile planuri naționale de redresare economică.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending