Eurodeputatul Corina Crețu a criticat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, pierderea oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Comentând afirmațiile liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, referitoare la reprezentarea intereselor naționale de către ”yesmeni”, fostul Comisar european a confirmat că există mulți oameni care nu au curajul să reprezinte interesele României.  Arătând că nu există nicio conspirație mondială împotriva țării, Corina Crețu a oferit propriul exemplu, amintind de momentul în care a blocat tăierile de bani europeni pentru România prin depunerea mandatului de comisar în semn de protest.

© Corina Crețu – Facebook

„Degeaba ne facem complimente după ce s-au pierdut miliarde de euro. Cum explicam eu oamenilor faptul că și acum 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 i se cuvin și care și acum așteaptă la Bruxelles să fie accesați. Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect.

La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări Îmi pare foarte rău dar nu pot să uit aceste lucruri.Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București 250 de milioane de euro în februarie 2017. Exact acum trei ani, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap ca să nu se spună că ”Corina Crețu a dat bani” sau că Gabriela Firea nu face ceva. Haideți să fim serioși și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu, nu e nicio conspirație mondială împotriva României. Domnul Tăriceanu a avut dreptate doar atunci când a spus că sunt „Yesmeni„.

Într-adevăr sunt atât de mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României dar nu pot să îi acuz pus pe alții că și urmăresc interesele proprii.Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Corespondență de la München

Statele participante la Inițiativa celor Trei Mări trebuie să realizeze un mecanism care să faciliteze utilizarea resurselor și contribuțiilor direcționate către această inițiativă, a afirmat, duminică, premierul Ludovic Orban, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects”, Orban a răspuns la o întrebare cu privire la importanța anunțului făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, care a spus sâmbătă, la München, că Statele Unite vor investi un miliard de dolari în proiecte energetice ale Inițiativei celor Trei Mări.

”Inițiativa celor Trei Mări este o inițiativă importantă pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și energie pe flancul estic. Este o inițiativă în interiorul Europei. Am salutat anunțul secretarului de stat, dar statele care sunt parte a inițiativei trebuie să participe și să realizăm un mecanism pentru a utiliza resursele și contribuțiile diferitelor state. Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”, a spus Orban.

În completare, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a punctat că Inițiativa celor Trei Mări are o arhitectură europeană.

Salutând anunțul SUA, Schinas a ținut să reamintească că ”Uniunea Europeană, prin politica de coeziune și infrastructură, investește 15 miliarde, nu un miliard”.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

“În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.